Marțian Negrea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Marțian Negrea (n. 29 ianuarie 1893, în Vorumloc, astăzi Valea Viilor, județul Sibiu - d. 13 iulie 1973, București), a fost un compozitor român.

Cuprins

Biografie [modificare]

Și-a început studiile muzicale la Sibiu (1910-1914), continuându-le la Viena (1918-1921) cu muzicianul de origine română Eusebie Mandicevschi și cu Franz Schmidt.[1]

La Viena a luat contact cu marea tradiție muzicală germană, dar și cu tendințele postromantice ale vremii, care i-au influențat din plin limbajul armonic.

Întors în țară, Marțian Negrea a ocupat în cursul anilor mai multe posturi de profesor la Conservatorul din Cluj, unde a predat teoria formelor muzicale și a instrumentelor, contrapunct, muzică de cameră[2], (1921-1941) și la Conservatorul din București (1941-1963).

Prima publicare a zece piese în caracter românesc extrase din Codex Caioni a fost făcută de compozitorul Marțian Negrea într-unul din studiile sale. [3]

Creația sa muzicală, deși nu prea numeroasă, cuprinde toate genurile.

Compoziții [modificare]

muzică de cameră [modificare]

  • Cvartet de coarde, op. 17, 1949
  • Suita pentru clarinet și pian, op. 27, 1960
  • Martie și Ghețarul, piesă pentru flaut inspirată de un poem de Lucian Blaga, [4]
  • Piesa “Ghețarul de la Scărișoara” pentru clarinet și pian

pian solo[5] [modificare]

  • 3 Miniaturi pentru pian, pentru copii: Melc, melc codobelc; Dans românesc; Văleanca [1920 - 1945] . - Durată: 4' ; București: Editura Didactică și Pedagogică , 1963
  • 3 Schițe românești pentru pian: Cîntec de leagăn; Nocturnă; Din munți [1920 - 1945] . - Durată: 11' 45 ; Revista de Muzică și Poezie , 1936 . - nr. 7 ; București: Editura Societatea Compozitorilor Români , 1946
  • Canoane, preludii, corale, fugi, op. 2. - 1919
  • Rondo pentru pian, op. 4 - 1920 . - Durată: 8' ; Cluj: Editura autorului , 1922
  • Impresii de la țară, op. 6, suită pentru pian: Preludiu; A fost odată; Fusul; Jocul ielelor; Sara-n poartă; Alunelul - 1921 . - Durată: 14' 30 ; București: ESPLA , 1957; București: Editura Muzicală , 1966
  • Sonată pentru pian, op. 5, în Sol major - 1921 . - Durată: 12'
  • Sonatină pentru pian, op. 8, în la minor: Allegro moderato; Variațiuni la cîntecul "Foaie verde trei bujori"; Allegro - 1922 . - Durată: 15' 10 ; București: Editura Societatea Compozitorilor Români, 1924 ; București: Editura Muzicală , 1959

muzică simfonică [modificare]

  • Simfonia primăverii, pp. 23, 1956;
  • Concert pentru orchestră, op. 28, 1963
  • Suita simfonică Povești din Grui

muzică vocal-simfonică [modificare]

  • Recviem, op. 25, 1957

muzică de film [modificare]

  • Prin Munții Apuseni, op. 20, 1952

operă [modificare]

  • Marin Pescarul, op. 12, 1933 (cu libretul inspirat din nuvela Păcat boieresc de Mihail Sadoveanu)

Scrieri [modificare]

  • Tratat de instrumente (1925),
  • Tratat de forme muzicale (1932),
  • Tratat de contrapunct și fugă (1957)
  • Tratat de armonie (1958).

În anul 1996 la inițiativa familiei regretatului doctor Sorin Negrea, fiul compozitorului, a fost înființată Fundația culturală „Marțian Negrea”. Scopul primordial al fundației este promovarea valorilor muzicale românești, interpreți, compozitori, dirijori. [6] Președintele fundației este nepoata artistului, pianista și profesoara Miruna Negrea, iar vicepreședinte este soțul ei, flautistul Adrian Stoica. [7]

În anul 2003, la 30 de ani după moartea sa, în localitatea Valea Viilor, în prezența a numeroase oficialități din județul Sibiu, a fost dezvelit bustul lui Marțian Negrea. [8]

Distincții [modificare]

În anul 1963 a fost decorat cu Ordinul Muncii cl. I.[9]

Note [modificare]