Emilia Șercan

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Emilia Șercan
Date personale
Născută (46 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Vatra Dornei, Suceava, România[2] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiejurnalistă
scriitoare
profesoară universitară[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba engleză Modificați la Wikidata
Activitate
Studiiuniversité Grenoble-III[*][[université Grenoble-III (French university (1987-2015))|​]]
Ohio University School of Communication Studies[*][[Ohio University School of Communication Studies (academic department)|​]]
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu ()[3]
Universitatea din București (master, )[3]
Universitatea din București (doctor, )[3]
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Emilia Șercan (n. , Vatra Dornei, Suceava, România) este o jurnalistă română de investigație, cunoscută pentru dezvăluirea plagiatelor tezelor de doctorat ale unor politicieni români de rang înalt, printre care a vicepremierului Gabriel Oprea și a fostului prim ministru Nicolae Ciucă.[4][5] De asemenea, a coordonat sute de alte investigații jurnalistice, cum ar fi cazul Mătușa Tamara, în urma căruia primul ministru Adrian Năstase a fost judecat pentru dare de mită,[6] cazul băieților deștepți din energie și cazurile afacerilor cu statul român ale lui Sorin Ovidiu Vântu, Dan Ioan Popescu și Puiu Popoviciu.[4]

Emilia Șercan este autoarea a două volume despre proliferarea fenomenului plagiatelor în România după 1989: Fabrica de doctorate sau cum se surpă fundamentele unei nații (2017) și Cazul Ponta. Reconstituirea celui mai infam plagiat din istoria României (2022).[7][8] A lucrat pentru ziarele Curierul Național, Evenimentul zilei și în grupul de presă Realitatea-Cațavencu. Deține, de asemenea, funcția de lector la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.[9]

În aprilie 2022 Emilia Șercan a fost victima unei operațiuni de kompromat.[10][11][12]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Studii[modificare | modificare sursă]

Emilia Șercan a absolvit în 2003 Facultatea de Științe ale Comunicării și Jurnalism de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. În 2004 Șercan a beneficiat de o bursă Freedom House în SUA.[13] În 2010 a obținut diploma de Master de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială de la Universitatea București. În următorii 3 ani a urmat studiile doctorale în Științele Comunicării la Universitatea din București.[9] În teza de doctorat susținută în 2013, care a obținut calificativul excelent, Șercan a abordat tema cenzurii.[13] Pornind de la cercetarea doctorală a publicat la Editura Polirom cartea cu titlul „Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă” (cu o prefață de Mihai Coman).[14]

În perioada studiilor doctorale Șercan a beneficiat de o bursă doctorală la Universitatea Stendhal Grenoble III⁠(en)[traduceți]. [15]

Jurnalism[modificare | modificare sursă]

Șercan a avut stagii de pregătire profesională la cotidianul The Hartford Courant⁠(en)[traduceți] in Connecticut, și la The Poynter Institute for Media Studies⁠(en)[traduceți] din St. Petersburg, Florida.[15]

A început să lucreze în presa locală în 1996, iar din 2000 activează în presa centrală. Din 2015 investigațiile ei sunt publicate de PressOne[16]. În 2016 a avut o bursă de la Departamentul de Stat al SUA la Universitatea Ohio⁠(en)[traduceți], E.W. Scripps College of Communication⁠(en)[traduceți].[13][15]

A semnat peste 4000 de investigații, interviuri despe subiecte de interes public. După 2016 Șercan se ocupă aproape exclusiv de tema plagiatelor în tezele de doctorat, publicând investigații despre mai multe persoane publice sau politice.[13] De-a lungul anilor s-a ocupat de investigații care au analizat pentru suspiciuni de plagiat tezele de doctorat ale mai multor personalități politice și ofițeri superiori. Printre aceștia generalul MApN Gabriel Oprea[17][18], generalul SRI Dumitru Dumbravă[19], generalul de poliție Petre Tobă[20], Laura Codruța Kövesi[21], Nicolae Ciucă[22][23], Lucian Bode[24].

