Alegeri prezidențiale în Turcia, 2023

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alegeri prezidențiale în Turcia, 2023
Turcia
2018 ←
 14 mai 2023 (turul I)
28 mai 2023 (turul II)
 → 2028

Prezență la urne

▲ 87.04% (turul I)
▼ 84.15% (turul II)
 
Candidat Recep Tayyip Erdoğan Kemal Kılıçdaroğlu
Partid AKP CHP
Alianțe Alianța Populară Alianța Națională
Vot popular 27.834.692 25.504.552
Procente 52.18 47.82

Președinte în funcție

Recep Tayyip Erdoğan
AKP

Președinte ales

Recep Tayyip Erdoğan
AKP

Alegerile prezidențiale au avut loc în Turcia în mai 2023, alături de alegerile parlamentare, pentru a alege președintele pentru un mandat de cinci ani.[1] Au fost marcate pentru prima dată de un al doilea tur de scrutin.[2]

Alegerile inițial au fost programate să aibă loc pe 18 iunie, dar guvernul le-a mutat cu o lună înainte pentru a evita ca acestea să coincidă cu examenele universitare, Hajj pilgrimage și cu startul vacanței de vară.[3] Se estimează că un total de 64 de milioane de alegători au avut dreptul de-a vota la alegeri, 60.9 milioane în Turcia și 3.2 milioane în Diaspora.[4]

Președintele în funcție Erdoğan de la Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP) a intrat în cursa pentru realegere fiind sprijinit de Alianța Populară, care include Partidul Mișcarea Naționalistă (MHP) și alte două partide mai mici. Alianța Națională, care este compusă din șașe partide de opoziție inclusiv principalul partid de opoziție, Partidul Republican al Poporului (CHP), l-a susținut pe liderul CHP Kemal Kılıçdaroğlu pentru funcția de președinte al Turciei. Cum nu fac parte din alianță, partidul pro-kurd, Partidul Verzilor și Viitorului Stângii (YGSP), și Alianța Muncii și Libertății (din care face parte și YGSP) l-au susținut pe Kılıçdaroğlu.[5] Alți doi candidați mai mici, liderul Partidului Patriei Muharrem İnce și ultranaționalistul Sinan Oğan susținut de Alianța Strămoșească, au intrat în cursa electorală reușind să strânge cele 100.000 de semnături necesare; în orice caz, cu trei zile înainte de alegeri, İnce s-a retras invocând campanii consistente de calomniere și defăimare împotriva sa de către candidații rivali, deși încă mai apărea pe buletine de vot.[6]

Principalele teme ale campaniei s-au învărtit în jurul mortalului cutremur din 2023 din Turcia și Siria, care a lăsat în urmă 50.000 de morți și a amenințat cu amânarea datei alegerilor.[7][8] Guvernul a fost criticat pentru răspunsul său încet la cutremur și amnistia terenurilor anterioare, despre care criticii susțineau că au lăsat clădirile mai vulnerabile.[9] Economia a fost, de asemenea, proeminentă din cauza creșterii rapide a costului vieții. În majoritatea sondajelor, alegătorii au identificat economia drept principalul lor domeniu de îngrijorare.[10]

În primul tur, Erdoğan și Oğan au depășit așteptările de a primi 49,5% și, respectiv, 5,2% din voturi. Între timp, Kılıçdaroğlu a câștigat 44,9%, în timp ce Muharrem İnce (care a rămas pe buletinul de vot în ciuda retragerii) a primit 0,4%. Întrucât cota de voturi a lui Erdoğan a fost cu 0,5% mai mică decât a câștiga definitiv, el și Kılıçdaroğlu au participat la un al doilea tur de scrutin pe 28 mai. Oğan l-a susținut pe Erdoğan, provocând o scindare cu Alianța Strămoșească, în timp ce liderul Partidului Victoriei Ümit Özdağ – liderul celui mai mare partid al alianței – l-a susținut pe Kılıçdaroğlu.[11]

Context[modificare | modificare sursă]

Alegerile din 2018[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Alegeri generale în Turcia, 2018.

Ultimele alegeri generale au avut loc pe 24 iunie 2018. Alegerile au marcat tranziția țării de la un sistem parlamentar la unul prezidențial, ca urmare a susținerii la limită de către votanți al controversatului referendum constituțional din 2017. Aceste alegeri au rezultat în victoria actualului președinte Recep Tayyip Erdoğan, care este în funcție din 2014. Între timp, partidul de guvernământ, Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP), și-a pierdut majoritatea absolută în Marea Adunare Națională din Turcia pentru prima dată din iunie 2015, fortând formarea unei coaliții cu Partidul Mișcarea Naționalistă (MHP) a lui Devlet Bahçeli, pentru a forma o majoritate.

Dată[modificare | modificare sursă]

Data regulată programată pentru primul tur al alegerilor a fost stabilită pentru 18 iunie 2023. Cu toate acestea, sistemul electoral a permis avansarea datei.

În 2020, au existat speculații cu privire la alegerile anticipate înainte de cele obișnuite din 2023.[12] La acea vreme, Devlet Bahçeli, liderul MHP, a exclus scenariul.[12] Într-o declarație scrisă, el a spus că alegerile nu vor avea loc înainte de 2023. El a confirmat, de asemenea, că actuala coaliție dintre AKP și MHP va rămâne intactă, iar Recep Tayyip Erdoğan va fi candidatul lor comun pentru funcția de președinte.[12]

Discuția privind alegerile anticipate[modificare | modificare sursă]

La începutul lunii ianuarie 2023, AKP a menționat că eventualele alegeri anticipate vor avea loc fie pe 16 sau 30 aprilie, fie pe 14 mai.[13] Dar așa-numita „Tabelă a celor șase” compusă din șase partide de opoziție a anunțat că nu vor fi de acord să organizeze alegeri anticipate după 6 aprilie.[13] Pe 18 ianuarie 2023, Erdoğan, președintele Turciei, a semnalat că alegerile vor avea loc mai devreme decât data programată, în special pe 14 mai 2023, într-o referire simbolică la victoria electorală a fostului prim-ministru Adnan Menderes din 14 mai în Alegerile generale din Turcia din 1950, învingându-l pe candidatul partidului (la guvernare de atunci) CHP.[14] Pe 22 ianuarie 2023, Erdoğan a declarat că alegerile vor avea loc pe 14 mai. Având în vedere această dată, tabela celor șase a anunțat că Erdogan nu poate candida la președinție fără acordul parlamentului.[15]

Discuția privind amânarea datei alegerilor[modificare | modificare sursă]

După ce un cutremur a lovit țara în februarie 2023, Erdogan a anunțat starea de urgență pentru 10 provincii afectate, care se va încheia cu o săptămână înainte de data alegerilor din 14 mai.[16] Opoziția a votat împotriva impunerii în parlament.[17] Apoi, pe 13 februarie 2023, Bülent Arınç, un fost membru al AKP în parlament, a susținut că alegerile nu ar putea avea loc în situația actuală nici în mai, nici în iunie, iar alegerile ar trebui amânate.[17] Purtătorul de cuvânt al AKP, Ömer Çelik, a răspuns că declarația lui Arınç este opinia sa personală și nu leagă partidul.[18] Kemal Kılıçdaroğlu de la partidul de opoziție, Partidul Republican al Poporului (CHP), a răspuns declarației lui Arınç că constituția nu va oferi posibilitatea de a amâna alegerile decât în ​​caz de război.[17] În plus, Mustafa Tolga Öztürk de la Partidul Bun a argumentat că doar parlamentul are autoritatea de a amâna alegerile, iar Selahattin Demirtaș de la Partidul Democrat Popular (HDP) a bănuit că o astfel de măsură ar duce la o lovitură de stat politică.[17]

Calendar electoral[modificare | modificare sursă]

Consiliul Electoral Suprem a anunțat următorul calendar electoral pentru alegerile prezidențiale și alegerile parlamentare din 2023.[19].

