Odysseas Elytis

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Medalia Premiului Nobel
Odysséas Alepoudhélis
Οδυσσέας Αλεπουδέλης Nobel prize medal.svg
Elytis, Odysseas (1911-1996).jpg
Pseudonim Odysseas Elytis ,
Οδυσσέας Ελύτης
Naștere 2 noiembrie 1911
Heraklion, Creta, Grecia
Deces 18 martie 1996 (84 de ani)
Atena, Grecia
Ocupație poet, prozator, eseist, traducător
Naționalitate Grecia Grecia
Studii Universitatea din Atena
Părinți Panayotis Alépoudhélis
Maria Vranas
Activitatea literară
Specie literară poezie, proză, eseu
Operă de debut 1935 - poezie în revista „Nea Grammata
Opere semnificative Ο ήλιος ο ηλιάτορας

Premii Premiul Nobel pentru Literatură, 1979

Odysseas Elytis (greacă Οδυσσέας Ελύτης}, (pseudonimul literar al lui Odysséas Alepoudhélis) (n. 2 noiembrie 1911, Heraklion, Creta - d. 18 martie 1996, Atena) este un scriitor, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1979.

Motivația Juriului Nobel[modificare | modificare sursă]

"pentru poezia sa, izvorând din fondul tradiției grecești și punând în lumină, cu puternică senzualitate și o intelingență lucidă, lupta unui om modern pentru libertate și activitate creatoare "[1].

Viața[modificare | modificare sursă]

Odysseas Elytis a fost ultimul din cei șase copii ai lui Panayotis Alépoudhélis și al Mariei Vranas, ambi originari din insula Lesbos. În 1914, familia Alépoudhélis, care deținea o fabrică de săpun, s-a mutat la Atena și a transferat sediul companiei sale la Pireu. La Atena, Odysseas a absolvit liceul și a audiat cursuri la "Facultatea de Drept". În 1935, urmând sfatul unor prieteni apropiați, printre care și Giorgos Seferis, Elytis a publicat o poezie în paginile revistei "Nea Grammata" (Νέα Γράμματα).

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, este mobilizat cu gradul de sublocotenent și participă la luptele din munții Greciei și din Albania împotriva invaziei italiene.

Opera[modificare | modificare sursă]

Poezie[modificare | modificare sursă]

  • Προσανατολισμοί (Orientări), 1939
  • Ηλιος ο πρώτος, παραλλαγές πάνω σε μιαν αχτίδα (Soarele Întâiul), 1943
  • Άσμα ηρωικό και πένθιμο για τον χαμένο ανθυπολοχαγό της Αλβανίας (Cântec eroic și funebru pentru sublocotenentul căzut în Albania), 1946
  • Το Άξιον Εστί ( To Axion Esti), 1959
  • Έξη και μια τύψεις για τον ουρανό, 1960
  • Ο ήλιος ο ηλιάτορας Soarele Însoritul), 1971
  • Το Μονόγραμμα (Monograma), 1972
  • Το φωτόδεντρο και η δέκατη τέταρτη ομορφιά, 1972
  • Τα Ρω του Έρωτα, 1973
  • Τα Ετεροθαλή (Răslețele), 1974
  • Σηματολόγιον (Cartea Semnelor), 1977
  • Μαρία Νεφέλη (Maria Nefeli), 1978
  • Τρία ποιήματα με σημαία ευκαιρίας 1982
  • Ημερολόγιο ενός αθέατου Απριλίου, 1984
  • Κριναγόρας, 1987
  • Ο Μικρός Ναυτίλος (Micul marinar), 1988
  • Τα Ελεγεία της Οξώπετρας, 1991
  • Δυτικά της λύπης, 1995

Proză, eseuri[modificare | modificare sursă]

  • Η Αληθινή φυσιογνωμία και η λυρική τόλμη του Ανδρέα Κάλβου, 1942
  • Ανοιχτά χαρτιά (συλλογή κειμένων), 1973
  • Ο ζωγράφος Θεόφιλος, 1973
  • Η μαγεία του Παπαδιαμάντη, 1975
  • Αναφορά στον Ανδρέα Εμπειρίκο, 1977
  • Τα Δημόσια και τα Ιδιωτικά, 1990)* Private Way (Ιδιωτική Οδός, 1990)
  • «Εν λευκώ» (συλλογή κειμένων), 1992
  • Ο κήπος με τις αυταπάτες, 1995

Traduceri[modificare | modificare sursă]

  • Δεύτερη γραφή, 1976
  • Σαπφώ (Sappho)
  • Η αποκάλυψη, (Apocalipsa după Ioan) 1985

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Laureații Premiului Nobel pentru Literatură, Almanah Contemporanul, 1983, pag. 573.

Legături externe[modificare | modificare sursă]