Magda Isanos

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Magda Isanos (n. 17 aprilie 1916, Iaşi - d. 17 noiembrie 1944, Bucureşti) scriitor român, a fost poetă, prozatoare şi publicistă, soţia lui Eusebiu Camilar.

S-a născut la Iaşi, ca fiică a lui Mihai Isanos şi a Elisabetei (n. Bălan), doctori în medicină. A urmat şcoala primară la Costiujeni, spital unde lucrau părinţii ei, în apropiere de Chişinău, iar liceul la Şcoala eparhială de fete din Chişinău. A studiat la Iaşi (1934-1938) dreptul şi filozofia; licenţiată în drept, a profesat scurt timp avocatura la Iaşi.

Debutează în 1932, cu versuri în revista "Licurici" a Liceului de băieţi "Bogdan Petriceicu Hasdeu" din Chişinău.

S-a stins din viaţă la Bucureşti, la 17 noiembrie 1944.

[modifică] Bibliografie selectivă

• Poezii, 1943, Iaşi
• Cântarea munţilor, poezii, 1945, Bucureşti
• Focurile, dramă, în colaborare cu Eusebiu Camilar, 1945, Bucureşti
• Tara luminii, poezii, 1946, Bucureşti
• Versuri, 1955, Bucureşti
• Versuri, 1964, Bucureşti
• Cîntarea munţilor, 1988, Bucureşti
• Confesiuni lirice, poezii, 1989, Chişinău
• Poezii/Poésies, ediţie bilingvă română-franceză, traducere de Elisabeta Isanos, 1996, Bucureşti

[modifică] Tabel cronologic

1915 - Din actul de căsătorie datat 14 iulie 1915 al Oficiului de stare civilă de pe lângă Municipiul Iaşi, rezultă că dl. Mihail Isanos. de profesiune medic, domiciliat în Iaşi, str. I. C. Brătianu. fiu al d-lui Iosef Isanos, de profesiune mecanic şi ai d-nei Peiţa, născută Papadopol, de profesiune casnică, se căsătoreşte cu Elisabeta Bălan. în vârstă de 26 de ani, de profesie doctorandă, domiciliată in Iaşi. str. Sărăriei Şi-au început cariera ca medici psihiatri Ia Spitalul Socola, lucrând cu prof. C. I. Parhon.

1916 - 17 aprilie se naşte fiica lor Magda (cf. Actul de naştere nr. 767 din anul 1916, luna aprilie, ziua 20 ;. Registrul de stare civilă pentru născuţi, 1—2/1918, oraş Iaşi),

1917 La vârsta de un an si şase luni s-a îmbolnăvit de poliomielită, a fost salvată numai datorită grijei deosebite a marnei, despre care poeta spunea mai târziu : „Mama m-a născut a doua oară"-. Sechelele bolii au fost reduse la minimum, a rămas numai cu o sănătate delicată şi cu o vizibilă dificultate la mers.

1920 Soţii Isanos ocupă posturile de medici la spitalul din Coştiugeni, părăsind astfel Iaşul şi spitalul Socola. De mic copil, fiica lor avea o adevărată pasiune pentru lectură, citea zi şi noapte din biblioteca părinţilor şi din biblioteca şcolii. A urmat liceul la Chişinău, pasionând-o chiar de la început română şi istoria, iar, mai târziu, filosofia. Acum se afirmă şi pasiunea sa pentru literatura.

1932 Elevă a Liceului Eparhial din Chişinău (în clasa a VI-a) publică în revista liceului de băieţi, Licurici, an. 1, nr. 2 clin 28 mai 1982 poeziile Aş vrea un basm şi Primăvara.

1933 În revista Licurici, an. II, nr. 2 din 1 aprilie apare poezia Gelozie. în acelaşi an ia fiinţă pe lângă Liceul Eparhial de fete din Chişinău Societatea culturală „Iulia Haşdeu", la înfiinţarea căreia aportul Magdei Isanos a fost determinant. Poeta participă, împreună cu alte colege, la concursul organizat anual de Societatea „Tinerimea română", la Bucureşti. Obţine premiul II la tema privind drepturile femeilor, La solemnitatea înmânării premiilor, preşedintele Societăţii, profesorul Nae Dumitrescu," declară : „De dumneata sunt convins că am să mai aud ! Ai mari posibilităţi.

1934 Publică în Viaţa Basarabiei, anul III, nr. 3, martie, poezia Ploaie; în Crai nou, an. I, nr. 3 din 31 martie poezia Toporaşi. Contribuie la apariţia revistei Ghiocei, organul Societăţii culturale a şcolii, având ca redactor pe eleva Magda Isanos, clasa a Vll-a. în acelaşi an publică în aceeaşi revistă (Ghiocei, an. I, nr. 2, aprilie) schiţa Creionări, recenzii asupra revistei Crai nou, iar în nr. 2 (mai 1934) poezia Macii şi schiţa Inseparabilele. Ţine o conferinţă cu tema „Femeia în literatura noastră". în luna mai elevele din clasa a Vll-a, care lucrau la revistă, predau ştafeta seriei următoare. În toamna aceluiaşi an îşi începe la Iaşi studiile universitare. Iniţial, se înscrie la Facultatea de Litere şi Filosofie, urmând paralel cursurile Facultăţii: de Drept. în cele din urmă, renunţă la Litere, hotărându-se să urmeze Dreptul.

