Gelem, Gelem

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Gelem, Gelem este imnul internațional al rromilor. Este cunoscut de asemenea sub alte denumiri (unele similare) printre care "Gyelem, Gyelem", "Dzelem, Dzelem","Dželem, Dželem", "Djelem, Djelem", "Ђелем, Ђелем", "Џелем, Џелем", "Джелем, джелем" (în alfabetul chirilic), "Opré Roma" sau "Romale, Shavale".

Istoric[modificare | modificare sursă]

Proveniența melodiei nu este prea clară, existând în prezent mai multe versiuni ale ei, dar toate îi atribuie o origine folclorică. Conform studiului elaborat de Elena Marushiakova și Vesselin Popov, cântecul a fost cules pentru prima dată de cântărețul de țambal bulgar Milan Aivazov (născut în 1922 în orașul Plovdiv, muzicant autodidact și care a făcut parte din Duetul Aivazov), care a ascultat-o de la bunicul său. După această versiune, Milan Aivazov și-a amintit melodia și titlul, dar a uitat textul [1].

După alte versiuni, melodia ar fi originară din România și a devenit populară în spectacolele de varietăți din anii '20-'30 ai secolului al XX-lea. În anii '60 ai aceluiași secol, melodia devenise foarte populară în Iugoslavia, existând mai multe texte pe aceeași muzică. Versurile cântecului au devenit foarte populare de-a lungul anilor, cântecul fiind folosit în anul 1967 drept coloană sonoră a filmului iugoslav "Am întâlnit țigani fericiți" (în sârbă Skupljači perja), în interpretarea actriței și cântăreței Olivera Vučo[2].

Pentru a evoca suferințele îndurate de rromi în timpul celui de-al doilea război mondial (Poraimos), compozitorul iugoslav de etnie rromă Jarko Jovanović a compus o variantă a cântecului și l-a pus pe muzica tradițională a rromilor. Varianta în limba rromanes ("Gelem, Gelem", cunoscut de asemenea sub numele de "Opré Roma" - Sus rromule! sau cel de "Romale, Chavale" - Rromilor, Flăcăilor), a fost adoptată ca imn internațional al rromilor la primul Congres Mondial al Rromilor, ținut la Londra în zilele de 6-8 aprilie 1971.

Cu prilejul celui de-al doilea Congres Mondial al Rromilor, ținut la Geneva în 1978, după cum își amintește Donald Kenrick, Jarko Jovanovic și medicul germano-elvețian Jan Cibula au rescris textul pe melodia populară devenită imn. Noua variantă a cântecului "Gelem, Gelem" a fost aprobată de Congres, care a cântat-o la sfârșitul întrunirii.

La întâlnirile și congresele următoare, organizațiile naționale rrome (în special din Europa Centrală) au adoptat treptat imnul ca imn oficial. Una dintre cele mai cunoscute interpretări se datorează cântărețului iugoslav Šaban Bairamovic care a înregistrat mai multe versiuni ale cântecului în anii '80 [1]. În consonanță cu creativitatea deosebită a comunităților rrome din întreaga lume, au fost scrise mai multe versuri pe muzica imnului rromilor, inclusiv în limba română.

În anul 1990, Congresul Mondial al Rromilor de la Varșovia a publicat versurile oficiale ale acestui imn, care are patru strofe.

Text[modificare | modificare sursă]

Există mai multe versiuni atât ale textului, cât și ale muzicii. În toate dintre ele se face referire la condiția nomadă a populației rrome. De asemenea, este menționată Legiunea Neagră (Kali Lègia), cu aluzie la culoarea uniformelor trupelor SS germane care au participat la genocidul populației rrome în timpul celui de-al doilea război mondial și care poate fi extinsă ca un simbol al persecuțiilor seculare la adresa rromilor.

Versiunea cea mai cunoscută a cântecului, cea devenită imn, este următoarea:

Gelem, gelem, lungone dromentza
Maladilem bahtale romentza
A, romale, kotar tumen aven,
E tzahrentza, bokhale ciaventza?
A Romale, A Chavale!

Sasa vi man bari familia,
Mudardias la i kali legia.
Saren cindias vi romen vi romnien,
Mashkar lende vi tzikne ciavoren.
A Romale, A Chavale!

Putar, Devla, te kale udara
Te shai dikhau miri familia.
Palem ka jau lungone dromentza,
Ta ka phirau bahtale romentza.
A Romale, A Chavale!

Opre roma, isi vaht akana,
Aide mantza sa lumiake roma!
O kalo mui ta e kale iakha
Kamaua len sar e kale drakha.
A Romale, A Chavale!

Umblăm, umblăm pe drumurile lungi,
Am întâlnit și rromi fericiți.
A, rromilor, de unde veniți
Cu corturile și cu copiii înfometați?
Of rromilor, of flăcăilor!

Am avut și eu o familie mare,
Mi-a ucis-o Legiunile Negre,
Pe toți i-a ucis, pe bărbați și pe femei,
Între ei și pe copilași.
Of rromilor, of flăcăilor!

Deschide-ți, Doamne, porțile cele negre
Să-mi pot vedea familia
Iarăși să merg pe drumurile lungi,
Să întâlnesc rromi fericiți.
Of rromilor, of flăcăilor!

Sus, rromilor, este timpul vostru,
Haideți cu mine, rromi din întreaga lume!
Gura cea neagră și ochii cei negri,
Îi voi iubi precum strugurii cei negri.
Of rromilor, of flăcăilor!

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]