  • 18 martie: Consiliul Electoral Suprem anunță începerea oficială a ciclului electoral.
  • 19 martie: Depunerea cererilor de candidatură la Consiliul Electoral Suprem.
  • 20 martie: candidații independenți la președinție pot aplica până la ora 17.00. Cererile candidaților independenți sunt examinate de Consiliul Electoral Suprem, iar candidații vor fi anunțați dacă din cererea lor lipsesc documente sau alte neajunsuri începând cu ora 23:00.
  • 21 martie: Candidații independenți la președinție a căror cerere a fost respinsă de Consiliul Electoral Suprem, pot face contestație și pot solicita o reexaminare până la ora 17:00.
    • Termenul limită pâmă la care partidele politice pot desemna un candidat la președinție.
  • 28 martie: Anunțarea listei temporare a candidaților la președinție și începerea cererilor de recurs.
  • 31 martie: Anunțarea listei finale a candidaților la președinție.
  • 1 aprilie: Prezentarea buletinului de vot cu candidații la președinție.
  • 12 aprilie: Finalizarea listelor de alegători interne și internaționale.
  • 27 aprilie: Începerea procedurilor de vot la porțile vamale și în străinătate.
  • 9 mai: termenul limită pentru votul din străinătate.
  • 13 mai: sfârșitul campaniei electorale și începerea tăcerii electorale la ora 18:00.
  • 14 mai: Ziua votului. Anunțul rezultatelor temporare ale alegerilor prezidențiale la ora 23:59.
  • 19 mai: Anunțarea rezultatelor finale ale alegerilor de către Consiliul Electoral Suprem.

În cazul în care alegerile prezidențiale intră într-un al doilea tur:

  • 15 mai: începerea campaniei electorale pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale.
  • 20 mai: Începerea procedurilor de vot la porțile vamale și în străinătate.
  • 24 mai: termenul limită pentru votul din străinătate.
  • 27 mai: sfârșitul campaniei electorale și începerea tăcerii electorale la ora 18:00.
  • 28 mai: Ziua votului. Al doilea tur al alegerilor prezidențiale.
  • 29 mai: Anunțarea rezultatelor temporare ale alegerilor prezidențiale.
  • 1 iunie: Anunțarea rezultatelor finale ale alegerilor prezidențiale.

Sistem electoral[modificare | modificare sursă]

Președintele Turciei este ales prin vot direct printr-un sistem cu două tururi, sub care un candidat trebuie să obțină o majoritate simplă (mai mult de 50%) din voturile cetățenilor pentru a fi ales. Dacă niciun candidat nu reușește să obțină o majoritate, atunci o nouă rundă va avea loc între primii doi candidați cei mai votați în primul tur de scrutin, al cărui câștigător este apoi declarat ales. Primele alegeri directe pentru președinția Turciei au avut loc în 2014, după ce un referendum din 2007 a desființat sistemul anterior în baza căruia șeful statului era ales de către legislativ, Marea Adunare Națională a Turciei. Președintele Turciei este supus unor limite de mandat și poate servi cel mult două mandate de câte cinci ani.[20] Dacă alegerile anticipate ar avea loc înainte de sfârșitul celui de-al doilea mandat, ar fi permis un al treilea mandat. Alegerile anticipate pot fi organizate fie cu acordul a 60% dintre parlamentarii din Marea Adunare Națională a Turciei, fie ordonate prin decret prezidențial.[21][22] Doar alegerile anticipate prin acordul Marii Adunări Naționale în timpul celui de-al doilea mandat al unui președinte pot permite președintelui un al treilea mandat.[23]

Candidații potențiali la președinție trebuie să aibă cel puțin 40 de ani și să fi absolvit studii superioare. Orice partid politic care a obținut 5% din voturi la alegerile parlamentare anterioare poate prezenta un candidat, deși partidele care nu au atins acest prag pot forma alianțe și pot prezenta candidați comuni, atâta timp cât cota lor totală de vot depășește 5%. Independenții pot candida dacă strâng 100.000 de semnături de la electorat.[24]

Candidați[modificare | modificare sursă]

Listă[modificare | modificare sursă]

Pe 1 aprilie, în urma tragerii la sorți a Consiliului Electoral Suprem, locurile a patru candidați la președinție pe buletinul de vot au fost stabilite după cum urmează:

Lista oficială a candidaților la președinție în ordinea apariției acestora pe buletinul de vot
1 2 3 4
Recep Tayyip Erdoğan[32] Muharrem İnce[30] Kemal Kılıçdaroğlu[27] Sinan Oğan[31]
Alianța Populară N/A Alianța Națională Alianța Strămoșească
AKP MHP BBP YRP MP CHP İYİ DEVA GP SP DP ZP Partidul Justiției (2015)⁠(tr)[traduceți] ÜP TÜİP

Nominalizări[modificare | modificare sursă]

Constituția Turciei, modificată în urma referendumului constituțional din 2017, permite oricărui partid cu un grup parlamentar (de cel puțin 20 de deputați) să desemneze un candidat la președinție. Candidații rămași au fost obligați să adune cel puțin 100.000 de semnături.

Alegătorii au putut să dea semnături candidatului lor preferat la președinție între 23 și 27 martie la filiala consiliului electoral local.

Pe 24 martie, Noul Partid al Muncii a decis să se alăture Alianței Populare. După această decizie, Fatih Erbakan a anunțat că a încheiat procesul de candidatură în favoarea lui Erdoğan.[33]

Partid Candidat Semnăturile zilnice Rezultat
22 martie[34] 23 martie[35] 24 martie[36] 25 martie[37] 26 martie[38] 27 martie[39]
MP Muharrem İnce
28,235
51,367
76,901
DaY 104,357
109,745
114,657
DaY Nominalizat
YRP Fatih Erbakan
27,910
46,725
69,079
69,159
69,200
69,255
Red XN Nu a fost nominalizat
N/A Sinan Oğan
15,573
25,924
39,317
63,027
DaY 102,667
111,502
DaY Nominalizat
VP Doğu Perinçek
6,679
11,792
16,192
20,400
23,776
27,055
Red XN Nu a fost nominalizat
N/A Yakup Türkal
993
1,645
2,031
2,462
2,780
3,137
Red XN Nu a fost nominalizat
N/A Erkan Trükten
397
755
1,116
1,604
1,940
2,588
Red XN Nu a fost nominalizat
N/A Ahmet Özal
237
567
807
1,025
1,311
1,544
Red XN Not nominated
N/A İrfan Uzun
176
319
447
698
1,001
1,263
Red XN Nu a fost nominalizat
N/A Halil Murat Ünver
119
211
285
369
444
538
Red XN Nu a fost nominalizat
N/A Hilmi Özden
60
151
225
333
405
478
Red XN Nu a fost nominalizat
N/A Davut Turan
34
68
92
106
111
122
Red XN Nu a fost nominalizat
Totals
80,413
139,524
206,494
263,540
313,380
332,139

Candidați la vicepreședinție[modificare | modificare sursă]

Anunțul lui Ekrem İmamoğlu și Mansur Yavaș ca candidați la vicepreședinție de către Kemal Kılıçdaroğlu

Președintele Turciei poate numi unul sau mai mulți vicepreședinți după ce a fost ales.[40] Deși vicepreședinții nu sunt aleși, unii candidați și-au anunțat candidatul(i) la vicepreședinție.