1935 Locuia la familia avocatului M. Călinescu, lângă grădina „Copou", într-un cartier liniştit şi foarte aproape de Universitate. La 18 septembrie se căsătoreşte la Chişinău cu Lev Panteleev. [Acesta îşin făcuse studiile la Iaşi, urmând limbile clasice. Avea calităţi intelectuale remarcabile, scria poezii şi era şi el un cititor pasionat.] Poeta publică în Viata Basarabiei, an IV, nr. 11—12 nov.-dec. poezia Rochia.

1936 La 31 ianuarie căsătoria ei s-a desfăcut prin consens. Continuă să publice în Viaţa Basarabiei, devine colaboratoare a revistei însemnări ieşene (unde publică cu regularitate până la sfârşitul anului când revista va fi suprimată). Paralel publică în Cuget moldovenesc, Pagini basarabene, poezii ca Dorinţa, Grădinărie, Atavism, Toamnă, Caisul, Cuvântul Evei, Jucărie şi altele. Locuieşte împreună cu sora sa Silvia, studentă la medicină, într-o vilă pe Aleea Greuceanu, azi strada Pinului, ulterior într-un apartament pe strada Sărăriei colţ cu Ralet, în apropierea casei care a fost ultima locuinţă a lui Topîrceanu. În această perioadă se apropie de studenţii cu concepţii democratice, integrându-se în Frontul Democrat. Studenţesc. În vara anului 1938 Magda Isanos participă la conferinţe şi la strângerea de fonduri pentru ajutorarea poporului spaniol;

1937 Publică în însemnări ieşene, aproape număr de număr, poezii ca Învrăjbire. La marginea cimitirului. Blestem, Lacul, Calul de la birja de noapte, Ultimul sărut. După scriptură, Logodnă de primăvară, Risipire, Greşeala de tipar, Vis vegetal, Capricii, Murim, Romanţă, iar în Lumea (23 decembrie) poezia Cîntarea păstoriţei. În acelaşi an, ziarul Lumea (din 13 decembrie) va fi prima publicaţie în care se remarcă talentul poetei, „descoperire preţioasă a însemnărilor ieşene. în 26 decembrie, acelaşi ziar anunţa „un nou talent în plină ascensiune, acel al d~rei M. I. (Magda Isanos), poetă a preocupărilor transcedentale, minunat redate in versuri, versuri de o temeritate care depăşeşte feminismul”.

1933 Magda Isanos are o activitate intensă. Colaborând la mai multe reviste, publică poezii ca Rugăciune în pădurea de brad, Bunicul, Regret, în Însemnări Ieşene ; apoi Întoarcerea gospodarului, Fragment, Zori. Moartea bunicului. Leagănul, Interior, Insulă, Poem, Pomii cei tineri, în ziarul Iaşul şi, în acelaşi ziar, recenzii despre Enigma Otiliei de G. Gălinescu, Tâmple în flăcări, poeme de Victor Măgură. La 31 martie se căsătoreşte cu Eusebiu Camilar (martori : George Lesnea şi avocatul M. Călinescu, la care locuise Magda în primii ani de studenţie). În vara anului 1938, Camilar o duce pe Magda la Udeşti, unde-i cunoaşte familia, prietenii şi locurile copilăriei. Participă la şedinţele Societăţii ,,Noua Junime", în¬fiinţată din iniţiativa lui G, Călinescu, citind din poeziile ei. Toamna îşi ia licenţa în Drept. Prietena sa Veronica Zosin consideră că a fost „cea mai veselă şi fericită perioadă din viaţa Magdei".

1939 Se înscrie în Baroul de Iaşi ca avocat stagiar, la 13 ianuarie. Colaborează la Jurnalul literar, an. I, nr. 1 din 1 ianuarie, cu recenzia la Moldovenii de Georgeta Mircea Cancicov, în nr. 2 din 8 ianuarie,cu recenzia la Vulpea de Mary Webb,, şi poezia Dimineaţa, reprodusă în Viaţa Basarabiei, an VIII,nr. 2—3 (februarie-martie). în Jurnalul literar, nr. 17 din 12 februarie, publică recenzia la Cartea cu amin¬tiri de Marcu Beza. Ulterior, în aceeaşi revistă, semnează versuri intitulate Poem (Florile şi fiecare sens luminos al lumii), Rugăciune, Ziua mea netrăită, Noapte, În cimitir şi Amurg; În acelaşi an are un succes răsunător în avocatură.

