Antoine de Navara

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Antoine
Date personale
Născut22 aprilie 1518
La Fère, Picardie, Franța
Decedat (44 de ani)
Les Andelys, Eure
Înmormântatcollégiale Saint-Georges de Vendôme[*][[collégiale Saint-Georges de Vendôme (collegiate church in Vendôme Castle, France)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiCharles de Bourbon, Duce de Vendôme
Françoise de Alençon
Frați și suroriJean de Bourbon[*][[Jean de Bourbon ((1528-1557))|​]]
Ludovic I de Bourbon
Charles Ier de Bourbon[*][[Charles Ier de Bourbon (Catholic cardinal)|​]]
François de Bourbon[*][[François de Bourbon (French military leader (1519-1546))|​]]
Marguerite de Bourbon-Vendôme[*][[Marguerite de Bourbon-Vendôme ((1516-1559))|​]]
Mary of Bourbon[*][[Mary of Bourbon (French noble)|​]]
Éléonore de Bourbon[*][[Éléonore de Bourbon ((1532-1611))|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuIoana a III-a de Navara
CopiiHenric al IV-lea al Franței
Ecaterina, Ducesă de Lorena
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiNavarra[1] Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteMiddle French[*][[Middle French (historical variety of French used c. 1350–1600)|​]][2]
limba franceză[3] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
TitluriDuke of Vendôme[*][[Duke of Vendôme (French noble title)|​]] ()
Rey de Navarra[*][[Rey de Navarra (title of nobility held by the head of state of the Kingdom of Navarre, later transmitted to the monarch of Spain)|​]]
Familie nobiliarăCasa de Bourbon
Rege al Navarei
Domnie25 mai 1555–17 noiembrie 1562
PredecesorHenric II
SuccesorIoana III

Antoine de Bourbon, Duce de Vendôme (22 aprilie 151817 noiembrie 1562) a fost Șeful Casei de Bourbon din 1537 până în 1562, și jure uxoris rege al Navarei din 1555 până în 1562.

Familie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la La Fère, Picardie, Franța, ca al doilea fiu al lui Charles de Bourbon, Duce de Vendôme (1489–1537) și a soției acestuia, Françoise de Alençon (d. 1550).[4] A fost fratele mai mare a lui Ludovic I de Bourbon Prinț de Condé. La 25 martie 1537, la moartea tatălui său i-a succedat acestuia ca Duce de Vendôme.

Căsătorie[modificare | modificare sursă]

La 20 octombrie 1548, la Moulins, s-a căsătorit cu Ioana a III-a regină a Navarei, fiica regelui Henric al II-lea de Navara și a Margaretei de Angoulême (sora regelui Francisc I al Franței).[5] După moartea socrului său, la 25 mai 1555, el a devenit rege al Navarei. Ca șef al Casei de Bourbon, el a fost primul prinț de sânge.

Prin căsătorie a devenit conte de Foix, de Bigorre, de Armagnac, de Périgord și viconte de Béarn. S-a spus că Ioana a fost foarte îndrăgostită de el,[6] însă acțiunile lui ulterioare au dovedit o loialitate mică față de ea. Regatul Navarei era ocupat de spanioli din 1512 iar Antoine a încercat rdstabilirea acestui lucru. A fost gata de orice sacrificiu pentru interesele sale politice.

Fără veritabile convingeri religioase, el a oscilat de mai multe ori între catolicism și protestantism.

Fratele său Louis de Bourbon a devenit șeful protestanților în timp ce Ecaterina de Medici, regentă în numele fiului ei Carol al IX-lea l-a numit locotenent general al regetului (1561).

A fost rănit mortal în asediu de la Rouen la 13 noiembrie 1562.[5] A murit patru zile mai târziu, la vârsta de 44 de ani.

Copii[modificare | modificare sursă]

Împreună cu soția sa Ioana a III-a a avut următorii copii:

Cu metresa sa, Louise de La Béraudière de l'Isle Rouhet, a avut:

  • Charles de Bourbon, arhiepiscop de Rouen (1554–1610)[7][8][9]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  4. ^ Dupuy, Trevor, Curt Johnson and David L. Bongard, The Harper Encyclopedia of Military Biography, (Castle Books: Edison, 1992), 98.
  5. ^ a b Dupuy, Trevor, 98.
  6. ^ Robin, Larsen and Levin. p. 2.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ Bergin, Joseph, The making of the French episcopate, 1589-1661, (St. Edmundsbury Press Ltd., 1996), 581.
  8. ^ Dussieux, Louis, Généalogie de la maison de Bourbon: de 1256 à 1871, (Lecoffre et Fils, 1872), 81.
  9. ^ Achaintre, Nicolas Louis, Histoire généalogique et chronologique de la maison royale de Bourbon, Vol. 2, (Publisher Mansut Fils, 4 Rue de l'École de Médecine, Paris, 1825), 26.