Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte
| Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte | |
| Creat la | septembrie 1986 |
|---|---|
| Locație | Academia Sârbă de Științe și Arte |
| Autori | Kosta Mihajlović, Mihailo Marković, Vasilije Krestić și alții |
| Scop | Naționalismul sârb, Serbia Mare |
modifică  |
|
Memorandumul Academiei Sârbe de Științe și Arte (adesea menționat de sârbi ca SANU Memorandum) a fost un document redactat de o comisie a Academiei Sârbe din 1985 până în 1986. În 1986, anumite părți din document au fost publicate de Večernje novosti.[1] Memorandumul a devenit foarte cunoscut în Iugoslavia deoarece punctele de vedere despre națiune erau controversate, și s-a cerut reorganizare fundamentală a statului.[1] Tema principală a fost descentralizarea ca a dus la dezintegrarea Iugoslaviei și că sârbii au fost discriminați de către structura constituțională iugoslavă.[2] Alături de celelalte republici iugoslave, inclusiv Serbia, aceasta a fost considerată a fi o expresie a naționalismului sârb și o Serbie Mare.[3] Se presupune că a fost un moment cheie în dezintegrarea Iugoslaviei, și a contribuit la războaiele iugoslave.[2]
Cuprins |
Prezentare generală [modificare]
Memorandumul este împărțit în două părți: una despre „Crizele în Economia și Societatea Iugoslavă” iar cealaltă despre „Statutul Serbiei și Națiunea Sârbilor”.[4] În prima parte se relatează despre fragmentarea economică și politică a Iugoslaviei după aprobarea constituției din 1974. A doua parte, relatează despre cea ce considerau autorii că Serbia are un statut inferior în Iugoslavia, folosindu-se de statul sârbilor din Kosovo și Croația pentru a justifica afirmația.
Conținutul memorandumului [modificare]
- Albanezii comit genocid împotriva sârbilor din Kosovo (paginile 41 și 56 ale memorandumului)
- Slovenia și Croația preiau controlul economiei sârbe. Iugoslavia se desprinde de industria Serbia (pagina 42)
- Este nevoie de schimbări constituționale în Iugoslavia datorită modului nedrept de tratare al Serbiei (pagina 46)
- Există o mare discriminare a sârbilor care se aseamănă cu genocidul (pagina 50)
- Serbia a pierdut 2500000 de victime pentru Iugoslavia (în Primul și al Doilea Război Mondial) iar acuma este o victimă a acestui stat (pagina 52)
- Între 1690 și 1912, 500000 de sârbi au fugit din Kosovo datorită genocidurilor comise de albanezi (pagina 56)
- Există o discriminare mare a sârbilor din Kosovo și Croația (pagina 58)
- Sârbii din Croația sunt în pericol mai mult ca niciodată (pagina 62)
- Scriitorii de naționalitate sârbă din Bosnia sunt sârbi și nu scriitori bosnieni (pagina 65)
- Problema sârbilor nu va fi rezolvată înainte de înființarea unei unități națiunile și culturale depline a poporul sârb fără să fie important unde aceștia locuiesc (paginile 70 - 73)
- În ultimii 50 de ani sârbii au fost de două ori victime ale distrugerii, asimilării, schimbării religiei, genocidului cultural, îndoctrinare ideologică și afirmând că ei nu au nicio importanță (paginile 70 - 73)
- Dacă Iugoslavia se va prăbușii, Serbia trebuie să-și urmărească interesul național (pagina 73)
Referințe [modificare]
- ^ a b en Melissa Katherine Bokovoy, Jill A. Irvine, Carol S. Lilly. State-society relations in Yugoslavia, 1945-1992. pp. 322. ISBN 0312126905. http://books.google.com/books?id=KfbI4e1q1yEC&pg=PA322#v=onepage&q=&f=false. Accesat la 14 februarie 2010
- ^ a b en „1986: The Memorandum”. European Stability Itiative. 2002. http://www.esiweb.org/index.php?lang=en&id=281&story_ID=13&slide_ID=18. Accesat la 14 februarie 2010.
- ^ en Stjepan Gabriel Meštrović. Genocide after emotion: the postemotional Balkan War. pp. 102. ISBN 0415122947. http://books.google.com/books?id=xGShXjNZzEsC&pg=PA102#v=onepage&q=&f=false. Accesat la 14 februarie 2010
- ^ en Richard C. Frucht. Eastern Europe: An Introduction to the People, Lands, and Culture. 2005. pp. 526. ISBN 1576078019. http://books.google.com/books?id=lVBB1a0rC70C&pg=RA2-PA556#v=onepage&q=&f=false. Accesat la 14 februarie 2010
