Mesianism

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Mesianismul este o mișcare caracterizată prin credința într-un Mesia, un Salvator sau Răscumpărător. Multe religii au un conceptul de Mesia, inclusiv evreii mesianici, creștinii: Hristos, și musulmanii: Mahdi, budiștii: Maitreya, hindușii: Kalki și zoroastriștii: Saoshyant. Statutul cuvântului pare fără speranță, peste puterile concepției umane normale, și a intervenției divine prin cineva special selectat și sprijinit este văzut ca necesar.

În iudaism[modificare | modificare sursă]

Mesia (în ebraică משיח; mesia משיח, mașiah, moșiah, mașiach, ori moșiakh, ("uns [ul]") este un termen folosit în Biblia Ebraică pentru a descrie preoți și regi, care au fost în mod tradițional unși De exemplu, Cyrus cel Mare,, este menționat ca "unsul lui Dumnezeu" (Mesia) în Biblie.

În tradiția evreiască și mesianică, termenul a ajuns să se refere la un viitor Rege din genealogia Davidică, care va fi "uns" cu untdelemn sfânt și va conduce poporul evreu în timpul Epocii Mesianice. În ebraica standard, Mesia este denumit ca מלך המשיח, Mélekḫ ha-Mašíaḥ (în vocalizarea Tiberiană este pronunțat Méleḵ hamMāšîªḥ), tălmăcit literal "Regele cel Uns".

Conform învățăturilor tradiționale rabinice și curentului iudaismului ortodox se credea că Mesia va fi un uns (mesian) care, prin genealogia paternă, va descinde din Regele David, care va aduna iar pe evrei înapoi în țara lui Iacov și va aduce în lume o eră a păcii.

Alte denominații, cum ar fi iudaismul reformat, percep o Epocă Mesianică când lumea va fi în pace, dar nu sunt de acord că va exista un Mesia ca lider al acestei epoci.

Mai târziu, Mesia lui Israel a fost sursa și temelia pentru credințe similare celei mesianice timpurii în creștinism (inițial o partidă ebraică) și mai târziu pentru islamism.

Mesianismul nazarinean[modificare | modificare sursă]

În istorie, nazarinenii sunt cunoscuți ca o sectă a iudeilor ce practică o formă mesianică de iudaism, conformă cu Tora. Credincioșii timpurii în Ieșua incluzând apostolii erau evrei nazirineni. Apostolul Pavel este menționat ca "căpetenia partidei nazarinenilor"[1].

"Am găsit pe omul acesta, care este o ciumă: pune la cale răzvrătiri printre toți Iudeii de pe tot pământul, este mai marele partidei Nazarinenilor" (Faptele Apostolilor 24:5)

A nu se confunda cu "nazirinenii" care au făcut o făgăduință de "nazireu", o juruință de separare (Numeri 6:1-21). Totuși apostolul Pavel a avut și o juruință de nazirinean, menționată prima dată când și-a ras capul în Chenhrea:

"Iar Pavel, după ce a stat încă multe zile în Corint, și-a luat rămas bun de la frați și a plecat cu corabia în Siria, împreună cu Priscila și cu Acvila, care și-a rasconform - James Murdok New Testament capul la Chenhrea, căci făcuse o făgăduință" (Faptele Apostolilor 18:18)

Mesianismul iudaic[modificare | modificare sursă]

Mesianismul iudaic, sau „Iudaismul mesianic”, s-a răspândit ca o mișcare religioasă în anii 1960. Împletește elemente teologice din creștinismul evanghelic cu elemente din terminologia și ritualul din iudaism. Conform unei decizii a Curții Supreme a Israelului, evreii care se convertesc la iudaism-mesianic ar trebui tratați ca cei care se convertesc la creștinism.[2]

Istoric, în 1884 a fost constituită de către Iosif Rabinovici prima congregație mesianică la Chișinău (Kishinev), capitala de azi a Republicii Moldova. În România, mesianismul iudaic a început în 1937 prin Richard Wurmbrand în cadrul sinagogilor ebraice și în diferite grupuri religioase din afară, în special în mediul rural. Adunarea, congregația Mesianică îl acceptă pe Ieșua ca fiind Mesia, pretinde că se bazează pe toată Scriptura inspirată de Dumnezeu atât Vechiul Legământ, Tanakhul în limba ebraică, cât și Noul Testament, Ha-Brit Ha-Haddașah, și duce mai departe cultura și identitatea națională de evreu.

