Autism

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Autism
Cod ICD-10: F84.0
Cod ICD-9: 299.00

Autism este un nume generic pentru o serie de tulburări comportamentale fundamentale.

Cauzele autismului nu sunt încă înțelese complet, dar se crede că tulburările se datorează unor defecțiuni genetice, ale unor interacțiuni între gene sau mutații rare cu efecte majore.[1] În unele cazuri rare, autismul este asociat cu agenți teratogeni (care produc defecte natale). Teorii precum că autismul ar avea vreo legătură cu vaccinările nu au fost dovedite în mod științific.[2]

În luna martie 2014, University of Chicago a publicat rezultatele celui mai mare studiu[3] privind influența factorilor de mediu în dizabilitățile intelectuale. Analizând dosarele medicale a 100 de milioane de americani, cercetătorii au ajuns la concluzia că incidența autismului este strâns legată de expunerea la poluanți, de exemplu pesticide. Fetușii de sex masculin sunt mai sensibili la substanțele toxice din mediu, cum ar fi plumbul, diversele medicamente sau molecule sintetice, iar expunerea părinților la aceste toxine ar putea să explice o mare parte a mutațiilor genetice, inclusiv cele responsabile de dezvoltarea ulterioară a simptomelor autismului.

Conform studiului „Loss of mTOR-Dependent Macroautophagy Causes Autistic-like Synaptic Pruning Deficits”[4], hiperactivitatea proteinei mTOR dereglează procesul de reducere a sinapselor în timpul dezvoltării, copiii și adolescenții care suferă de tulburări din spectrul autismului având un exces de sinapse în creier.

Băieţel de 18 luni, care are o plăcere obsesivă să stivuiască conserve

Autismul se observă deja de la o vârstă fragedă (înainte de 3 ani), cu excepția sindromului Asperger, care poate de obicei să fie diagnosticat când copilul merge la școală.

Simptome obișnuite ale autismului sunt acțiuni repetitive/monomane, contact și comunicare limitată cu alte persoane și interese foarte restrânse. Răspândirea bolii este cam de 6 la 1000 de persoane, și este de trei sau patru ori mai des întâlnită la băieți decât la fete.[5]

Panglica pentru înţelegerea autismului

2 aprilie este Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului.

În România, o organizație non-guvernamentală care se ocupă de persoanele ce suferă de autism este fundația Pentru Voi.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Abrahams BS, Geschwind DH (2008). "Advances in autism genetics: on the threshold of a new neurobiology". Nat Rev Genet 9 (5): 341–55. doi:10.1038/nrg2346. PMID 18414403.
  2. ^ Rutter M (2005). "Incidence of autism spectrum disorders: changes over time and their meaning". Acta Paediatr 94 (1): 2–15. doi:10.1080/08035250410023124. PMID 15858952.
  3. ^ en Autism and intellectual disability incidence linked with environmental factors
  4. ^ Loss of mTOR-Dependent Macroautophagy Causes Autistic-like Synaptic Pruning Deficits, Tang, Guomei et al., Neuron
  5. ^ Newschaffer CJ, Croen LA, Daniels J et al. (2007). "The epidemiology of autism spectrum disorders". Annu Rev Public Health 28: 235–58.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Hans Asperger: „Das psychisch abnorme Kind“. In: Wiener Klinische Wochenzeitschrift. Jg. 51, 1938, ISSN 0043-5325, p. 1314–1317.
  • Hans Asperger: „Die 'Autistischen Psychopathen' im Kindesalter“. In: Archiv für Psychiatrie und Nervenkrankheiten. Bd. 117, 1944, p. 73–136 (poate fi citit pe internet).
  • Tony Attwood: Ein ganzes Leben mit dem Asperger-Syndrom. Alle Fragen - alle Antworten. TRIAS, Stuttgart 2008, ISBN 978-3-8304-3392-7.
  • Sebastian Dern und Nicole Schuster: Unterschätzte Außenseiter. În: Gehirn und Geist 7-8/2007, 50-54.
  • Valerie L. Gaus: Cognitive-Behavioral Therapy for Adult Asperger Syndrome (Guides to Individual Evidence Base Treatment), 2007, ISBN 1-59385-497-8 (Für Therapeuten geschrieben, aber allgemeinverständlich)
  • Uta Frith: Autismus. Ein kognitionspsychologisches Puzzle. Spektrum, Heidelberg u.a. 1992, ISBN 3-86025-058-2.
  • Eric Fombonne u.a.: „Pervasive Developmental Disorders in Montreal, Quebec, Canada: Prevalence and Links With Immunizations“. În: Pediatrics. Vol. 118, Nr. 1, p. e139-e150 (Widerlegung eines Impfschadens, fi citit pe internet).
  • Ole Sylvester Jørgensen: Asperger. Syndrom zwischen Autismus und Normalität. Diagnostik und Heilungschancen. Beltz, Weinheim und Basel 2002, ISBN 3-407-22112-6.
  • Leo Kanner: „Autistic Disturbances of Affective Contact“. În: The Nervous Child, Vol. 2, 1943, p. 217–250 ([http://www.neurodiversity.com/library_kanner_1943.html poate fi citit pe internet).
  • Lorna Wing: „Asperger's syndrome. A clinical account“. In: Psychological Medicine. Vol. 11, 1981, ISSN 0033-2917, S. 115–129 (Abstract poate fi citit pe internet).
  • David Kirby: Evidence Of Harm, Mercury in Vaccines And The Autism Epidemic: A Medical Controversy, St. Martin's Press, New York, 2005, ISBN 0-312-32644-0
  • Geir Bjørklund: 'Asperger syndrome: a literature study'. Poster presented at the conference "Evidence Based Assessment and Intervention in Autism and Comorbid Disorders". Cluj-Napoca: Universitatea Babes-Bolyai, November 12-14, 2009.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]