Lacul Balaton

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

(Redirecţionat de la Balaton)

Salt la: Navigare, căutare

Lacul Balaton

Noaptea pe lacul Balaton

Vedere din satelit a lacului Balaton

Tip

tectonic

Ţara

Ungaria

Comitate

Somogy,
Veszprem

Zona geografică

Altitudine

108,4 m.d.M.

Volum

1,9 miliarde m³

Suprafaţa lacului

592 km²

Lungimea malului

236 km

Lungime

77 km

Lăţimea medie

Expression error: Unexpected < operator

Lăţimea maximă

Expression error: Unexpected < operator

Adâncime maximă

12,2 m.

Adâncime medie

3.25 m.

Durata de staţionare a apei în lac

zile.

Suprafaţa bazinului de recepţie

5.191 km²

Râu afluent

Debit afluent

m³/s.

Râu defluent

Debit defluent

{{{debit_defluent}}} m³/s.

Număr insule

Insule principale

Localităţi

Harta lacului Balaton

Lacul Balaton este unul din cele mai mari lacuri ale Europei şi e cel mai mare din Europa Centrală.

Cuprins

1 Aşezare geografică
- 1.1 Climă
- 1.2 Formare
2 Toponimie
3 Compoziţie chimica
4 Habitate
5 Localităţi
6 Turism
7 Galerie foto
8 Bibliografie
9 Legături externe

[modifică] Aşezare geografică

Lacul Balaton este situat in partea sud-vestică a Ungariei la 150 km de capitala ţării-Budapesta. Lacul este localizat in regiunea Somogy si Veszprem. Coordonatele geografice ale lacului sunt: 46:42-47:04N, 17:15-18:10E . Lacul se desfăşoară pe aliniamentul NE-SV. Faţă de nivelul mării lacul este situat la altitudinea de 104,8 m. Partea de NE a lacului este străbatută de meridianul de 18۫ long. E şi de paralela de 47۫ lat. N. Din cauza faptului că Ungaria nu are ieşire la mare, lacul Balaton mai este denumit şi “Marea Ungariei”. Este uşor de înteles de ce maghiarii îl numesc cu mândrie “mare” dar şi nostalgic în acelaşi timp.

[modifică] Climă

Din punct de vedere climatologic, regiunea lacului Balaton este încadrat în tipul continental, caracterizat de veri calde ce ţin din mai pana în octombrie. Apa lacului atinge vara, temperaturi de 23°C. Datorita temperaturilor scăzute ce se înregistrează în depresiunea Panonică, lacul Balaton îngheaţă. Datorita acestui lucru, pe suprafaţa lacului se formează un strat subţire de gheată, cu o grosime de cca. 30 cm. În nopţile cu ierni geroase şi zile mai insorite, pe lac are loc un fenomen extrem de interesant, se produc nişte crăpături în podul de gheaţă, ca urmare a fenomenul de contracţie şi dilatare, însoţite de nişte zgomote foarte puternice, cunoscute în limbajul populaţiei locale ca “bubuitul Balatonului” . Perioada podului de gheaţă este cuprinsă între lunile ianuarie-februarie. Vânturile dominante bat din direcţia NV, datorită acestui lucru, malul SV al lacului este supus unei eroziuni extrem de puternice.

[modifică] Formare

Cuveta lacului are o vârstă recentă, formându-se in Pleistocen. Cauzele formării lacului sunt de origine tectonică. La început lacul era format din cinci lacuri mai mici care s-au extins pe directia NS. Urme ale acestui lucru pot fi vazute şi în configuraţia actuală a lacului şi în peninsula Tihany, care porneşte din malul nordic şi îngustează lacul până la o laţime de 1.6 km. Iniţial peninsula Tihany era la baza o insulă, care s-a format în urma aluviunilor purtate de valuri au legat-o de ţărm. În peninsula Tihany ca ultime reflexe ale unei activităţi vulcanice intense altădată (timpuri geologice) sunt apariţiile de izvoare termale.

