Artaxerxes I

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Prospectivă a mormâtului lui Artaxerxes I al Persiei în Naqsh-e Rustam

Artaxerxes I a fost al șaselea rege din dinastia Ahemenizilor din 465 î.Hr. până în 424 î.e.n.. A fost fiul lui Xerxes I al Persiei și Amestris, fiica lui Otanes.

  • În greacă: Ἀρταξέρξης, din [1] Artaxšaça, "a cărui domnie (xšaça < *xšaθram) este prin arta (adevărată)"; (în persana modernă: اردشیر یکم )
  • Ardeșir; acest nume nu are nimic cu Xerxes[2]

Poate era "Artasyrus" menționat de Herodot ca Satrap al satrapiei curții regale de Bactria.


La moartea lui Artaxerses Ia tronul este ocupat de fiul său Xerxes al II-lea.

Portretizare în Cartea lui Ezra și Neemia[modificare | modificare sursă]

Artaxerxes (în limba ebraică : אַרְתַּחְשַׁסְתְּא, pronounțat [artaχʃast]) la însărcinat pe Ezra, un scrib-levit evreu, pe baza unei scrisori decret, să se ocupe de treburile eclesiastice și civile ale poporului evreu. O copie a acestui decret poate fi găsit în Ezra:7:13-28.

Astfel, Ezra a părăsit Babilonul în prima lună[3] din anul al șaptelea de domnie al regelui Artaxerxes (~ 457 î.Hr.), în compania evreilor care includeau tribul leviților și cărturarilor. Ei au ajuns la Ierusalim în prima zi a lunii a cincia (probabil din calendarul ebraic).

Reconstrucția comunității ebraice din Ierusalim a început sub domnia Împăratului Cyrus, care a permis[4] evreilor ținuți captivi în Babilon, să se întoarcă la Ierusalim și să rezidească Templul lui Solomon. Prin urmare, un număr de evrei s-au întors la Ierusalim în 538 î.Hr., și au pus în anul următor (537 î.Hr.) fundația acestui "Templu al Doilea".

În luna Nissan, anul al XX-lea a lui Artaxerxes (444 î.Hr.)[5], Neemia, paharnicul regelui, aparent totodată a fost un amic al regelui astfel în acel an Artaxerxes a întrebat despre tristețea lui Neemia. Neemia ia relatat the condiția poporului evreu și că orașul Ierusalim nu era păzit. Regele a trimis pe Neemia la Ierusalim cu o scrisoare de trecere în siguranță către guvernatorii din Trans-Eufrat, și către Asaf, păzitorul pădurilor regale, să facă grinzi pentru porțile citadelei Templui și să rezidească zidurile cetății.[6]

Copii[modificare | modificare sursă]

prin regina Damaspia

prin Alogine de Babilon

prin Cosmartidene de Babilon

prin Andia de Babilon

Prin o altă nevastă necunoscută(?) nevastă necunoscută

Prin diferite soții unsprezece alți copii

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ghias Abadi, R. M. (2004) (în persana veche). Achaemenid Inscriptions (کتیبه‌های هخامنشی)‎ (ed. 2nd edition). Tehran: Shiraz Navid Publications. pp. 129. ISBN 964-358-015-6 
  2. ^ . Forma greacă a numelui este influențată de Xerxes (Encyclopedia Iranica).
  3. ^ Probabil al calendarului babilonian deoarece decretul a fost scris la palatul regelui persan. Anul babilonian începe toamna odată cu sfârșitul recoltelor iar anul ebraic biblic începe primăvara. Sau au plecat în luna ebraică Aviv, "prima" (adică primăvara), care corespunde lunii caldeene Nisan (primele roade), și au sosit în luna ebraică Av care corespunde cu luna caldeană Abu (tatăl) sau "Arah" (adică leu).
  4. ^ Așa cum scrie și în Ezra:6:3-5.
  5. ^ "Dicționarul Traducerii Noi Internaționale" (New International Bible Dictionary). Zondervan, 1987, p. 95.
  6. ^ Neemia:2:1-9.
  7. ^ Xenophon, Ellenica, Cartea II, Capitolul 1


Artaxerxes I
Naștere:  ??? Deces: 424 î.Hr.
Predecesor:
Xerxes I
Mare Rege al Persiei
404 î.Hr.358 î.Hr.
Succesor:
Xerxes II
Faraom al Egiptului
465 î.Hr.424 î.Hr.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Horia C. Matei,Lumea Antică, Mic dicționar biografic, Editura Danubius, București, 1991.