Biserica de lemn din Mal
Biserica de lemn din Mal, dedicată Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, a fost ridicată, în anul 1742 în localitatea Mal din județul Sălaj. Lăcașul a ars în 1939. Trăsăturile lui cunoscute indică o asemănare foarte mare cu biserica de lemn din Creaca și cu alte biserici sălăjene.
Cuprins |
[modificare] Istoric
Într-o veche monografie a Sălajului, biserica de lemn din Mal a fost datată în anul 1742.[1] Dealtfel bătrânii apreciază că „o fo vetye așe cam ca acee din Sârbi”,[2] care datează tot din secolul 18. Lăcașul a fost consemnat într-o conscripție din anul 1762, în care un preot neunit servea toate cele 38 de familii ale satului.[3] El a fost vizitat și binecuvântat în vara anului 1776 de către episcopul unit Grigore Maior, aflat în vizită canonică în comitatele Solnocul de Mijloc, Crasna și Dăbâca.[4][5] Întreaga comunitate, de 51 de familii, a fost cu această ocazie înscrisă de episcop în cuprinsul Episcopiei unite de Făgăraș-Alba Iulia.[6] Despre slujbele „Sfintei misiuni” din neîncăpătoarea bisericuță de lemn din deal scrie preotul misionar de la Oradea în „anul sfânt” 1934, cu prilejul manifestărilor a 1900 de ani de la sacrificiul și învierea lui Iisus.[7] Lăcașul de lemn a funcționat ca biserică parohială până în anul 1939, când a luat foc de la o lumânare uitată aprinsă pe altar, în săptămâna paștelui.[8] Pe locul ei a fost ridicată după al doilea război mondial actuala biserică de zid.
[modificare] Trăsături
Câteva date despre biserica de lemn din Mal au răzbit până astăzi. Biserica a fost vizitată înainte de a se mistui de Leontin Ghergariu, cel care ne-a lăsat două schițe valoroase, ale portalului și turnului bisericii, precum și câteva note despre planul ei. Datele culese de Leontin Ghergariu, memoria bătrânilor din Mal și câteva documente de arhivă pot fi astăzi puse cap la cap pentru a schița imaginea vechii biserici de lemn.[9]
Atât traforul de sub foișorul turnului cât și decorul portalului bisericii de lemn din Mal schițate de Leontin Ghergariu sunt parcă făcute la biserica de lemn din Creaca. Asemănările sunt explicabile prin circulația firească a meșterilor de biserici de la un sat la altul, acolo unde erau chemați. Asemănarea cu o biserică care încă stă în picioare ne dă, de una singură, o imagine destul de clară asupra biserici vechi din Mal.
Dintr-o foaie de asiguare contra incendiilor din 10 iunie 1925 aflăm că biserica a fost asigurată pentru suma de 25000 de lei. Dimensiunile ei erau redate aproximativ, 10 m lungime și 6 m lățime. Atât turnul cât și acoperișul erau acoperite cu șindrilă.[10] Lățimea de 6 m este greu de explicat fără un târnaț (pridvor) pe latura de sud. Comparația cu biserica din Sârbi și asemănarea cu cea din Creaca întăresc această presupunere. Defapt dimensiunile bisericii din Mal sunt aproape aceleași cu cele ale bisericii de lemn din Creaca, care măsoară 10,73 m lungime și 6,05 m lățime. Bătrânii își amintesc că „era trepte și te băgai așe ca și-n casă”,[11] cu alte cuvinte biserica avea o intrare în tinda femeilor dinspre miazăzi, foarte probabil printre stâlpii târnațului, prin portalul exterior bogat sculptat. Aceste date sunt confirmate de Leontin Ghergariu care a încadrat biserica între cele cu plan dreptunghiular, cu altar decroșat, terminat cu cinci laturi, și o intrare pe latura de sud printr-un târnaț cu stâlpi de-alungul tindei și naosului.[12]
Presupunem că biserica din Mal nu se deosebea de majoritatea celorlalte biserici sălăjene în ceea ce privește interiorul. Acesta avea, în acest caz, o tindă tăvănită pe sub tălpile turnului și un naos boltit. Tinda și naosul erau, conform tradiției secolului 18, despărțite de un perete cu o ușă în el. Spre altar erau, după cum ne informează Leontin Ghergariu, numai două uși,[13] un aspect arhaic îndelung păstrat în bisericile de lemn ale Sălajului.
[modificare] Note
- ^ Dionisie Stoica și Ioan Lazăr (1908): Schița Monografică a Sălagiului, editura Victoria, Șimleu Silvaniei, p. 253.
- ^ Informant: Ioan Sabou a lui Polhoc (n. 1932, Mal) 2008.
- ^ Virgil Ciobanu, Statistica românilor ardeleni din anii 1760-1762, ỉn „Anuarul Institutului de Istorie Națională”, Cluj 1926, pagina 669. În tabel localitatea „Balaháza” este greșit identificată cu satul Bălan, în fapt fiind numele maghiar al satului Mal.
- ^ Dumitran Daniel - O vizitație canonică a episcopului Grigore Maior din anul 1774 versiune digitală.
- ^ Miron Greta Monica - Biserica greco-catolică din Transilvania. Cler și enoriași (1697-1782), pag. 344
- ^ Zenovie Pâclișanu, „Mărunțișuri istorice”, Cultura Creștină, Blaj, iulie-august 1936, an XVI, nr 7-8, 402.
- ^ „Vestitorul”, anul X, 1-15 iulie 1934, nr 13-14, pag 5-6.
- ^ Informant: Ioan Sabou a lui Polhoc (n. 1932, Mal) 2008.
- ^ Arhivele sunt încă departe de a fi cercetate în acest scop.
- ^ Arhivele Statului Zalău, fond 172: Parohia greco-catolică Bănișor, 1:19-20.
- ^ Informant: Ioan Sabou a lui Polhoc (n. 1932, Mal) 2008.
- ^ Ghergariu 1975, 34.
- ^ Ghergariu 1975, 63.
[modificare] Bibliografie
- Studii regionale
- Ghergariu, Leontin (1976). „Biserici de lemn din Sălaj”. manuscris în Arhivele Naționale din Zalău, colecția personală Leontin Ghergariu (actul 11 din 1976).