Kemal Kılıçdaroğlu[41][42]Conform acordului, cinci lideri ai Alianței Naționale

Doi primari de municipii metropolitane:

Sinan Oğan[44]

Susținere[modificare | modificare sursă]

Partide[modificare | modificare sursă]

Candidate Endorsement Ideology
Erdoğan
Alianța Populară
AKP 		Alianța Populară MHP
Partidul Mișcarea Naționalistă[45] 		Ultranaționalism turc
BBP
Partidul Marii Unități[46] 		Islamonaționalism turc
YRP
Noul Partid al Muncii[47] 		Millî Görüș
HÜDAPAR
Partidul Cauzei Libere[48] 		Islamism kurd[49][50]
DSP
Partidul Democrat al Stângii[51] 		Ecevitism
BÜYÜK TÜRKİYE
Partidul Turcia Mare[52] 		Panturcism
DYP
Partidul Căii Adevărate[53] 		Conservatorism liberal
Kılıçdaroğlu
Alianța Națională
CHP 		Alianța Națională İYİ
Partidul Bun[27] 		Naționalism turc
DEVA
Partidul Democrației și Progresului[27] 		Conservatorism liberal
GP
Partidul Viitorului[27] 		Conservatorism
SP
Partidul Fericirii[27] 		Millî Görüș
DP
Partidul Democrat[27] 		Conservatorism Liberal
Alianța Libertății și Muncii TİP
Partidul Muncitoresc din Turcia[54] 		Socialism
HDP
Partidul Democrat al Poporului[55] 		Regionalism
YSGP
Partidul Verzilor și Viitorului Stângii[56] 		Politică verde
EMEP
Partidul Muncii[57] 		Comunism
EHP
Partidul Mișcarea Muncitorească[57] 		Comunism
TÖP
Partidul Libertății Sociale[57] 		Comunism
Uniunea Forțelor Socialiste SOL Parti
Partidul Stângii[58] 		Socialism
TKP
Partidul Comunist din Turcia[59][60] 		Comunism
TDP
Partidul pentru Schimbarea Turciei[61] 		Social democrație
MP (pentru turul al doilea)
Partidul Patriei[62] 		Populism[63][64]
LDP
Partidul Liberal Democrat[65][66] 		Liberalism clasic
BTP
Partidul Independent Turc[67] 		Kemalism
HKP
Partidul Eliberării Populare[68] 		Comunism
MTP
Partidul Naționalist Turc[69] 		Naționalism turc
KP
Partidul Femeilor[70] 		Feminism
Yeșiller
Partidul Verde[71] 		Politică verde
TEK Parti
Partidul Tehnologiei și Dezvoltării[72] 		Liberalism
Oğan
Alianța Strămoșească
Independent 		Alianța Strămoșească ZP
Partidul Victoriei[31] 		Antiimigrație
AP
Partidul Justiției (2015)⁠(tr)[traduceți][31] 		Conservatorism liberal
Partidul Țara Mea[31] Naționalism turc
TÜİP
Partidul Alianța Turcă[31] 		Kemalism

Organizații internaționale[modificare | modificare sursă]

Candidat Susținere Ideologie
Kılıçdaroğlu
CHP 		Partidul Socialiștilor Europeni[73][74] Social democrație

Persoane fizice[modificare | modificare sursă]

Candidat Susținere
Erdoğan
AKP 		Shavkat Mirziyoyev[75][76] al doilea președinte al Uzbekistanului
Kılıçdaroğlu
CHP 		Ahmet Necdet Sezer[77] al 10-lea președinte al Turciei

Al doilea tur[modificare | modificare sursă]

Primul tur al alegerilor a arătat o schimbare în continuare a sentimentului naționalist.[78]

Negocierile dintre Oğan și Özdağ[modificare | modificare sursă]

Oğan a spus că „naționaliștii turci și susținătorii lui Atatürk vor fi factorii de decizie în turul doi”.[79] Oğan a cerut ca niciun partid, pe care îl consideră că are legături cu terorismul, să aibă vreun rol în guvern.[62] El este împotriva prezenței unui partid kurd în „ecuația politică”.[75] El a menționat în mod special două partide: HÜDA PAR, un partid islamist kurd aliat cu Erdoğan și HDP pro-kurd, care l-a susținut pe Kılıçdaroğlu.[62][75] Dacă Kılıçdaroğlu ar semna un protocol, și nu ar face concesii cu HDP, ar putea primi sprijinul lui Oğan.[75] Pe 19 mai, Kılıçdaroğlu a vizitat sediul Partidului Victoriei și s-a întâlnit cu liderul său Özdağ.[80] În aceeași zi, Oğan s-a întâlnit cu Erdoğan pentru negocieri,[81] în timp ce Erdoğan a declarat pentru CNN International că „nu s-ar pleca în fața dorințelor lui Oğan”, adăugând că „nu este genul de persoană căruia îi place să negocieze astfel”.[82] Bahçeli a publicat un mesaj cu ocazia Comemorării lui Atatürk, Zilei Tineretului și Sportului, făcând aluzie la Oğan, el a spus că „cei care pretind că au o putere politică inexistentă și transformă politica într-o piață de cai sunt niște slabi oportuniști”.[83] Pe 22 mai, vicepreședintele AKP, Numan Kurtulmuș, l-a vizitat pe Özdağ la sediul Partidului Victoriei, unde a declarat că au împărtășit idei similare cu Partidul Victoriei pe diverse probleme, cum ar fi securitatea națională, și a menționat că speră că partidul îl va sprijini pe Erdoğan în al doilea tur.[84] În aceeași zi, Özdağ și Kılıçdaroğlu au venit împreună pentru a doua oară. În timpul întâlnirii, Özdağ i-a prezentat lui Kılıçdaroğlu un memorandum de înțelegere.[85] Principalii termeni ai lui Özdağ au inclus „continuarea practicii de mandatar pentru lupta împotriva terorismului” și „repatrierea forțată a imigranților în termen de un an, dacă este necesar”. El a mai spus că „încă încearcă să închidă porțile iadului”, referindu-se la vechiul citat al lui Oğan.[86]

Dizolvarea Alianței ATA[modificare | modificare sursă]

Pe 21 mai, a fost anunțat că Kılıçdaroğlu va vizita sediul Partidului Justiției pe 22 mai. În aceeași zi, liderul său, Vecdet Öz, și-a anunțat sprijinul lui Kılıçdaroğlu, spunând că „este esențial să scăpăm de actualul guvern” și adăugând că „a rămâne neutru înseamnă a oferi sprijin indirect guvernului actual”.[87] Mai târziu, Öz a anunțat că alianța s-a încheiat oficial.[88]

Susținerea lui Erdoğan de către Oğan[modificare | modificare sursă]

Pe 22 mai, Oğan și-a anunțat susținerea pentru Erdoğan pentru turul al doilea,[89] în timp ce Özdağ a declarat că declarația lui Oğan nu are legătură cu Partidul Victoriei.[90] Mai târziu Erdoğan i-a mulțumit lui Oğan, și a adăugat că „Nu a fost absolut nicio înțellgere” între ei.[91]

Susținerea lui Özdağ pentru Kılıçdaroğlu[modificare | modificare sursă]

Pe 24 mai, Özdağ și-a anunțat sprijinul pentru Kılıçdaroğlu. Au semnat un protocol în șapte puncte, care conține următoarele:[92]

  • Primele patru articole ale Constituției noastre și definiția și conținutul cetățeniei turce din articolul 66 vor fi păstrate.
  • Statul național-unitar-secular înființat în 1924 nu va fi niciodată compromis.
  • Toți solicitanții de azil și fugarii, în special sirienii, vor fi trimiși înapoi în țările lor în cel mult un an.
  • Toate organizațiile teroriste care vizează existența și integritatea statului, în special FETÖ, PKK și ISIS, vor fi stârpite eficient și decisiv. În cadrul luptei împotriva terorismului, practica de a numi funcționari de stat în locul administratorilor locali ale căror legături cu terorismul sunt dovedite prin probe legale va continua în cadrul hotărârii judecătorești.
  • Terorismul va fi stârpit, nu negociat. Nu vor fi permise aranjamente politice și juridice care vizează structura națională și unitară de stat a Turciei.
  • În atribuțiile care se vor face în toate unitățile statului, se va asigura că la bază stă meritul, nu loialitatea.
  • Toată corupția va fi tratată foarte eficient în cadrul legii.
  • Este pe deplin de acord că statul trebuie să fie transparent și deschis față de cetățenii săi.

