Constantin Bostan
 | Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Constantin Bostan (n. 7 noiembrie 1944) este un scriitor român contemporan, membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Constantin Bostan (n. 7 noiembrie 1944, Bodești - județul Neamț; părinți: Ana și Mihai Bostan). Jurnalist, bibliotecar, publicist, editor și istoric literar. Membru în Uniunea Scriitorilor din România - Filiala Iași.
Sudii primare și gimnaziale: Moinești, Bacău, Piatra-Neamț. Studii medii: Colegiul Național „Petru Rareș” Piatra Neamț (1958-1962). Stagiu militar obligatoriu (1962-1964). Studii superioare: Facultatea de limbă și literatură română - Universitatea București (1964-1969).
Activitate jurnalistică: redactor la ziarul „Ceahlăul” Piatra-Neamț (aprilie 1969 - mai 1974); publicist, secretar de redacție și director (part-time): săptâmânalul „Acțiunea” Piatra-Neamț (febr. 1990 - mai 2001). A publicat și caricaturi în: Informația Bucureștiului (1968-1969), Amfiteatru (1968-1969), Ceahlăul, Acțiunea.
Activitate biblioteconomică: bibliotecar (mai 1974 - martie 1990) și director (aprilie 1990 - sept. 2013) al Bibliotecii Județene „G.T. Kirileanu”[1]. Membru (1992 - ) și prim-vicepreședinte (1998-2008) al Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR). A inițiat elaborarea și a lucrat (alături de Ioan Onisei, Traian Brad, Dimitrie Poptămaș, Gheorghe Buluță) la redactarea Regulamentului de organizare și fucționare a bibliotecilor publice din România (adoptat: 1998). Reprezentant al ANBPR (alături de Traian Brad, Nicolae Busuioc) în colectivul de redactare a Legii Bibliotecilor din România (promulgată: 2002). A coordonat „Programul național de formare și perfecționare profesională a personalului din bibliotecile publice” (1998-2008)[2].
Activitate publicistică literară: în principal, colaborări la revistele: Ateneu, Antiteze, Convorbiri literare, Nord Literar.
Fondator și director executiv al Fundației Culturale „G.T. Kirileanu” Piatra-Neamț (1993 - )[3].
Scrieri[modificare | modificare sursă]
- G.T. Kirileanu. Contribuții documentare [în colaborare cu Valentin Ciucă]. Piatra-Neamț, s.n., 1970.
- Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare [legende repovestite]; ilustrații: Romeo Voinescu. București, Ed. „Ion Creangă”, 1990.
- Făcliile Unirii (1859); ilustrații: Romeo Voinescu. București, Ed. „Ion Creangă”, 1990.
- Stephen, Stephen, Greates King. Legends retold; illustrations by Vasile Olac. Bucarest, The Romanian Cultural Institute Publishing House, 2004.
- Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare. Legende populare și tradiții istorice repovestite; ed. a III-a, revăzută și întregită; ilustrații: Vasile Olac. Chișinău, Litera International, 2004.
- Cozla. Povestea muntelui cu ape minerale, parc, pârtie, schit și telegondolă. Piatra-Neamț, Acțiunea, 2008.
- Piatra-Neamț și împrejurimi. Parfumul amintirilor, aroma evocărilor. Piatra-Neamț, Acțiunea, 2009.
- G.T. Kirileanu. Un destin, sub semnul lui Creangă și Eminescu, la Palatul Regal. Piatra-Neamț, Acțiunea, 2010.
- Cuza Vodă și făcliile Unirii; ilustrații: Vasile Olac. Iași, Doxologia, 2015.
- Legende din Ceahlău; ilustrații: Sabina Popovici-Hanțu. Iași, Doxologia, 2015.
- De dragoste și de beton. Versuri; ilustrații: Ilinca Ruxandra Pipelea. Iași, Junimea, 2015.
- Trecute vieți de autori și cărți, ziare și reviste. De la romantism la proletcultism. Vol. I, Iași, Timpul, 2015.
- Spiridon Vangheli: destăinutiri din țara lui Guguță [convorbiri cu marele scriitor]. Chișinău, Ed. „Guguță”, 2019.
- G.T. Kirileanu: mărturii epistolare din orizontul „Mamei Bistrița” și al lui „Moș Ceahlău”. Patimile unui ctitor de bibliotecă, Iași, Timpul, 2023.
