Heloderma suspectum

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Heloderma suspectum
{{{5}}}
'
Clasificare ştiinţifică după (Cope, 1869)
Regn: Animalia
Subregn:
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură:
Clasă: Reptilia
Subclasă:
Supraordin:
Ordin: Squamata
Suprafamilie:
Familia Helodermatidae
Subfamilie:
Gen: Heloderma
' {{{descrie9A}}}
' {{{descrie9B}}}
' {{{descrie9C}}}
'
'
'
' {{{descrie14}}}
'
' {{{descrie15A}}}
' {{{descrie15B}}}
' {{{descrie15C}}}
' {{{descrie16}}}
' {{{descrie17}}}
' {{{descrie18}}}
'
' {{{descrie19A}}}
' {{{descrie19B}}}
' {{{descrie19C}}}
' {{{descrie20}}}
' {{{descrie21}}}
' {{{descrie22}}}
' {{{descrie23}}}
' {{{descrie23A}}}
' {{{descrie23B}}}
' {{{descrie23C}}}
Vizualizare

Heloderma suspectum este un reprezentant al familiei de şopârle (Heloderma). Aceste reptile trăiesc în regiuni de deşert ca Sonora care se află în sud-vestul SUA şi nordul Mexicului. Şopârla mai este numită monstrul Gila nume provenit de la Gila River, ea se confunda după nume cu Heloderma horridum singura specie de şopârlă veninoasă.

[modifică] Caractere morfologice

Şopârla atinge 70 - 100 cm lungime, ea are un corp lat masiv terminta cu o coadă musculoasă, picioare scurte şi gheare puternice, un cap mare, ochii mici. In coada îşi depozitează rezerfele sub formă de grăsime. Pielea prevăzută cu solzi de culoare albă cu pete roze portocolii sau gălbui cu un contur brun.

[modifică] Arealul de răspândire, mod de viaţă

Heloderma suspectum trăieşte în regiuni de deşert la graniţa dintre SUA şi Mexic. Este un animal nocturn care vânează noaptea, ziua se acunde în grote sau sub pietre. Hrana ei constă din ouă de păsări, reptile şi nevertebrate mici. Prada este descoperită cu organul olfactiv Jacobson din osul nazal (vomer). Şopârla poate trăi fără hrană mai multe monate, trebuind însă din când în când să bea apă. Femela depune până la 15 ouă în nisip umed din care într-o eclozionează puii. Heloderma suspectum trăieşte între 20 şi 30 de ani, ea fiind o specie pericltată de dispariţie.

Otrava

este produsă de o glanda submandibulară, care se scurge printr-un canal de-a lungul caninului de pe mandibulă. Şopârla când a muşcat prin mişcări de masticaţie masează ţesutul pentru difuzarea otravei în corpul pradei, fiind greu de separat şopârla de pradă. Fără ajutor medical otrava ei poate fi mortală pentru om. Toxina produce tumefiere, edeme, şi cianoza extremităţilor însoţit de hipotonie, şoc circulator, ameţeli şi transpiraţie. Toxina este o glicoproteină cu acţiune neurotoxică. O fracţiune extrasă din toxic este folosită la tratarea diabetului melitus.

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Heloderma suspectum