Cel de-al patrulea articol din protocol a creat unele îngrijorări în special în rândul alegătorilor HDP și a ridicat întrebarea dacă vor boicota alegerile.[92] Cu toate acestea, a doua zi, HDP și Partidul Stângii Verzi au anunțat că vor continua să-l susțină pe Kılıçdaroğlu în al doilea tur și au spus că „vor schimba regimul unic”.[93]

Liderul Partidului Bun, Meral Akșener, a spus „nu există nimic în acel protocol care să ne deranjeze”.[92]

Strategia lui Erdoğan[modificare | modificare sursă]

El este programat să se întâlnească cu victimele recentelor cutremure pentru a-și arăta solidaritatea și angajamentul.[94]

Strategia lui Kılıçdaroğlu[modificare | modificare sursă]

Potrivit jurnalistului Saymaz, Kılıçdaroğlu va adopta un limbaj mai agresiv până pe 28 mai. Partidul AKP va fi „atacat” din cauza relației dintre HÜDA PAR și Hezbollah. Se va lua o poziție contrară în ceea ce privește terorismul și politicile de securitate. Va fi evidențiată problema sirienilor și a imigranților ilegali.[95] Pe 18 mai, Kılıçdaroğlu a spus că afluxul de refugiați le amenință supraviețuirea și a promis că va repatria milioane de refugiați în țările lor de origine.[78] Kılıçdaroğlu a susținut că Erdoğan „a permis în mod deliberat zece milioane de refugiați să intre în Turcia” și a pus „cetățenia turcă în vânzare pentru a obține voturi importate”.[96]

Controverse[modificare | modificare sursă]

Dreptul lui Erdogan de a fi reales[modificare | modificare sursă]

Înainte de alegerile din 2018, președinții turci erau șefi de stat în cadrul unui sistem parlamentar. După referendumul constituțional din 2017, Turcia a adoptat un sistem prezidențial în care președintele a devenit șef al guvernului. Unii politicieni din opoziție afirmă că, deoarece Erdoğan a fost ales președinte de două ori în 2014 și 2018, el nu poate fi din nou candidat decât dacă parlamentul a convocat alegeri anticipate, așa cum se prevede în articolul 116 din constituție.[15] Unii juriști susțin că, din moment ce sistemul prezidențial a fost introdus în 2018 și s-a format un nou birou în afară de asemănarea numelui, alegerile din 2018 au fost primul mandat al lui Erdoğan în noul sistem și că acesta are dreptul de a fi din nou candidat.[97][98].

Violența politică[modificare | modificare sursă]

Pe 10 martie, vicepreședintele grupului parlamentar CHP Özgür Özel a susținut că Kılıçdaroğlu a primit amenințări de asasinare din partea unor grupuri necunoscute și i s-a oferit de către guvern un vehicul blindat al ministrului, dar a respins propunerea și și-a păstrat mașina oficială.[99]

Pe 7 mai, primarul Istanbulului Ekrem İmamoğlu a fost atacat în timpul unui miting din Erzurum. Mitingul său a fost întrerupt din cauza pietrelor aruncate din mulțime.[100] După atac, susținătorii lui İmamoğlu s-au grăbit pe aeroportul Sabiha Gökçen din Istanbul pentru a-i saluta și a-i arăta sprijinul.[101] Primarul Erzurum, Mehmet Sekmen, a spus că nu a fost făcută nicio cerere scrisă din partea președinției provinciale a Partidului Republican al Poporului pentru a organiza un miting la Erzurum și că İmamoğlu „a fost cel care a creat haosul prin miting în Erzurum”.[102] Ministrul de Interne Süleyman Soylu a spus că incidentul a fost planificat de İmamoğlu pentru a înfuria mulțimile.[103][104]

Pe 12 mai, au fost luate măsuri ample de securitate înainte și în timpul mitingului lui Kılıçdaroğlu de la Samsun, în urma zvonurilor despre tentative de asasinare a lui Kılıçdaroğlu. Cetățenii care au dorit să participe la mitingul desfășurat în Piața Republicii au fost percheziționați de două ori. Lunetiștii au fost așezați pe acoperișurile clădirilor situate în jurul pieței. İmamoğlu și Kılıçdaroğlu, care au urcat pe scenă pentru a-și ține discursurile, au fost văzuți purtând veste antiglonț. În timp ce Kılıçdaroğlu ținea discursul, un grup mare de gardieni l-a însoțit pe scenă înarmat.[105][106]

În timp ce vizita înmormântările cetățenilor care și-au pierdut viața în timpul cutremurului din provincia Adıyaman, Kılıçdaroğlu a fost supus unui atac verbal în timp ce recita Al-Fatiha. În aceeași zi, o altă persoană a încercat un atac fizic.[107][108]

La două zile după atacul asupra lui İmamoğlu, vehiculul lui Kılıçdaroğlu a fost atacat cu pietre în Sakarya. Atacatorul în vârstă de 15 ani a fost eliberat după ce Kılıçdaroğlu a decis să nu depună acuzații și a cerut, de asemenea, anonimatul identității copilului.[109]

Fotografia lui Erdogan pe buletinul de vot[modificare | modificare sursă]

Erdogan a apărut pe buletinul de vot cu aceeași fotografie ca cea pe care a folosit-o pentru alegerile prezidențiale din 2014 și 2018.[110]

Videoclipuri false[modificare | modificare sursă]

Duminica dinaintea alegerilor, Erdoğan a arătat o versiune modificată a unei reclame electorale aparținând principalului său contestatar Kılıçdaroğlu. Această reclamă a fost editată cu filmări ale lui Murat Karayılan, unul dintre fondatorii PKK, în încercarea de a-l lega pe Kılıçdaroğlu de PKK.[111][112] Într-un interviu de televiziune, Erdoğan a fost întrebat despre filmare. El a răspuns că nu contează dacă a fost manipulat sau nu și a insistat că afirmația făcută de videoclip este totuși adevărată.[113] În mod similar, purtătorul de cuvânt al președintelui İbrahim Kalın a spus „Video editat de un grup de tineri plini de spirit. Elementele reunite în videoclip sunt reale”.[114] Kılıçdaroğlu l-a numit pe Erdoğan „fabricator de videoclipuri frauduloase”.[115]Kılıçdaroğlu a intentat, de asemenea, un proces pentru daune morale în valoare de 1 milion de lire turcești împotriva lui Erdoğan prin avocatul său Celal Çelik.[116] Pe 25 mai, Curtea Penală a 6-a de Pace din Ankara a blocat accesul la un cont troll care distribuia imagini false folosite de Erdoğan în timpul procesului electoral, pe motiv că „atacă drepturile personale”.[116]

Un videoclip sexual presupus fals care pretindea că îl înfățișează pe Muharrem İnce a fost difuzat înainte ca acesta să renunțe la cursa electorală.[117] İnce a susținut că tehnologia deepfake a fost folosită pentru realizarea videoclipului și a declarat că a suferit o „asasinare a reputației” și a dat vina pe jurnaliștii și procurorii din țară pentru că nu l-au protejat de „furia calomniei”. Erdoğan l-a sunat pe İnce pentru a-și exprima sprijinul și a condamnat videoclipul, numind videoclipul „tactici güleniste”, așa cum s-a văzut în trecut.[118]

Blocarea lui Ekși Sözlük[modificare | modificare sursă]

Cu o zi înainte de alegeri, lui Ekși Sözlük i-a fost blocat accesul, motivul fiind „pentru protecția securității naționale și a ordinii publice”.[119]

Raportarea rezultatelor[modificare | modificare sursă]

CHP s-a plâns de rapoartele false ale lui Erdogan conduse de Agenția Anadolu și a produs propriile sondaje care îl arătau pe Kilicdaroglu drept câștigător al primului tur.[12] După ce Ömer Çelik de la AKP a acuzat CHP că a încercat să pună mâna pe voința națiunii, Ekrem İmamoğlu de la CHP a justificat rapoartele opoziției așa cum au învățat din trecut.[12] Se știe că Anadolu arată că AKP-ul de la guvernare este lider cu un mare avantaj în primele ore.[12][120]

Au existat și critici îndreptate asupra ritmului lent al numărării buletinelor de vot exprimate în străinătate. La momentul în care au fost numărate 90% din buletinele de vot naționale, fuseseră numărate doar 30,8% din buletinele de vot din străinătate. Ahmet Yener de la Consiliul Electoral Suprem a spus că aceste întârzieri sunt „normale” și că creșterea numărului de buletine de vot și a partidelor care concurează a încetinit numărarea.[121]