1940 Magda Isanos publică în însemnări ieşene (an V, nr. 4 din 1 aprilie) poezia Flori adevărate ; În Iaşul poeziile Săracii şi Flori (aceasta din urmă, reprodusă în Re¬vista, Fundaţiilor din 1 iulie acelaşi an) şi în 15 iulie Elegie (datată 2 iulie 1940) inspirată din actualitatea istorică. În septembrie se aprobă apariţia la Iaşi a ziarului Avântul, unde, alături de G. Ivaşcu, Al. Pini, Eusebiu Camilar, Magda Isanos face parte din „personalul redacţional"'. Suspectată de cenzură, gazeta nu mai apare. În octombrie, soţii Camilar se mută pe strada Săulescu, unde au locuit până în primăvara anului 1944, când vor pleca în refugiu.

1941 Prefectura judeţului Iaşi aprobă. începând cu luna aprilie, apariţia ziarului de informaţii Voinţa, redactor responsabil Eusebiu Camilar, care — convocat sub arme — lasă toată munca redacţiei în grija poetei. „Ziarul a fost opera Magdei", scrie amica sa, Veronica Zosin (căsătorită Gorgos). Primul, numărapare la 2 aprilie 1941. Din lipsă de fonduri, ziarul îşi încetează însă apariţia în a doua jumătate a lunii mai. Se naşte Elisabeta, fiica poetei. În acelaşi an, boala Magdei se agravează. în luna decembrie 30, Baroul Iaşi înregistrează cererea sa din 28 XI 1941, prin care Magda Isanos Camilar, avocat stagiar, domiciliată în Bucureşti, strada Popa Nan nr. 49, înaintează un certificat medical, dând delegaţie pentru amânarea proceselor sale d-rei Veronica Zosin, „deoarece din motive independente de voinţa mea sînt ţinută să nu activez. în primele certificate medicale aflate la dosarul Ba¬roului se invocă o „induraţie" la baza unuia din plămâni. Boala de inimă, ca o consecinţă a unui reuma¬tism, apare în ultimul certificat.

1942 Vizitează familia poetului Mihai Codreanu, care - aşa cum declară mai târziu E. Camilar „a călăuzit cu grijă de părinte primii paşi în arta poetică a Magdei Isanos"'. Publică în. Vremea şi Cetatea Moldovei poeziile : Pădurea şi Ion.

1943 Publică în Cetatea Moldovei, Vremea, Revista Fundaţilor, Cuget moldovenesc poezii ca Spital, Auz, Poemul femeii care iubea primăvara, Cînd cel iubit..., Păsările, Solii cerului, Zeii, Fata bătrână, Bărbatul, Mai sînt câteva veri şi altele. În acelaşi an, apare la Iaşi, în editura „Bravo", primul volum de Poezii al Magdei, sub îngrijirea lui Eusebiu Camilar. În luna martie, ziua 2, Baroul Iaşi înregistrează cererea prin care Magda Isanos Camilar, avocat sta¬giar, domiciliat în Iaşi strada Săulescu 19, înaintează „alăturatul certificat medical, din care se vede că sufăr de o boală de inimă ce m-a împiedicat un timp nedeterminat să depun vreo activitate profesională".

1944 Vremea, Revista Fundaţiilor, Victoria, Orizont şi Tribuna poporului publică sub semnătura Magdei Isanos poezii ca Bunavestire, Oglinzi, Oamenii, Toamnă, Duhurile pământului, Am văzut şi eu oameni plecând, Aştept anul unu, Doamne, n-am ajuns pînă la tine, Munţii lumii pe inima mea, Ospăţ, Aceste mini ş.a. La sfârşitul lui martie, soţii Camilar pleacă în refu¬giu. In noaptea de 5 spre 6 iunie un bombardament de aviaţie distruge toate manuscrisele Magdei şi ale lui Camilar din locuinţa lor din Iaşi. A rămas doar un caiet, cu patru povestiri inedite, păstrat de d-na Gorgos, prietena Magdei, care 1-a descoperit în gră¬dina casei. În 17 noiembrie poeta se stinge la Bucureşti, în locuinţa părinţilor săi din strada Popa Nan 49.

1945 Apare volumul postum Cântarea munţilor, drama în patru acte Focurile de Magda Isanos şi Eusebiu Camilar, în colecţia „Operele premiate ale scriito¬rilor tineri români", Fundaţia pentru literatură şi artă precum şi Minunata istorie a lui Nastratin Hogea de Leonid Soloviev, traducere din limba rusă de Magda Isanos şi Eusebiu Camilar, 1946 Apare volumul Ţara luminii.(1)

(1) Conform cu Margareta Husar, Magda Isanos, Cântarea munţilor, Colecţia Biblioteca pentru toţi, Ed. Minerva, 1968, Bucureşti

Proză: Creionări, Inseparabilele, Despre iubirile mari, Îngerii, Magistrata, Studenta, Oraşul cu minuni (Domnişoara Vanda), Omul cu cizme roşii Publicistică: Ivan Turbincă, Povestire pentru copii; G.Călinescu- Enigma Otiliei

[modifică] Legătură externă

• Pagina Elisabeta Isanos cu biografiile părinţilor ei, Magda Isanos şi Eusebiu Camilar : [1]