Premii[modificare | modificare sursă]
-Premiul de Excelență în Cultură, pentru valorificarea și promovarea operei și memoriei lui G. T. Kirileanu - Gala Culturii nemțene - 2015.
-Premiul de Excelență al revistei „Convorbiri literare” - 2021.
Ediții[modificare | modificare sursă]
- G.T. Kirileanu sau viața ca o carte. Mărturii inedite. Ediție îngrijită și Cuvânt-înainte de Constantin Bostan. București, Ed. „Eminescu”, 1985.
- G.T. Kirileanu. Scrieri. Vol. 1, Ediție îngrijită, studiu introductiv, note și indice de Constantin Bostan. București, Minerva, 1989.
- G.T. Kirileanu. Scrieri. Vol. 2, Ediție îngrijită, note, bibliografie și indice de Constantin Bostan. București, Minerva, 1997.
- Ștefan Vodă cel Mare și Sfânt. Istorisiri și cântece populare strânse la un loc de Simion T. Kirileanu, învățător. Ediție îngrijită, prefață, note și bibliografie de Constantin Bostan. Piatra-Neamț, Crigarux, 2004.
- G. T. Kirileanu, Sub trei regi și trei dictaturi. Amintiri, jurnal și epistolar. Vol. 1: 1872-1916. Ediție îngrijită, cuvânt înainte, note și bibliografie de Constantin Bostan. Piatra-Neamț, Crigarux, 2004.
- Ghidul bibliotecilor publice din România. Redactor coordonator: Constantin Bostan. Piatra-Neamț, Fundația Culturală „G. T. Kirileanu”, 2008.
- Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. Cele mai frumoase legende și istorisiri populare din Moldova și Transilvania. Cuprinzând și Tomosul de canonizare a Sfântului Ștefan cel Mare. Ediție, note și indice geografic de Constantin Bostan. Piatra-Neamț, Acțiunea, 2010.
- Gheorghe Iacomi, Cărări în Ceahău. Trasee, legende și toponimie. Ediție îngrijită de Constantin Bostan. Piatra-Neamț, Acțiunea, 2011.
- Traian Cicoare. Oameni, locuri și comori spirituale din ținutul Neamț. Ediție, note și tabel cronologic de Constantin Bostan. Piatra-Neamț, Acțiunea, 2012.
- G.T. Kirileanu. Martor la istoria României, 1872-1960. Jurnal și epistolar. Vol. I-II: 1872-1918. București, RAO, 2013.
- G.T. Kirileanu. Martor la istoria României, 1872-1960. Jurnal și epistolar. Vol. III: 1919-1920. București, RAO, 2015.
- G.T. Kirileanu. Martor la istoria României, 1872-1960. Jurnal și epistolar. Vol. IV: 1921-1922. București, RAO, 2017.
- G.T. Kirileanu. Martor la istoria României, 1872-1960. Jurnal și epistolar. Vol. V: 1923-1927. București, Saeculum I.O. 2019.
Bibliografie - referințe critice (selectiv)[modificare | modificare sursă]
-G. Pătrar. Contribuții documentare G. T. Kirileanu; în: Ateneu, an VII, nr. 12, dec. 1970, p.7.
- Constantin Stoide. Constantin Bostan, Valentin Ciucă: Gh. Teodorescu-Kirileanu, Contribuții documentare, Piatra-Neamț, 1970, 209 p.; în: Studii și cercetări de bibliologie, serie nouă, an XIII, 1974, pp. 278-282.
- Șerban Cioculescu. Posteritatea lui „Moș Ghiță”; în: România literară, an XIX, nr. 8, 20 febr. 1986, p. 7.
- Alexandru Zub. „Mai mult înăuntru decât în afară”; în: Convorbiri literare, an XCIII, nr. 3, mart. 1987, pp. 4.
- Nicolae Georgescu. Eminesciana. Cărți la centenar: Un cărturar moldav [G. T. Kirileanu], în; Luceafărul, an XXXII, nr. 30, 29 iul. 1989, p. 2.
- Z. Ornea. Contribuții; în: România literară, an XXII, nr. 37, 14 sept. 1989, p. 2.- Nicolae Georgescu. Eminescologia sub asediu; în: Luceafărul, an XXXII, nr. 39, 30 sept. 1989, p. 2.
- Virgil Cuțitaru. Vocația documentului: în: Cronica, an XXIV, nr. 51, 22 dec. 1989, p. 4.