Acuzațiile de interferențe în alegeri din partea Azerbaidjanului și Rusiei[modificare | modificare sursă]

Cu câteva zile înainte de primul tur, Kılıçdaroğlu și CHP au acuzat Rusia de interferență electorală străină, susținând că este sursa multor „comploturi, montaje și deepfake-uri”.[122][123] Guvernul rus a respins afirmațiile.[124][122]

După aprobarea lui Oğan pentru Erdoğan, jurnalistul Demirağ a susținut că președintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev a aranjat întâlnirea dintre Erdoğan și Oğan. Membru al Adunării Municipalității Metropolitane din Istanbul, vicepreședintele grupului Partidul Bun, İbrahim Özkan, l-a criticat pe Oğan, spunând că „el [Oğan] va face orice va spune Aliyev”.[125] Jurnalistul azer Afgan Mukhtarli a spus că „media pro-Aliyev și trolii” au făcut campanie împotriva lui Kılıçdaroğlu și a adăugat că „Oğan are relații strânse cu guvernul azer” și că „rolul lui Aliyev este sigur în decizia lui Oğan”.[126] Un jurnalist l-a întrebat pe Oğan dacă s-a întâlnit cu Aliyev înainte de a lua această decizie. La întrebare, Oğan a spus că interlocutorii săi sunt Erdoğan și Kılıçdaroğlu.[127] Pe 23 mai, Adil Aliyev, vicepreședintele Adunării Naționale a Azerbaidjanului, a ținut un discurs de propagandă în numele Alianței Populare în districtul Melekli din Iğdır, orașul natal al lui Oğan.[128]

Sondaje de opinie[modificare | modificare sursă]

Primul tur de scrutin[modificare | modificare sursă]

Curba LOESS a sondajului pentru alegerile prezidențiale din Turcia din 2023 în perioada campaniei

Tabelul de mai jos conține sondajele efectuate după startul oficial al campaniei electorale pe 10 martie.[129]

     Roșu deschis desemnează sondajele care au fost lansate după intrarea în vigoare a interdicției de sondare, încălcând astfel legea electorală turcă.

Dată Firmă de sondare Publicat de Eșantion Alții Avans
Erdoğan
POPULARĂ 		Kılıçdaroğlu
NAȚIONALĂ 		Oğan
ATA 		İnce
MP
14 mai Rezultatele primului tur 55,833,153 49.52 44.88 5.17 0.43 – 4.64
12 mai İEA 1,500 45.6 50.5 3.9 – – 4.9
11–12 mai AREDA Survey[pc 1] 25,000 51.3 44.2 3.9 0.6 – 7.1
11–12 mai ASAL 2,017 50.6 46.3 3.1 – – 4.3
10–11 mai ORC 3,920 44.2 51.7 2.8 1.3 – 7.5
10–11 mai GENAR 2,000 51.4 44.3 3.7 – – 7.1
9–11 mai Optimar 5,950 50.4 44.7 3.4 1.5 – 5.7
8–11 mai Avrasya[pc 2] 2,460 44.2 51.3 3.1 1.4 – 7.1
11 mai 2023 Muharrem İnce își retrage candidatura.[130]
9–10 mai Yöneylem 2,476 44.4 49.5 4.7 1.4 – 5.1
9–10 mai MetroPOLL[nefuncțională – arhivă] 2,038 46.9 49.1 2.7 1.3 – 2.2
7–10 mai SER-AR 2,795 45.2 52.1 2.7 – – 6.9
8–9 mai Area 3,000 46.1 49.1 3.5 1.3 – 2.0
6–9 mai İEA 5,000 45.9 48.7 3.7 1.7 – 2.8
6–9 mai PİAR – 45.3 51.3 2.6 0.8 – 6.0
5–9 mai ALF 6,000 44.7 51.2 2.5 1.6 – 6.5
2–9 mai Artıbir 1,500 44.6 50.1 3.0 2.3 – 5.5
20 aprilie–9 mai ADA 65,000 50.6 44.8 1.7 2.9 – 5.8
4–8 mai İVEM 4,020 48.6 46.9 2.4 2.1 – 1.7
2–8 mai BULGU 2,400 43.2 50.5 3.8 2.5 – 7.3
6–7 mai KONDA Arhivat în , la Wayback Machine. 3,480 43.7 49.3 4.8 2.2 – 5.6
3–7 mai SAROS 8,164 44.5 49.96 2.3 3.2 – 5.5
2–6 mai TAG 3,150 44.7 50.2 2.3 2.8 – 5.5
27 aprilie–5 mai Avrasya[pc 2] 5,600 43.6 50.9 3.0 2.5 – 7.3
26 aprilie–4 mai MAK 5,750 45.4 50.9 2.0 1.7 – 5.5
4 mai 2023 O interdicție preelectorală a sondajelor de opinie intră în vigoare, cu zece zile înainte de ziua votării.[131]
1–3 mai AtlasIntel 2,006 44.8 44.1 5.8 5.3 – 0.7
1-3 mai AREDA[pc 1] 16,740 50.8 41.9 3.6 3.7 – 8.9
26 aprilie-3 mai Özdemir 5,916 49.2 43.3 4.7 2.9 – 5.9
30 aprilie-2 mai SER-AR 2,600 44.3 52.7 1.6 1.4 – 8.4
28 aprilie-2 mai İVEM 4,156 47.8 45.9 3.0 3.3 – 1.9
27 aprilie-2 mai SONAR 4,197 48.8 44.1 3.5 3.6 – 4.7
27 aprilie-2 mai ASAL 2,523 49.1 46.3 1.9 2.7 – 2.8
25 aprilie-2 mai HBS 5,100 47.5 47.0 2.2 3.3 – 0.5
29 aprilie-1 mai ORC 3,950 44.6 48.0 3.1 4.3 – 3.4
27-30 aprilie Yöneylem 2,594 42.5 48.6 5.2 3.7 – 6.1
25-30 aprilie TAG 1,900 43.3 51.9 2.3 2.7 – 8.6
25-30 aprilie SAROS 7,284 47.2 49.1 1.3 2.3 – 1.9
26-29 aprilie ADA 3,278 48.9 45.8 2.4 2.9 – 3.1
26-28 aprilie Aksoy 1,537 41.9 47.3 5.0 5.8 – 5.4
24-28 aprilie Sosyo Politik 1,569 44.1 51.7 1.2 3.0 – 7.6
25-28 aprilie Optimartie 3,005 48.6 44.1 3.0 4.3 – 4.5
25-27 aprilie AREDA[pc 1] 14,193 51.1 42.0 2.8 4.1 – 9.1
24-27 aprilie SER-AR 5,000 44.8 53.1 0.5 1.6 – 8.3
24-26 aprilie Gezici 3,991 44.6 48.7 2.0 4.7 – 5.4
23-26 aprilie TEAM 3,054 44.4 47.4 2.1 6.1 – 3.0
17-25 aprilie TÜSİAR 1,500 48.7 46.6 1.1 3.6 – 2.1
10-25 aprilie BULGU Sözcü 2,400 41.5 49.5 2.5 6.5 – 8.0
13-24 aprilie Artıbir 1,500 43.7 49.4 2.4 4.5 – 5.7
19-22 aprilie ORC 3,920 42.4 49.3 2.2 6.1 – 6.9
15-20 aprilie AREDA[pc 1] 17,400 51.4 41.8 2.2 4.6 - 9.6
12-20 aprilie Area 10,277 46.7 46.8 2.6 3.9 – 0.1
14-16 aprilie Yöneylem Arhivat în , la Wayback Machine. 2,422 43.0 48.6 2.8 5.8 - 5.6
10-16 aprilie SONAR 4,541 46.1 44.1 2.1 7.7 - 2.0
10-16 aprilie AKSOY 1,067 38.4 47.9 4.8 9.0 - 9.5
10-16 aprilie MAK 5,750 43.7 47.8 1.1 3.4 – 4.1
5-15 aprilie HBS 5,100 46.4 45.7 1.7 6.2 – 0.7
12-14 aprilie AREDA[pc 1] 10,136 50.8 43.1 1.6 4.5 – 7.7
13 aprilie AR-G 1,984 45.6 49.2 1.3 3.9 – 3.6
8-12 aprilie ALF 2,340 43.9 47.4 2.2 6.5 – 3.5
7-11 aprilie ORC 5,400 41.5 48.9 2.4 7.2 – 7.4
6-10 aprilie Avrasya[pc 2] 2,410 42.3 50.9 2.0 4.8 – 8.6
9 aprilie SAROS 10,729 46.8 45.7 1.6 6.0 – 1.1
3-8 aprilie TAG 1,600 42.9 51.4 1.6 4.1 – 8.5
1-8 aprilie Optimartie Milliyet 4,745 45.9 43.9 1.7 8.3 – 2.0
1-4 aprilie TekAr 3,600 45.8 46.2 2.4 5.6 – 0.4
1-3 aprilie MetroPoll 2,610 41.1 42.6 2.2 5.0 11.3 1.5
1-2 aprilie Gezici 2.864 43.2 53.4 1.3 2.1 – 10.2
25 martie-2 aprilie ASAL 2,147 46.8 42.2 2.6 8.4 – 4.6
28 martie - 1 aprilie AREDA[pc 1] Sabah 18,487 50.6 41.8 2.1 5.5 – 8.8
31 martie MetroPoll BirGün 2,046 42 44.6 – – 13.4 2.6
25-30 martie TAG 1,700 42.6 51.8 2.5 3.2 – 9.2
24 martie 2023 Erbakan își retrage candidatura în schimbul susținerii lui Erdoğan.[135]
22 martie 2023 Alianța Muncii și Libertății anunță că nu nominalizează un candidat.[136]
13-21 martie Artıbir KRT TV Live 1,500 44.0 51.3 1.2 3.5 – 7.3
20 martie SAROS 10,826 44.3 45.5 – 3.1 2.3 1.2
13-18 martie Optimartie 1,916 47.4 45.3 0.7 6.5 – 2.1
12-17 martie Avrasya 23 DERECE 2,560 39.7 53.5 1.4 2.9 2.5 13.8
13-15 martie TAG 2,100 43.2 45.4 3.6 5.5 2.3 2.2
11-15 martie ORC Arhivat în , la Wayback Machine. 4,540 42.3 53.1 1.5 3.1 – 7.8
17 martie Themis Haber3 1,458 32.1 36.8 12.2 7.9 11.1 4.7
15 martie MAK Habertürk TV 5,750 45.7 51.1 – – 3.3 5.4
14 martie AR-G 1,472 43.1 46.2 3.1 7.6 – 3.1

