Cecil Poppa
| Cecil Poppa | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Constanța, România |
| Decedat | (79 de ani) București, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | medic |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București |
Modifică date / text  | |
Cecil Poppa (n. , Constanța, România – d. , București, România) a fost un medic hematolog, pionier al rezolvării, în România, a problemelor asociate patologiei hemostazei.
Primii ani[modificare | modificare sursă]
S-a născut în 1921[1] la Constanța, ca fiu al lui George și al Verginei Poppa.[2] Tatăl său, comandant de navă în cadrul companiei Lloyd(de)[traduceți] din Trieste, a devenit ulterior comandant al Portului Constanța.[necesită citare] Viitorul medic a urmat cursurile liceului „Mircea cel Bătrân” din Constanța, pe care l-a absolvit[1] în anul 1940[3] ca șef de promoție. Ulterior, a absolvit, tot ca șef de promoție al seriei 1940-1946, Facultatea de Medicina Carol Davila din București.[1]
A vorbit fluent limbile engleză, franceză și germană.[1]
A decedat, în vârstă de 80 de ani,[1] la 3 octombrie 2021[2] la București în casa Dr. Cecil Popa Fundeni[necesită citare], astăzi monument istoric.[4]
Cariera[modificare | modificare sursă]
Ca urmare a unui concurs, a devenit extern al spitalelor CFR din București, făcându-și stagiile de specializare atât ca extern cât și ca intern al Spitalului CFR Nr. 2. Ajungând colaboratorul cel mai apropiat al Profesorului Constantin T. Nicolau, la începutul anilor 1950 a luat parte la organizarea primei Clinici de Hematologie de la Spitalul CFR Nr.2. A devenit ulterior Director Adjunct Științific al Centrului de Hematologie din București, ocazie cu care a intervenit semnificativ în dezvoltarea și transformarea acestuia în for metodologic, pentru centrele teritoriale (județene) de recoltare și de conservare a sângelui.[1]
Ca medica hematolog s-a remarcat în subdomeniul hemostazei, organizând Laboratorul de Hemostază, mai întâi la Centrul de Hematologie și mai apoi la Spitalul Clinic Fundeni,[1] în 1975.[5] Acesta a devenit laboratorul de referință pentru România în cadrul World Federation of Haemophilia. A organizat, de asemenea, dispensarizarea pe plan național bolnavilor cu hemofilie, prin centrele județene de recoltare și de conservare a sângelui.[1]
A avut un rol în ce privește perfecționarea și standardizarea tehnicilor hematologice, în România. Astfel, a preparat Etalonul Național de Hemoglobină împreună cu chimista Florica Enache și a standardizat tehnicile manuale de hemostază.[1] A pus bazele diagnosticului diatezelor hemoragice, punând de asemenea, la punct, tehnica de diferențierea a hemofiliilor A și B.[5] A construit un prototip de analizor electronic pentru numărarea celulelor sanguine, împreună cu inginerul Sorin Tutelea.[1] A studiat modificările morfologice ale sângelui în funcție de diferite perioade de conservare.[6]
Contribuția sa în tratarea pacienților cu hemofilie din România a fost fundamentală, dând celor tineri dintre aceștia posibilitatea să trăiască o viață normală cu o profilaxie corespunzătoare, ceea ce până atunci nu fusese posibil.[7]
A devenit secretar al Societății Române de Hematologie[8] și membru al Academiei de Științe Medicale, care, l-a nominalizat să reprezinte România în Comitetul Internațional de Standardizare în Hematologie. A devenit președinte al Secție de Hematologie al Filialei București a Uniunii Societăților de Științe Medicale. A fost de asemenea, membru al Societății Internaționale de Hematologie. Pentru contribuțiile sale deosebite la dezvoltarea hematologiei, în România, societatea română de profil i-a acordat calificativul de „Excelență”.[1]
Activitate didactică și științifică[modificare | modificare sursă]
A urcat toate treptele ierarhilor didactică universitară, în cadrul Catedrei de Hematologie de la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București și de cercetare.[1] În anii 1980 a dirijat primele cursuri de pregătire a medicilor hematologi, care, au avut ca subiect patologia cascadei coagulării.[5] A predat și în cadrul Școlii Sanitare Postliceale.[1]
A colaborat la scrierea capitolelor de fiziopatologie a hemostazei din cele trei tratate de hematologie publicate în România, până în anii 2000.[1]
Inf memoriam[modificare | modificare sursă]
În memoria sa, există un premiu al Societății Române de Hematologie, care-i poartă numele.[9] O placă comemorativă a fost instalată în anul 2021, pe fațada casei în care a locuit.[necesită citare]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d e f g h i j k l m n ***; In Memoriam Cecil Poppa (1921-2021); Documenta Haematologica Medmun, Vol. 7, Nr. 2/2001
- ^ a b Bocai, Adina; Cum a ajuns SC Holland Development Group SA beneficiara unor terenuri în valoare de peste 600.000 euro atribuite în compensare; Ziua de Constanța, 26 decembrie 2014; accesat la 28 decembrie 2021
- ^ Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Constanța; Șefi de promoție; cnmbct.ro; accesat la 28 decembrie 2021
- ^ Institutul Național ala Patrimoniului; Lista Monumentelor istorice din București Arhivat în , la Wayback Machine.; 2015; patrimoniu.ro; accesat la 28 decembrie 2021
- ^ a b c Barbă, Mirela; Vrei cel mai bun tratament pentru hemofilie?; Libertatea pentru femei, 11 mai 20215; accesat la 28 decembrie 2021
- ^ Ursea, Nicolae; Enciclopedie medicală românească. Secolul XX.; Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” & Fundatia Română a Rinichiului; București; 2001
- ^ en Blombäck, M. & al. National Status Reports. Pathophysiology of Haemostasis and Thrombosis 10. Suppl. 1 (1981): 132-166.
- ^ Societatea Română de Hematolgie; Prezentare; srh.org.ro; accesat la 28 decembrie 2021
- ^ Spitalul Clinic de Urgență Pentru Copii „Louis Țurcanu” Timișoara; Introducere si Istoricul Clinicii de Pediatrie III Timisoara – Secția Clinică II Pediatrie; spital-copii-timisoara.info; accesat la 28 decembrie 2021