Teologic în Mesianismul iudaic, se susține că cei dintre neamuri care vor să intre în Adunarea lui Dumnezeu trebuie să țină ziua de sabat și cerințele legii conform Tora. Trebuie să-l mărturirească pe Ieșua (Iisus), Fiul lui Dumnezeu, ca Mesia lui Israel și singurul mântuitor. Credincioșii mesianici susțin că Ieșua a elevat Tora care este validă și poruncile lui Dumnezeu trebuie ținute. Existând excepții, ei susțin divinitatea lui Ieșua la fel ca ramura principală din creștinism. În mesianismul iudaic se susține că există doar un singur set de legi pentru toți și aceleași cerințe atât pentru care sunt "ramură naturală" cât și pentru cei dintre neamuri sau băștinașii nativi din Israel care sunt "ramură altoită".

Mesianismul apostolic[modificare | modificare sursă]

Mesianismul apostolic este o formă de mixtă târzie a creștinismului și mesianismului iudaic, apărută în Statele Unite, Europa și Israel, în care credincioșii sunt evrei mesianici și creștini în principal din cultele evanghelice. Când se referă la slujirea apostolică, un lider mesianic din Ungaria, compară Adunarea copiilor lui Israel care trăiește (ca națiune) de mii de ani prin promisiunile din profeții, cu Adunarea din Corint, și numește evreii mesianici - "slujitori corinteni, apostolici"[3].

Teologic în Mesianismul apostolic, se susține că cei dintre neamuri care vor să intre în Adunarea lui Dumnezeu trebuie să observe ziua de sabat și Sărbătorile lui Dumnezeu. Trebuie să-l mărturirească pe Ieșua (Iisus) ca Mesia lui Israel și singurul mântuitor. Cei care sunt de origine ebraică să păzească poruncile lui Dumnezeu conform Tora iar cei dintre neamuri au ca "jug", pentru a nu fi "tăiați" ori excomunicați, poruncile date la Conciliul Apostolic al Adunării din Ierusalim, iar celelate porunci din Tora devin cerințe doar pentru cei care vor să se integreze ca o ramură naturală în Adunarea lui Israel. În comunitățile mesianic-apostolice există din acest motiv tendința să se formeze două clase de credincioși.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ What is the difference between a Nazarene and a Nazirene?. http://messianic.nazirene.org/nazir.htm. „Historically, the Nazarenes were known as a sect of Jews practicing a Messianic form of Judaism as given in Torah. The early believers in Yeshua including the Apostles were Nazirene Jews. The Apostle Paul is referred to as a ringleader of the Nazarene Jews. "For we have found this man a plague, a creator of dissension among all the Jews throughout the world, and a ringleader of the sect of the Nazarenes" (Acts 24:5 NKJ).’ 
  2. ^ Berman, Daphna (10 iunie 2006). „Aliyah with a cat, a dog and Jesus”. Haaretz. http://www.wwrn.org/article.php?idd=21820&sec=59&con=35. Accesat la 20 februarie 2007. „In rejecting their petition, Supreme Court Justice Menachem Elon cited their belief in Jesus. ‘In the last two thousand years of history…the Jewish people have decided that messianic Jews do not belong to the Jewish nation…and have no right to force themselves on it,’ he wrote, concluding that ‘those who believe in Jesus, are, in fact Christians.’ 
  3. ^ Orbán, Béla (5 noiembrie 2008). „comunitatea Shofar”. kehilatshofar.com. http://kehilatshofar.com/roman/Mesianici4.php. Accesat la 14 octombrie 2011. „Iar pentru noi Dumnezeu are în plan să își manifeste în mod particular dragostea, prin aceea că permite unora dintre noi să putem vedea roadele trimiterii, chemării noastre de evrei mesianici, de slujitori corintineni, apostolici.’