Arborele pagodelor
| Acest articol nu are introducere cu explicația scurtă a subiectului, sau introducerea existentă este prea scurtă. Puteți să o adăugați. |
| Ginkgo biloba |
|||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
|
|
|||||||||||||||||
| Clasificare științifică după Anca Sârbu, 1999 |
|||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||
| Nume binomial | |||||||||||||||||
| Ginkgo biloba |
|||||||||||||||||
Arborele pagodelor (lat. Ginkgo biloba), este o specie de arbore dioic, care în Jurasic era răspândită în toată emisfera nordică, dar în prezent arealul său natural este redus la o mică regiune din sud-estul Chinei.
După ce în Europa a fost introdus în 1730, în Olanda, acum se cultivă și în alte țări atât pentru aspectul său ornamental (în parcuri, pe alei, în grădini botanice) cât și în scop terapeutic. Deoarece această adevărată "fosilă vie" a devenit în ultimii ani una din cele mai importante plante medicinale, a început să fie introdusă în culturi extinse, pentru a-i fi recoltate frunzele.
Arborii, cu înălțimea de până la 30 m, au coroana bogată. Sunt arbori dioici adică pe un exemplar se găsesc doar flori masculine sau feminine, deci arborii sunt fie masculini fie feminini. Frunzele sunt pețiolate, bilobate, având o nervațiune dihotomică. Toamna frunzele se îngălbenesc și cad (frunze caduce). Culoarea lor devine galbenă cu nuanțe extrem de atrăgătoare, fapt ce face ca în parcurile unde este cultivat arborele aceste frunze să fie folosite în scop ornamental, fiind presărate printre ornamentațiile florale.
Cuprins |
[modificare] Compoziție chimică
| Denumirea | R1 | R2 |
|---|---|---|
| Ginkgolida A | H | H |
| Ginkgolida B | OH | H |
| Ginkgolida C | OH | OH |
| Ginkgolida J | H | OH |
Arborele pagodelor are o compoziție chimică foarte variată reprezentată prin :
- Flavone de tipul esterilor 3-glucozid, 3 rhamnozid, 3 rutozid quercetol-ului, kämpferol-ului, luteol-ului
- Bilobetol, ginkgetol,
- Proantociani
- Diterpene polilactonice denumite și ginkgolide de tipul A, B, C, J, M.
Majoritatea principiilor active se găsesc în mugurii foliari.
[modificare] Scop terapeutic
In general ginkgolidele acționează ca inhibitor al factorului PAF (Factorul de agregara a plachetelor sanguine, leucocitelor, macrofagelor, cu rol în agregarea plachetară, a reacțiilor inflamatorii. Flavonoidele au rol de captare a radicalilor liberi. Datorită acestor proprietăți se pot explica numeroasele efecte ale extractului de frunză. Extractul are acțiune asupra tulburărilor de circulație sanguină la nivelul creierului și extremităților, ameliorând astfel metabolismul energetic la nivel cerebral prin creșterea captării glucozei și a oxigenului la nivel molecular. La nivel ocular mărește acuitatea vizuală. Inhibă factorul de activare a trombocitelor, ceea ce reduce tendința de coagulare a sângelui.
Precauții: inhibarea de către extractul de Ginkgo biloba a factorului de activare a trombocitelor ar putea fi periculoasă pentru persoanele cu probleme de coagulare a sângelui. Pentru a evita sângerarea, pacienții care urmează să suporte intervenții chirurgicale sau stomatologice trebuie să întrerupă administrarea de Gingko Biloba cu 36 de ore in avans.
Este de asemenea folosit și pentru îngrijirea corporală. Gingko este foarte bun pentru activarea microcirculației cutanate și pentru descongestionarea țesuturilor, în componeța cremelor sau gelurilor anticelulitice. Și nu în ultimul rând, extractul de Ginkgo biloba, este utilizat și în fabricarea săpunurilor, șampoanelor, cremelor, etc.
[modificare] Istoria speciei
[modificare] Imagini
-
Ginkgo ca bonsai în Grădina Botanică din Montreal
[modificare] Vezi și
- Arborii pagodelor din Grădina Botanică din București;
- Arborele pagodelor exemplarul din satul Gârdani, județul Maramureș;
- Arborele pagodelor din orașul Botoșani;
- Arborele pagodelor din comuna Scheia, județul Brașov;
- Arborele pagodelor din strada Șirul Beethoven din Brașov;
- Arborele pagodelor din orașul Siret;
- Arborele pagodelor din pădurea Călinești-Cuparencu (județul Suceava);
- Arborele pagodelor din orasul Bocșa;
- Arborele pagodelor din Dârste, Brasov ( probabil cel mai bătrân din România).
[modificare] Bibliografie
- Sârbu Anca, Biologie vegetală. Note de curs, Editura Universității din București, 1999.
- http://www.aafp.org/afp/20030901/923.html
- http://www.ucmp.berkeley.edu/seedplants/ginkgoales/ginkgo.htmlî