Dimitrie Popovici-Bayreuth
| Dimitrie Popovici-Bayreuth | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Dimitrie Popovici |
| Născut | [1]  Iași, Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești[2][1] |
| Decedat | (67 de ani)[1] Cluj, România[2] |
| Înmormântat | Cimitirul Hajongard din Cluj |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | cântăreț |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Studii | Universitatea Națională de Muzică București |
| Gen muzical | operă |
| Tipul de voce | bariton |
Modifică date / text  | |
Dimitrie (Demeter sau Demetrius) Popovici, cu cognomenul(d) Bayreuth, (n. , Iași, Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești – d. , Cluj, România) a fost un bariton român – interpret remarcabil al operelor lui Richard Wagner –, profesor și director al Conservatorului de Muzică și Declamațiune din București (în perioada 1905–1919), precum și director al Operei Române din Cluj (în perioada 1920–1927).
Biografie[modificare | modificare sursă]
A început să studieze canto la Conservatorul din București cu pedagogul George Stephănescu și a continuat studiile la Veneția. Debutul l-a avut la București în 1881 în comedia muzicală românească „Fata aerului” de Ioan Andrei Wachmann și a continuat să cânte la Opera Națională București, mai ales în opere în limba italiană.
O reprezentație în anul 1884 a operei romantice „Tannhäuser” la Opera Curții din Viena, a impresionat atât de mult încât s-a decis să se dedice cântecelor lui Wagner în viitor. A studiat din nou cu celebrul profesor Josef Gänsbacher la Viena și a început cariera de cântăreț al muzicii Wagner în 1886 la Teatrul German de Stat din Praga, unde a rămas până în 1895, devenind cunoscut ca Wotan în „Inelul Nibelungilor, ca „Olandezul zburător”, ca Wolfram von Eschenbach în „Tannhäuser”, ca Hans Sachs în „Maeștrii cântăreți din Nürnberg”[3] sau Telramund în „Lohengrin”, Alberich în „Aurul Rinului[4], și în alte roluri de bariton eroic.
Curând s-a înfiripat o prietenie strănsă cu familia Wagner, în mod deosebit cu Cosima și Sigfried, care a ținut mai multe decenii[4]. Aceste amintiri au contribuit la decizia de a-și adăoga la numele de artist, cognomenul Bayreuth. Din 1894 s-a impus pe scena Operei din Bayreuth ca un remarcabil interpret al operelor lui Wagner.
La Berlin a interpretat de cel puțin 70 de ori rolul lui Alfio în opera Cavaleria rusticana. A întreprins turnee strălucite în toate țările Europei și în cele două Americi.
Reîntors în țară în 1905, a preluat conducerea Conservatorului din București, iar ca profesor al clasei de canto a format o serie de cântăreți remarcabili.[5]
Lipsa de oboseală i-a fost afectată de pierderea unicului fiu, în luptele din Dobrogea în Primul Război Mondial, purtate împotriva armatei aliate bulgaro-gemane. Totuși când a fost chemat la Cluj pentru înființarea Operei Române, s-a angajat încă o dată cu tot elanul și profesionalismul său de înaltă clasă la punerea bazei acestui forum de înaltă cultură unde a fost director până la sfârșitul vieții.
Dimitrie Popovici-Bayreuth a fost înhumat în Cimitirul Hajongard din Cluj.[4] Mormântul său este monument istoric, cu cod LMI CJ-IV-m-B-07839.055.
Fiica sa Lili Popovici a fost actriță.[3]
-
Festspielhaus din Bayreuth la 1900 -
Popovici-Bayreuth pe o marcă poștală românească (1963) -
Cimitirul Hajongard, Parcela II. b. Nr. topo: 56 -
Cimitirul Hajongard, Parcela II. b. Nr. topo: 56
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d e Mahler Foundation (în engleză)
- ^ a b Grove Music Online
- ^ a b de Karl Josef Kutsch, Leo Riemens: Großes Sängerlexikon, Vierte, erweiterte und aktualisierte Auflage, Band 5, Menni-Rappold, München 2003, S. 3736
- ^ a b c hu Lászlóffy, Aladár; Kántor, László (fotografii), Házsongárd, Budapesta 1989: Editura Helikon, p. 178, ISBN 963-207-9752;
- ^ Colectiv Academia Republicii Populare Romîne (). Dicționar Enciclopedic Romîn. vol. III (K–P). București: Editura Politică. p. 825.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Colectiv Academia Republicii Populare Romîne (). Dicționar Enciclopedic Romîn. vol. III (K–P). București: Editura Politică, 914 pag.;
- Lászlóffy, Aladár; Kántor, László (fotografii), Házsongárd, Budapesta 1989: Editura Helikon, 238 pag., ISBN 963-207-9752;
- Cosma, Viorel (). „Popovici-Bayreuth, Dimitrie”. Grove Music Online. Oxford University Press. Accesat în .;
- Беларуская энцыклапедыя: У 18 т. Т. 12: Палікрат — Праметэй / Рэдкал.: Г. П. Пашкоў і інш. — Мн. : БелЭн, 2001. — Т. 12. — 576 с. — 10 000 экз. — ISBN: 985-11-0035-8. — ISBN: 985-11-0198-2 (т. 12);
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Cosma, Viorel, Texte și documente inedite. Istoria muzicii în autobiografii (V) Lili Popovici: Amintiri despre Dimitrie Popovici-Bayreuth
- (I), Revista Muzica, nr. 7/2015, pp. 77–100
- (II) Arhivat în , la Wayback Machine., Revista Muzica, nr. 8/2015, pp. 84–93
- Sbârcea, George, Dimitrie Popovici – Bayreuth: „Cîntărețul pribeag”, 1860-1927, Editura Muzicală, București, 1965;
- ***, Înmormântarea Directorului Operei Române din Cluj, Realitatea Ilustrată, 1927
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Dimitrie Popovici-Bayreuth la Wikimedia Commons
| Control de autoritate |
|  |
|---|