Al doilea tur de scrutin[modificare | modificare sursă]

     Roșu deschis desemnează sondajele care au fost lansate după intrarea în vigoare a interdicției de sondare, încălcând astfel legea electorală turcă.

Dată Firmă de sondare Eșantion Indecis Avans
Erdoğan
POPULARĂ 		Kılıçdaroğlu
NAȚIONALĂ
28 mai Rezultatele turului al doilea 53,841,229 52.16 47.84 – 4.32
28 mai Exit-poll Anadolu – 54.78 45.22 – 9.56
28 mai Exit-poll Anka – 49.04 50.96 – 1.92
24–25 mai Area 2,026 49.4 50.6 – 1.2
18–22 mai Özdemir 5,916 54.12 45.88 – 8.24
20–21 mai KONDA 3,607 52.7 47.3 – 5.4
20–21 mai Areda 10,491 52.4 47.6 – 4.8
13–15 mai TAG 2,350 51.6 48.4 – 3.2
9-10 mai MetroPOLL[nefuncțională – arhivă] 2,038 48.7 51.3 – 3.1
8-9 mai Area 3,000 48.0 52.0 –

4.0

4-8 mai İVEM 4.020 52.1 47.9 – 4.2
2-8 mai BULGU 2,400 45.7 54.3 – 8.6
3-7 mai SAROS 8,164 46.1 53.9 – 7.8
2-6 mai TAG 3,150 45.2 54.8 – 9.6
4 mai 2023 O interdicție preelectorală a sondajelor de opinie intră în vigoare, cu zece zile înainte de primul tur de scrutin.[137]
1–3 mai AtlasIntel 2,006 48.5 45.1 6.4 3.5
27 aprilie-3 mai AR-G 2,231 49.2 50.8 – 1.6
27 aprilie-2 mai SONAR 2,523 52.1 47.9 – 4.2
27 aprilie-2 mai ASAL 2,523 50.8 49.2 – 1.6
25-30 aprilie SAROS 7,284 48.8 51.2 – 2.4
26-29 aprilie ADA 3,278 51.1 48.9 – 2.2
26-28 aprilie Aksoy 1,537 45.8 54.2 – 8.4
25-28 aprilie Optimartie 3,005 51.4 48.6 – 2.8
25-27 aprilie AREDA[pc 1] 14,193 53.3 46.7 – 6.6
24-26 aprilie Gezici 3,991 47.2 52.8 – 5.6
23-26 aprilie TEAM 3,054 47.5 52.5 – 5.0
17-25 aprilie TÜSİAR 972 51.1 48.9 – 2.2
18-24 aprilie Al-Monitor/Premise 972 45.2 44.9 9.9 0.3
10-25 aprilie BULGU 2,400 44.3 55.7 – 11.4
13-24 aprilie Artıbir 1,500 46.4 53.6 – 7.2
12-20 aprilie Area 10,277 49.3 50.7 – 1.4
15-21 aprilie TAG 1,850 44.8 51.6 3.6 6.8
15-20 aprilie Areda[pc 1] 17,400 53.5 46.5 – 7.0
aprilie Genar – 51.7 48.3 – 3.4
10-16 aprilie SONAR 4,541 52.1 47.9 – 4.2
10-16 aprilie Aksoy 1,067 42.6 57.4 – 14.8
5-15 aprilie HBS 5,100 49.3 50.7 – 1.4
1-7 aprilie Optimartie[nefuncțională] 4,745 51.1 48.9 – 2.2
Aprilie Saros 10,729 49.7 50.3 – 0.6
1-2 aprilie Gezici 2,864 44.8 55.2 – 10.4
25 martie-2 aprilie ASAL 2,147 51.4 48.6 – 2.8
28 martie-1 aprilie Areda Survey[nefuncțională][pc 1] 18,478 52.8 47.2 – 5.6
27-29 martie Yöneylem 2,655 44.9 55.1 – 10.2
22-27 martie Aksoy 1,537 43.2 56.8 – 13.6
12-17 martie Avrasya[pc 2] 2,560 43.0 57.0 – 14.0
11-15 martie Bulgu Araștırma 1,800 38.6 42.4 19.0 3.8
11-14 martie MetroPOLL 1,999 42.0 44.6 13.4 2.6
8-15 martie MAK 5,750 42.4 46.5 11.1 4.1
7-10 martie ADA 3,121 53.7 46.3 – 7.4
6-9 martie İEA[nefuncțională] 2,000 39.6 47.0 13.4 7.4
8 martie Aksoy 1,537 44.4 55.6 – 11.2
6-7 martie ALF 1,770 44.9 55.1 – 10.2
6 martiech 2023 Kılıçdaroğlu este declarat candidatul la președinție din partea Alianței Naționale.
4-6 martie ORC 1,850 43.2 56.8 – 13.6
Martie Aksoy 1,537 43.2 56.8 – 13.6
Martie SAROS 10,826 46.3 53.7 – 7.4
Martie GENAR 3,000 46.3 42.1 11.6 4.2
Martie Piar 1,460 42.9 57.1 – 14.2
27 ianuarie–2 febuarie Avrasya[pc 2] 2,460 40.3 48.2 11.5 7.9
Febuarie MetroPOLL 2,117 42.7 41.4 15.7 1.3
14-24 ianuarie ASAL 2,520 46.9 39.3 13.8 7.6
13-18 ianuarie MetroPOLL 2,022 45.9 43.0 11.1 2.9
3-8 ianuarie Avrasya[pc 2] 2,612 38.3 48.5 13.2 10.2
2-5 ianuarie ORC 3,780 42.5 41.8 15.7 0.7
23 Dec–2 ianuarie Sosyo Politik 1,582 35.8 36.8 27.4 1.0
Ianuarie Yöneylem 2,400 41.0 46.2 12.7 5.2