Publicații[modificare | modificare sursă]

Cărți[modificare | modificare sursă]

În volume colective[modificare | modificare sursă]

  • 2012 - „Începuturile presei comuniste în România. Modelul de ziar, de la L’Humanité la Pravda”, în volumul Mass-media între document și interpretare. Studii și cercetări de istorie a presei, coordonat de Silvia Grossu, Chișinău, Editura Centrul Editorial Poligrafic USM, (p. 246 – 255), ISBN: 978-9975-71-237-8.
  • 2012 - Caietul de dispoziții – „Biblia” Cenzurii comuniste în volumul Cenzura în România, coordonat de Ilie Rad, Cluj-Napoca, Editura Tribuna, (p. 331 – 348), ISBN: 979-973-1878-27-0
  • 2013 - “The influence of the State-Party on the role of the press in Socialist Romania” în Media’s role in the Communist Era, coordonator Savas Cobain, Amani International  Publishers, Kiel, Germania
  • 2014 - Contribuție la elaborarea unor termeni de specialitate publicați în Dicționar enciclopedic de comunicare și termeni asociați, coordonator Marian Petcu, C.H. Beck, București ISBN: 978-606-18-0362-0

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Mașina lui Beatrice Comănescu lovită de autoturismul condus de Emilia Șercan 
  2. ^ https://www.ratiudemocracycentre.org/ion-ratiu-journalism-award  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ a b c Lector univ. dr. Emilia Șercan 
  4. ^ a b c „Journalism Award | Ratiu Democracy Centre” (în engleză). Ratiu Centre. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Premierul Nicolae Ciucă a plagiat în teza de doctorat. Printre sursele copiate se numără alte două teze de doctorat”. PressOne. Accesat în . 
  6. ^ „Năstase a scăpat de „Mătușa Tamara"”. adevarul.ro. Accesat în . 
  7. ^ „Fabrica de doctorate”. Humanitas. Accesat în . 
  8. ^ „Cazul Ponta”. Humanitas. Accesat în . 
  9. ^ a b „Emilia Șercan - Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării”. www.fjsc.unibuc.ro. Accesat în . 
  10. ^ Emilia Șercan: “Autoritățile statului au orchestrat o operațiune de kompromat împotriva mea. Acum încearcă să o mușamalizeze”, pressone.ro, 4 aprilie 2022 (accesat în 9 aprilie 2022)
  11. ^ Clarice Dinu: Culisele operațiunii kompromat, hotnews.ro, 8 aprilie 2022 (accesat în 9 aprilie 2022)
  12. ^ Matei Roșca: Romanian journalists call for action after facing threats, intimidation, Politico Europe, 13 aprilie 2022
  13. ^ a b c d „2022 Journalism Wokshop” (în engleză). Ratiu Forum. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ Simona Chițan (). „„Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă", un volum de Emilia Șercan”. adevarul.ro. Accesat în . 
  15. ^ a b c Șercan, Emilia (). Fabrica de doctorate sau Cum se surpa fundamentele unei natii. Humanitas. p. 0. 
  16. ^ PressOne
  17. ^ „EXCLUSIV Gabriel Oprea, primul autor de plagiat muncit cu "copy paste", "cut" si alte metode - Esential - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  18. ^ „„Plagiat!" Verdictul CNATDCU în cazul tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea”. Republica. Accesat în . 
  19. ^ „Generalul SRI Dumitru Dumbravă a plagiat "câmpul tactic" al tezei sale de doctorat”. PressOne. Accesat în . 
  20. ^ „TOBĂ DE CARTE. 250 de pagini din teza de doctorat a ministrului de Interne, Petre Tobă, sunt copiate din alte lucrări”. PressOne. Accesat în . 
  21. ^ „Teza de doctorat a Laurei Codruța Kövesi: suspiciuni, omisiuni, greșeli”. PressOne. Accesat în . 
  22. ^ „Premierul Nicolae Ciucă a plagiat în teza de doctorat. Printre sursele copiate se numără alte două teze de doctorat”. PressOne. Accesat în . 
  23. ^ „CAZUL CIUCĂ. Emilia Șercan - jurnalista care a descoperit plagiatele generalilor SRI, de Poliție și Armată și cum a fost ea amenințată cu moartea”. Libertatea. . Accesat în . 
  24. ^ „EXCLUSIV. Probele care demonstrează că ministrul de Interne Lucian Bode a plagiat cel puțin 18,5% din teza sa de doctorat, și nu doar 2,95%”. PressOne. Accesat în . 
  25. ^ „Premiile FreeEx decernate de ActiveWatch: Marian Godina, premiat pentru libertatea de exprimare. Trustul Intact si Elena Udrea - printre repetenti - Esential - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  26. ^ „Juriu - Gala Societatii Civile”. www.galasocietatiicivile.ro. Accesat în . 
  27. ^ „Bucharest Univ Lecturer Sercan Wins ENAI Academic Integrity Award” (în engleză). MRU. Accesat în . 
  28. ^ AGERPRES. „Ziua Anticorupție - jurnaliștii Emilia Șercan și Mihai Munteanu și procurorul Adrian Matei,.”. www.agerpres.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ „GDS – Grupul pentru Dialog Social - PREMIUL GDS PENTRU ANUL 2019 MERGE LA EMILIA ȘERCAN”. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Emilia_Șercan&oldid=16194029