[modifică] Toponimie

[modifică] Compoziţie chimica

Din punct de vedere al compoziţiei chimice a lacului se remarcă printr-o mare diferenţă faţă de celelalte lacuri ale Europei Centrale. Principalii anioni sau componente chimice încărcate negativ sunt: carbonaţii şi sulfaţii, în timp ce cationii corespondenţi sunt: magneziul, calciul şi sodiul. Principalii ioni sunt reprezentaţi de Ca₂⁺ Mg₂⁺ si HCO3^-. pH-ul are o valoare de 8.4 atingând cifre mai mari datorită producţiei primare intensive din regiune. Lacul Balaton a fost în centrul mai multor studii hidrobiologice. Cele mai recente au avut loc în anii 2002, 2003, 2004 in Golful Badacsony. Datorită studiilor întreprinse pe parcursul mai multor sute de ani, s-a ajuns în prezent la existenţa unei baze de date impresionante

Calitatea apei lacului a început să se deterioreze începand cu anul 1970. Înflorirea extremă a algelor în verile târzii, acoperă aproape toată suprafaţa lacului. Poluarea cu nutrienţi provine în mare parte din turism, agricultură şi industrie. Au fost demarate o serie de proiecte pentru a împiedica eutrofizarea apelor lacului bazate pe cercetari ştiinţifice intensive. Majoritatea apelor menajere municipale au fost deviate din zonele de agrement. Înlaturarea fosforului a fost introdusa la majoritatea staţiilor de tratare a apelor uzate. A fost construit un rezervor care să reţină nutrienţii transportaţi de râul Zala. Construcţia de rezervoare pe majoritatea tributarilor lacului sunt în progres.

Lacul Balaton

[modifică] Habitate

Malurile lacului sunt alcătuite din mai multe habitate, 58% sunt considerate a fi în stare naturală, 12% bolovani împrăştiaţi în mod artificial iar restul de 30% este pavat cu dalii. Partea naturală de pe tărmul nordic al lacului este alcatuită din porţiuni acoperite de zone de trestie. Specia dominantă este trestia comuna (Phragmites australis (Cav.) Trin.) Distributia macrofitelor este restrictionata datorita valurilor puternice din lac. Doar 3% din suprafaţa lacului este acoperită de trestie. Producătorii principali sunt reprezentaţi de fitoplancton. Zooplanctonul nu este foarte abundent. Principalele specii de zooplanton sunt reprezentate de: Polyarthra vulgaris, Keratella quadrata, Pompholyx sulcata. Daphnia cucullata, D. galeata, Eudiaptomus gracilis, Mesocyclops leucarti, Cyclops vicinus. Fitoplanctonul are urmatoarele specii: Nitzschia acicularis, Cyclotella ocellata, C. bodanica, Stefanodiscus hantzschii.

Harta scheletica a lacului

[modifică] Localităţi

Coasta nordică: Balatonfőkajár - Balatonakarattya - Balatonkenese - Balatonfűzfő - Balatonalmádi - Alsóörs - Paloznak - Csopak - Balatonfüred - Tihany - Aszófő - Örvényes - Balatonudvari - Fövenyes - Balatonakali - Zánka - Balatonszepezd - Szepezdfürdő - Révfülöp - Pálköve - Ábrahámhegy - Balatonrendes - Badacsonytomaj - Badacsonytördemic - Szigliget - Balatonederics - Balatongyörök - Vonyarcvashegy - Gyenesdiás - Keszthely

Coasta sudică: Balatonakarattya - Balatonaliga - Balatonvilágos - Sóstó - Szabadifürdo - Siófok - Széplak - Zamárdi - Szántód - Balatonföldvár - Balatonszárszó - Balatonszemes - Balatonlelle - Balatonboglár - Fonyód - Bélatelep - Balatonfenyves - Balatonmáriafürdő - Balatonkeresztúr - Balatonberény - Fenékpuszta

[modifică] Turism

Sezonul turistic de vârf, se întinde de la începutul lunii iunie până la sfârşitul lui august. Temperatura medie a apei este de 25°C. făcând posibil înotul. Principalele atracţii turistice sunt reprezentate de pescuit, sporturi nautice, vizitarea obiectivelor turistice din zonă. Ţărmul sudic al lacului este alcatuit din plaje, în timp ce ţărmul nordic este alcătuit din dealuri şi munţi de origine vulcanică. Malurile sudice sunt ideale pentru copii datorită apelor mai puţin adânci. În partea nordică apele sunt mai adânci. Apa şi nămolul catifelat sunt remedii foarte eficace împotriva stresului, nevrozelor si anemiilor. Datorită solului vulcanic aici se cultivă viţa de vie cu renumitul vin de Badacsony, peşterile în rocile vulcanice de la Talpoca, sunt elemente care completează cadrul peisagistic al lacului Balaton, conferindu-i cel mai important loc în turismul maghiar. Anual lacul Balaton este vizitat de peste 2 milioane de turişti, generând 1/3 din veniturile Ungariei din urma turismului. Numeroase casuţe de odihnă, ascunse la marginea ţărmului tivit cu stuf, staţiunile balneoclimaterice dezvoltate in partea NE, au facut din lacul Balaton un cunoscut loc de odihnă folosit la sfârşit de săptămână.