- Constantin Călin. Iorga, văzut de Kirileanu; în: Ziarul de Bacău, nr. 179 (623), 2004, 30 iulie, p. 4.
- Vasile Spiridon. Huhurezul de la Cotroceni; în: Ateneu, an XLII, nr. 3, martie, 2005, p. 16.
- Nicolae Busuioc. G. T. Kirileanu: Sub trei regi și trei dictaturi, în: Convorbiri literare, an CXXXIX, nr. 7, iulie 2005, p. 147.
- Constantin Tomșa. O carte despre muntele Cozla; în: Constantin Tomșa, Împătimit de lectură. Piatra-Neamț, Ed. Conta, 2008, pp. 31-32.
- Florin Jbanca. Constantin Bostan, o viață pe urmele cărturarului Kirileanu; în: Adevărul de Seară, nr. 384, 9 nov., 2009, p. 16.
- Cornel Galben. [G. T. Kirileanu.] Un destin aparte, în: Plumb, an VI, nr. 48, mart. 2011, p. 10.
- Adrian G. Romila. Despre G.T. Kirileanu; în: Dacia literară, an XXIV, 2013, nr. 5-6, pp. 117-118.
- Adrian G. Romila. Un veritabil martor al istoriei României; în: Convorbiri literare, an CXLVII, 2013, nr. 12, dec., pp. 103-105.
- Răzvan Voncu. G.T. Kirileanu par lui-même; în: România literară, an XLVI, 2014, nr. 5, 31 ian., p. 10.
- Vasile Spiridon. Mărturia lui G.T. Kirileanu (I); în: Convorbiri literare, an CXLVIII, 2014, nr. 8 (224), aug., pp. 89-91.
- Vasile Spiridon. Mărturia lui G.T. Kirileanu (II); în: Convorbiri literare, an CXLVIII, 2014, nr. 9 (225), sept., pp. 77-79.
- Vasile Spiridon. Ce se arată în afară; în: Ateneu, an 52, 2015, nr. 3, mart., p. 19.
- Adrian Dinu RACHIERU. Despre „tăcerile poeților”; în: Convorbiri literare, an CXLIX, 2015, nr. 7, iul., pp. 80-82.
- Tudor Nedelcea, Doi editori remarcabili – G.T. Kirileanu și C. Bostan; în: Flacăra lui Adrian Păunescu, an XV, 2015, nr. 35, p. 12.
- Nicolae BUSUIOC, Purtat de „endemici fiori”; în: Cronica veche, an V, 2015, nr. 9 (56), sept., p. 8.
- Emilia Motoranu. Un poet solitar – Constantin Bostan; în: Sud, an XIX, 2015, nr. 9-10, sept.-oct., p. 5.
- Ioan Holban. Sindromul coliviei; în: Scriptor, an I, 2015, nr. 11-12, pp. 68-69.
- Adrian G. Romila. Un puzzle de istorie literară; în: Convorbiri literare, an CL, 2016, nr. 3, mart., pp. 110-111.
- Adrian Rus. Trecute vieți de autori și cărți, ziare și reviste; în: Steaua, Cluj-Napoca, an 67, 2016, nr. 5, mai, p.54.
- Răzvan Ducan. Trecute vieți de autori și cărți, ziare și reviste. De la romantism la proletcultism de Constantin Bostan; în: Vatra veche, an VIII, 2016, nr. 8, aug., pp. 50-53.
- Răzvan Voncu. Ani tulburi; în: România literară, an XLVIII, 2016, nr. 45, 21 oct., p. 6.
- Ioan Holban. Un iubitor de anticării; în: Convorbiri literare, an. 150, 2016, nr. 11, nov., pp. 186-187.
- Dana Schipor. Istoria văzută prin ochii unui slujbaș regal. G.T. Kirileanu; în: Convorbiri literare, an CL, 2017, nr. 8, aug., pp. 115-117.
- Răzvan Voncu. Kirileanu în ani tulburi; în: România literară, an L, 2018, nr. 30-31, p. 6.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Tomșa, Constantin (). Un dicționar al literaturii din județul Neamț. Crigarux & Cetatea Doamnei, Piatra-Neamț. p. 64-65.
- ^ Gh. Buluță, Victor Petrescu, Emil Vasilescu. (). Bibliologi români. Dicționar. Bibliotheca. p. 46.
- ^ Prangati, Constantin (). Dicționarul oamenilor de seamă din județul Neamț. Crigarux. p. 28.