Liman

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Limanele ucrainene în nord-vestul Mării Negre.
Limanul Niprului și Bugului meridional, în Ucraina.
Limanul Nistrului, în Ucraina.
Limanele fluviatile și maritime din jurul gurilor Dunării (hartă din 1922).


Limanul, din punct de vedere geografic, este în mod specific și precis o lagună cel mai adesea salmastră, situată la ieșirea unui curs de apă dulce spre Dunăre sau spre mare și legată de acestea printr-o portiță (în limba greacă στόμα - stoma, adică gură, în rusă бухтa - buhta, idem), care străpunge cordonul litoral ce o desparte de larg (în română grind, în greacă αμμογλώσσα limbă de nisip, în rusă Коса - kosa). Aceste caracteristici deosebesc limanul atât de un lac, cât și de celelalte tipuri de lagune.[1]

Cuprins

Tipuri de limane [modificare]

  • Limane maritime, legate de mare, la care cordonul litoral este depus de curenții marini ;
  • Limane fluviatile, la care bara de sedimente este depusă de curentul unui fluviu, la confluența cu râul care alimentează limanul respectiv.

Dimensiuni [modificare]

Unele limane pot avea dimensiuni mari (lacul Razelm : 394,30 km² ; complexul lagunar înconjurător în întregime : 731 km²) dar altele sunt mult mai mici (Tașaul, Techirghiol, Tatlageac...).

Etimologie [modificare]

În limba greacă λιμένας - limenas, înseamnă golf sau port. În limba turcă s-a preluat sub foma Liman. Ca urmare a extinderii otomane la vestul și nordul Mării Negre, denumirea s-a extins la lagunele și lacurile ce puteau adăposti corăbii. Cu ajungerea rușilor la nordul Mării Negre termenul a fost preluat și în rusă : лиман - liman.

Localizare [modificare]

Limanele sunt situate pe coasta vestică și nordică a Mării Negre și pe cursul inferior al Dunării de-o parte și de alta a deltei Dunării. Exemple : limanele Dobrogene, limanul Varna în Bulgaria sau limanul Nistrului în Ucraina. În România comunistă cuvântul liman a fost considerat învechit de unii comentatori care nu cunoșteau bine terminologia geografică, astfel că în locul său se folosește impropriu cuvântul lac (de exemplu Lacul Razim, mai ales de când portița i-a fost artificial închisă) și s-au generalizat expresii precum Complexul Razelm-Sinoe (cuvântul complex era foarte la modă în perioada comunistă, fiind intens folosit atât pentru formațiuni naturale, cât și în industrie, arhitectură, urbanism, muzeologie ș.a.m.d.)[2].

Note [modificare]

  1. ^ Grigore Antipa : Marea Neagră, Academia Română, București, 1941, pp. 55-64 ; Petre Gâștescu și Romulus Știucă, Delta Dunării, CD-Press, București 2008, ISBN 978-973-1860-98-9, pp. 32-37 și 84.
  2. ^ Petre Gâștescu, Vasile Sencu : Împărăția limanelor (prefață de Geo Dumitrescu), ed. Meridiane, București, 1968.