Emmanuel Levinas

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Emmanuel Levinas (n. 1906, Kowno Kaunas, Lituania, d. 1995) a fost un filozof francez, născut într-un mediu evreiesc cultivat, cu studii de filozofie la Strasbourg (1923-27) și la Freiburg (1928-29), unde asistă la cursurile și la seminariile lui Husserl și ale lui Heidegger.

Este unul dintre promotorii studiilor de fenomenologie în Franța, în lucrări precum Théorie de l'intuition dans la phénomenologie de Husserl (1930), De l'existence a l'existant (1947) sau En decouvrant l'existence avec Husserl et Heidegger (1967).

După cel de-al Doilea Război Mondial, Levinas se afirmă ca un gânditor original, pe două linii reflexive distincte. Pe de o parte, propune o etică fenomenologică radicală, centrată pe figura Celuilalt și a alterității, în lucrări precum Le Temps et l'Autre (1947), Totalité et infini (1961), Autrement qu'être ou au-delà de l'essence (1974) sau Entre nous (1991). Pe de altă parte, se dedică comentariilor talmudice, în lucrări ca de pildă Quatre lectures talmudiques (1968), L'au delà du verset (1982) sau Nouvelles lectures talmudiques(1989).

Cariera sa se va împărți astfel între studiile fenomenologice și cele iudaice, fiind profesor de filozofie la Universitățile din Poitiers, Nanterre și Paris IV, dar și director al Școlii normale israelite orientale din Paris.

Traduceri în limba română[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]