Naştere
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Conţinutul paginii Naştere prin hipnoză ar trebui să fie inclus aici. |
Naşterea reprezintă actul fiziologic prin care un organism care a petrecut o perioadă de timp dezvoltându-se astfel încât să poată supravieţui pe cont propriu, se separă de organismul sau de oul în care s-a dezvoltat. Naşterea este considerată începutul vieţii. La majoritatea organismelor vivipare, naşterea (mai ales partea a doua, travaliul) este adesea acompaniată de dureri atroce.
Cuprins |
[modifică] Naşterea la bacterii şi la animale
[modifică] La bacterie
La bacterii, naşterea poate surveni fie după eclozarea ouălor, fie prin diviziunea bacteriei fie pe plan neregulat, fie pe plan perpendicular, fie pe plan longitudinal.
[modifică] La animalele inferioare
La animalele inferioare, naşterea are loc fie după divizarea naturală sau forţată a organismului mamă de organismul nou-născut (ca la spongieri şi râmă), fie prin ouă (ca la celenterate sau la corali).
Viermii paraziţi sunt hermafrodiţi şi depun un număr cât mai mare de ouă. Pe când tenia îşi depune ouăle în organismul gazdă, alţi viermi ca viermele-de-gălbează depun ouăle în bălţi. Din ouă ies larve mici, care înoată. Acestea găsesc un organism pe care îl vor infesta temporar pentru a se dezvolta.
La insectele coleoptere şi diptere, din ouăle depuse de femelă iese o larvă; larva reşte, devine o nimfă şi apoi ajunge adult. La himenoptere, matca se împerechează cu trântorii şi depunde sute de ouă în fagure. După ce ies larvele, acestea sunt hrănite cu miere de către lucrătoare, până ajung adulte. La lepidoptere, puii se nasc din ouă; mai întâi sunt larve (popular omide) şi se hrănesc de obicei cu frunze, mărindu-şi într-un mod spectaculos dimensiunile. Omizile se acoperă apoi cu un strat protector, devin pupe şi se metamorfozează, devenind fluturi adulţi.
[modifică] La animalele superioare
La cea mai mare parte din peşti, fecundaţia este externă şi deci peştii nu nasc pui vii. Embrionii se dezvoltă în icre până când devin prea mari ca să mai încapă în ou. Atunci oul crapă şi în cele din urmă se sparge, eliberând o formă primitivă a peştelui de mai târziu, larva. Larva se va dezvolta, devenind un juvete (un baboi), apoi un peştişor.
La reptile şi la ţestoase, fecundaţia este internă, chiar dacă puii eclozează tot din ouăle depuse de femelă. La broasca de lac, fecundaţia este tot internă iar femela depune icre. Din icre ies mormolocii, asemănători peştilor. Mormolocilor le cresc picioare, le dispare coada şi devin mai târziu, broaşte adulte.
La păsări, puii ies din ouăle în care s-au dezvoltat după 3 săptămâni crăpând coaja oului cu ciocul. Ornitorincul, chiar dacă este considerat mamifer, se naşte tot din ouă.
Toate mamiferele nasc pui vii, mai puţin câteva mamifere inferioare care depun ouă. Puii, când sunt mici, se hrănesc cu laptele produs de mamele, iar alimentaţia se diversifică la 3-4 săptămâni după naştere.
[modifică] Naşterea la om
 |
Acest articol despre biologie este un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