Rezultate[modificare | modificare sursă]

Candidat Partid Primul tur Al doilea tur
Voturi % Voturi %
Recep Tayyip Erdoğan Partidul Justiției și Dezvoltării 27,133,849 49.52 27,834,692 52.18
Kemal Kılıçdaroğlu Partidul Republican al Poporului 24,595,178 44.88 25,504,552 47.82
Sinan Oğan Independent (Alianța Strămoșească) 2,831,239 5.17
Muharrem İnce[a] Partidul Patriei 235,783 0.43
Total 54,796,049 100.00 53,339,244 100.00
Voturi valide 54,796,049 98.14 53,339,244 98.73
Voturi invalide/albe 1,037,104 1.86 684,372 1.27
Voturi totale 55,833,153 100.00 54,023,616 100.00
Voturi înregistrate/prezența 64,145,504 87.04 64,197,419 83.87
Sursă: YSK, primul tur; Haber Türk, al doilea tur
  1. ^ Și-a retras candidatura dar a rămas pe buletinul de vot[6]

Urmări[modificare | modificare sursă]

Analiză[modificare | modificare sursă]

Întrucât niciun candidat nu a reușit să obțină majoritatea voturilor, pe 28 mai a avut loc un scrutin între primii doi clasați, Recep Tayyip Erdoğan și Kemal Kılıçdaroğlu.[138] Erdoğan, președintele în exercițiu care a participat la alegeri, a primit 49,52% din voturi, în scădere de la 52,59% la ultimele alegeri.[139] Voturile pentru Oğan au împins cursa într-un al doilea tur de scrutin,[2] rata prezenței la vot în străinătate și vamă a crescut de la 53,8% la 54,35%[140]

Reacții[modificare | modificare sursă]

În Turcia[modificare | modificare sursă]

După ce 99,4% din voturi au fost numărate în al doilea tur, Consiliul Electoral Suprem l-a declarat pe Erdoğan ales matematic.[141]

Erdoğan și-a exprimat mulțumirea susținătorilor săi într-un discurs la Istanbul, spunând că toți cei 85 de milioane de cetățeni ai țării au fost „învingătorii” alegerilor,[142] în timp ce a batjocorit înfrângerea adversarului său cu cuvintele „Pa, pa, pa, Kemal”.[143]

Kılıçdaroğlu a recunoscut înfrângerea, spunând: „Adevărata mea tristețe este legată de dificultățile care vor fi în această țară”. El a promis că va continua lupta împotriva lui Erdoğan. El și-a îndemnat susținătorii să continue să lupte pentru a susține principiile democratice și și-a exprimat frustrarea față de afluxul masiv de refugiați în țara sa, comentând că „oamenii turci au devenit cetățeni de mâna a doua”.[144]

În afara țării[modificare | modificare sursă]

