Biserica Sfântul Nicolae Șelari

44°25′57″N 26°06′05″E (Biserica Sfântul Nicolae Șelari) / 44.4326°N 26.1013°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Biserica Sfântul Nicolae Șelari
Poziționare
Coordonate44°25′57″N 26°06′05″E ({{PAGENAME}}) / 44.4326°N 26.1013°E
LocalitateBucurești
Țara România
AdresaStrada Blănari nr. 16 , sector 3
Edificare
Data începerii construcției4 martie 1676
(atestată documentar)
Data finalizăriireconstruită în 1804 și 1867
Restaurare1994 - 1998
Clasificare
Cod LMIB-II-m-B-18174
Map
Biserica Sfântul Nicolae Șelari (București)

Biserica „Sfântul Nicolae” Șelari este un monument istoric (cod LMI B-II-m-B-18174) datând din secolul al XVII-lea. Hramul bisericii este în ziua Sfântului Ierarh Nicolae.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Cea mai veche mențiune a bisericii se găsește într-un document din a doua jurmătate a secolului al XVII-lea, într-un document din 1677 (condica mânăstirii Nucet), unde este amintită "mahalaua Sf.Nicolae-Șelari". Breasla lucrătorilor în piele (pielarii) au luat-o în îngrijire și au denumit-o Biserica Sfântului Nicolae, pe care-l aveau de patron. În anul 1700, marele paharnic Șerban Cantacuzino (devenit apoi vomic), fiul spătarului Drăghici și nepot al domnului Șerban Cantacuzino, a rezidit biserica din piatră, cu ajutorul negustorilor Iorgu Starostele și Apostol Lazăr. Constantin Mavrocordat o reparat-o pe la jumătatea secolului al XVIII-lea. În 1802, marele cutremur din 14 octombrie a dărâmat biserica aducând-o în ruină. În 1804, a fost ridicată cu ajutor obștesc. Pisania pomenește pe Hagi Gheorghe Polizu, Nicolae Zaharia, Gheorghe Dimitrie. În 1820, la biserică a luat ființă tipografia de muzică bisericească, înființată de Petre Efesiul, pe langă școala de "muzichie", unde a lucrat și Anton Pann. A fost prima tipografie de muzică bisericească din toată lumea ortodoxă orientală. În 1827 a fost vandută Mitropoliei. Pe la 1860 biserica era șubrezită din cauza cutremurelor, a infiltrării apei. În 1867 s-a dărâmat vechea clădire și în 1868 s-a ridică noua biserică, prin colectă publică. Având insuficienți bani, la rugămintea lui I.C.Brătianu, Carol I a donat din caseta patricularä suma de 10.000 galbeni, cu care s-a terminat zidirea bisericii.[1] Biserica actuală este zidită în stil mare și pictată de cunoscutul artist Gheorghe Tattarescu și renovată de pictorul Traian Dancuș în 1971.

Între anii 19941998, s-au efectuat lucrări ample de subzidire, centura exterioară de beton, acoperis nou. În 1999 au început lucrările de restaurare a picturii de catre specialiști restauratori sub conducerea maestrului Ioan Darida.[2]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ digibuc.ro: Istoria începutului orașului București ; Călăuza sau conducătorul Bucureștiului[nefuncțională] - de Papazoglu, Dimitrie (1811-1892), accesat 16 august 2020
  2. ^ „Sf. Nicolae Șelari - selari.protoieria3.ro”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]