După ce Erdogan a fost declarat ales, președintele american Joe Biden i-a oferit felicitări, comentând că „așteaptă cu nerăbdare să continue să lucreze împreună ca aliați NATO în probleme bilaterale și provocările globale comune”.[145] Președintele Consiliului European, Charles Michel, l-a felicitat pe Erdoğan, declarând că „așteapt cu nerăbdare să lucrez din nou cu dumneavoastră pentru a aprofunda relațiile UE-TR în anii următori”.[146] Kubanychbek Omuraliev, secretarul general al Organizației Statelor Turcice, a declarat într-un mesaj: „Are sincerele mele felicitări domnul președinte Erdoğan pentru victoria sa în turul 2 al alegerilor prezidențiale din Republica Turcia și îi doresc mult succes pentru Republica Turcia, poporul turc fratern si intreaga lume turceasca.”[147] Secretarul general al Organizației Cooperării Islamice (OCI), Hissein Brahim Taha, i-a urat lui Erdoğan succes în a-și duce țara mai departe și prosperă în noul său mandat.[148] Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg l-a felicitat pe Erdoğan, declarând că „așteapt cu nerăbdare să ne continuăm munca împreună și să ne pregătim pentru summitul NATO din iulie”,[149] șeful ONU Antonio Guterres l-a felicitat pe președintele turc Erdoğan pentru realegerea sa.[150]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Factbox: Turkey elections 2023: what you need to know”. Reuters (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ a b „Turkey's presidential election goes to run-off: Election council”. www.aljazeera.com (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Erdogan calls Turkish elections for May 14, three months after quake disaster”. Reuters (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Ekonomi, Nasıl Bir (). „Seçimde en büyük etken Z kușağı ve kadınlar…”. Ekonomim (în turcă). Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Emek ve Özgürlük İttifakı'ndan Kılıçdaroğlu'na destek – DW – 28.04.2023”. dw.com (în turcă). Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ a b Ebrahim, Isil; Sariyuce, Gul; Tuysuz, Nadeen (). „Turkish presidential candidate withdraws in potential boost for Erdogan rival”. CNN (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Buyuk, Hamdi Firat (). „Erdogan Ally Calls for Turkish Election Postponement After Quake”. Balkan Insight (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „How Will Turkey's Earthquake Affect the Current Election Cycle?”. The Washington Institute (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Erdoğan says sorry for earthquake rescue delays”. POLITICO (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „En büyük sorun ekonomi”. birgun.net (în Turkish). Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „Turkey election: What five more years of Erdogan would mean”. BBC News (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ a b c d e f „General elections to be held in 2023, early polls out of question, MHP's Bahçeli says | Daily Sabah”. General elections to be held in 2023, early polls out of question, MHP’s Bahçeli says. . Accesat în . 
  13. ^ a b „Are snap elections on the table in Türkiye?”. Bianet. 
  14. ^ „President Erdoğan hints at May 14 for general elections”. Hürriyet Daily News. . Accesat în . 
  15. ^ a b „Table of Six: Legally Erdoğan cannot run for a third term on May 14”. Bianet. . 
  16. ^ „Turkey earthquake: Erdogan announces three-month state of emergency in quake area”. BBC News (în engleză). . Accesat în . 
  17. ^ a b c d „Bülent Arınç calls for scheduled elections to be postponed”. Bianet. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ „AK Parti Sözcüsü Ömer Çelik'ten Bülent Arınç'ın seçim açıklamasına yanıt - En Son Haber”. Ensonhaber (în turcă). . Accesat în . 
  19. ^ „Yüksek Seçim Kurulu seçim takvimini açıkladı”. euronews (în turcă). . Accesat în . 
  20. ^ Dopico, Alex (). „Does Turkey have term limits?”. janetpanic.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ Ertan, Nazlan (). „Erdogan picks historically charged date of May 14 for Turkey's crucial election - Al-Monitor: Independent, trusted coverage of the Middle East”. Al-Monitor (în engleză). Accesat în . 
  22. ^ „Opposition Future Party says in contact with 40 lawmakers of ruling AKP”. Gazete Duvar (în turcă). . Accesat în . 
  23. ^ „Türkei: Erdogan kündigt vorgezogene Wahlen am 14. Mai an”. FAZ.NET (în germană). ISSN 0174-4909. Accesat în . 
  24. ^ „Anayasa değișikliği maddeleri tam metni | Yeni anayasa maddeleri nelerdir? | Son Dakika Türkiye Haberleri”. Cnnturk.com. Accesat în . 
  25. ^ „Turkey's Erdogan Declares His Bid for President in 2023 Election”. Bloomberg.com. . 
  26. ^ „Meet Turkish President Erdogan's presumptive challenger”. The Economist. . Accesat în . 
  27. ^ a b c d e f g „Son Dakika: Millet İttifakı'nın Cumhurbașkanı adayı Kemal Kılıçdaroğlu”. www.cumhuriyet.com.tr (în turcă). Accesat în . 
  28. ^ Kucukgocmen, Ali; Coskun, Orhan (). „Turkey's opposition names Kilicdaroglu to take on Erdogan in election”. Reuters (în engleză). Accesat în . 
  29. ^ „Muharrem İnce, 2023 seçimlerinde aday olacağını açıkladı”. www.trthaber.com (în turcă). Accesat în . 
  30. ^ a b „Memleket Partisi'nin cumhurbașkanı adayı Muharrem İnce oldu”. www.hurriyet.com.tr (în turcă). . Accesat în . 
  31. ^ a b c d e f „Ata İttifakı hangi partilerden olușuyor? Ata İttifakı'nın cumhurbașkanı adayı kim?”. www.cumhuriyet.com.tr (în turcă). Accesat în . 
  32. ^ „Turkey's Erdogan says he will run for reelection next year”. AP NEWS (în engleză). . Accesat în . 
  33. ^ „Yeniden Refah Partisi Cumhur İttifakı'nda (Fatih Erbakan adaylıktan çekildi)” (în turcă). . 
  34. ^ „YSK, Cumhurbașkanı adayları için ilk gün atılan imza sayılarını açıkladı”. Cumhuriyet. . 
  35. ^ „Cumhurbașkanı adayları için 2'nci gün atılan imza sayıları açıklandı”. www.sozcu.com.tr (în turcă). Accesat în . 
  36. ^ „Cumhurbașkanları adayları için üçüncü gün atılan imza sayıları”. www.t24.com.tr (în turcă). Accesat în . 
  37. ^ „Hangi Cumhurbașkanı adayı (4.gün) kaç imza topladı? 100 bin imzayı toplayan ilk aday Muharrem İnce oldu”. . 
  38. ^ „Sinan Oğan da 100 bin imzaya ulaștı”. . 
  39. ^ „100 bin imza için süre doldu! Seçime girecek 4 aday”. . 
  40. ^ „Duties and Powers”. Presidency of Turkey. Accesat în . 
  41. ^ „Millet İttifakı imzaladı: 5 lider Cumhurbașkanı Yardımcısı olacak”. . 
  42. ^ Kucukgocmen, Ali; Coskun, Orhan (). „Turkey's opposition names Kilicdaroglu to take on Erdogan in election”. Reuters (în engleză). Accesat în . 
  43. ^ a b „Kılıçdaroğlu, İmamoğlu ve Mansur Yavaș ile "Yiğitlerim" diyerek video paylaștı! Her ikisine de ayrı birer görev verdi”. . 
  44. ^ „Sinan Oğan: Bir ortopedik engelli kardeșimizi Cumhurbașkanı Yardımcısı olarak atayacağız”. . 
  45. ^ „Devlet Bahçeli: Cumhurbașkanı adayımız Erdoğan'dır”. Yeni Șafak. . Accesat în . 
  46. ^ „BBP Bașkanı Destici, Cumhurbașkanı adayını açıkladı”. Tele1 (în turcă). . Accesat în . 
  47. ^ „Yeniden Refah Partisi Cumhur İttifakı'nda (Fatih Erbakan adaylıktan çekildi)”. www.ntv.com.tr (în turcă). Accesat în . 
  48. ^ „HÜDA-PAR kararını açıkladı: Erdoğan'ı destekleyeceğiz!”. Rudaw. . Accesat în . 
  49. ^ „Kurdish Islamist party poised to join Erdoğan's alliance”. Bianet. . 
  50. ^ „Erdogan's alliance courts Kurdish party: spokesperson”. Rudaw. . 
  51. ^ „Son dakika... DSP'den 'Cumhur İttifakı' kararı”. www.cumhuriyet.com.tr (în turcă). . Accesat în . 
  52. ^ „Büyük Türkiye Partisi: Adaylarımızı Cumhur İttifakı'nı ve Erdoğan'ı desteklemek üzere geri çekiyoruz”. www.cumhuriyet.com.tr (în turcă). . Accesat în . 
  53. ^ „DYP'den Cumhurbașkanı Erdoğan'a destek kararı”. www.yeniakit.com.tr (în turcă). . Accesat în . 
  54. ^ „TİP'ten Kılıçdaroğlu'nun adaylığına tam destek: İlk turda bu iși bitirelim”. Haberler (în turcă). . Accesat în . 
  55. ^ „HDP 14 Mayıs'taki seçimlerde kimi destekleyeceğini duyurdu!”. TGRT (în Turkish). 
  56. ^ „Pervin Buldan: Kullanacağımız oyun biri Yeșil Sol Parti'ye biri de Kemal Kılıçdaroğlu'na”. Artı Gerçek (în turcă). Accesat în . 
  57. ^ a b c „Son Dakika: Emek ve Özgürlük İttifakı'ndan Kılıçdaroğlu kararı”. www.cumhuriyet.com.tr (în turcă). Accesat în . 
  58. ^ „SOL Parti ittifak kararını açıkladı”. www.sozcu.com.tr (în turcă). Accesat în . 
  59. ^ „TKP seçim sürecinde AKP iktidarının yarattığı yıkım ve karanlığın boyutlarını, kaynağını ve neden sonlanması gerektiğini halka anlatacak ve AKP'nin seçimlerden yenilgiyle çıkması için elinden geleni yapacaktır”. Facebook. . 
  60. ^ „TKP seçim kararını açıkladı: Bir oy Erdoğan gitsin diye, bir oy TKP'ye”. SoL. . 
  61. ^ „Sarıgül'den Kılıçdaroğlu'nun adaylığına destek”. T24 (în Turkish). . Accesat în . 
  62. ^ a b c „Muharrem İnce: Seçim ikinci tura kalırsa Kemal Kılıçdaroğlu'nu desteklerim”. www.cumhuriyet.com.tr (în turcă). . Accesat în . 
  63. ^ „Lümpenleșme, popülizm, tedirgin iyimserlik arasına sıkıșmak”. Gazete Oksijen. 
  64. ^ „Präsidentschaftswahl in der Türkei: Muharrem İnce könnte zum Spielverderber werden”. Tagesspiegel. 
  65. ^ „Liberal Demokrat Parti seçimlerde tarafını seçti: Kılıçdaroğlu'nu destekleyeceğiz”. Haberler (în turcă). . Accesat în . 
  66. ^ „KAMUOYUNA DUYURU! #LDP #liberaldemokratparti”. Twitter (în turcă). . Accesat în . 
  67. ^ Kılıçdaroğlu’nun ikinci adresi Bağımsız Türkiye Partisi
  68. ^ „Halkın Kurtuluș Partisi: 14 Mayıs seçimlerinde Kılıçdaroğlu'nu destekleyeceğiz”. . 
  69. ^ „MTP'den Kılıçdaroğlu'na destek”. Halk TV (în turcă). Accesat în . 
  70. ^ „Kadın Partisi'nden Kemal Kılıçdaroğlu'na destek”. www.cumhuriyet.com.tr (în turcă). Accesat în . 
  71. ^ „Yeșiller Partisi, seçim kararını açıkladı: Kılıçdaroğlu'nu destekliyoruz!”. www.cumhuriyet.com.tr (în turcă). Accesat în . 
  72. ^ „Ahmet Özal'dan Kılıçdaroğlu'na destek”. birgun.net (în Turkish). Accesat în . 
  73. ^ „PES stands firmly behind opposition candidate Kılıçdaroğlu in the Turkish presidential election”. The Party of European Socialists (în engleză). . Accesat în . 
  74. ^ „Avrupa Sosyalistler Partisi'nden Kılıçdaroğlu'na adaylık desteği”. Haber7 (în turcă). . Accesat în . 
  75. ^ a b c d „Türk dünyasından Cumhurbașkanı Erdoğan'a seçim desteği”. www.ntv.com.tr (în turcă). . Accesat în . 
  76. ^ „Uzbek president calls on residents of Turkiye to vote for Recep Tayyip Erdogan in presidential election”. www.asiaplustj.info. . Accesat în . 
  77. ^ „Ahmet Necdet Sezer'den Kılıçdaroğlu'na destek”. Halk TV (în turcă). Accesat în . 
  78. ^ a b „Turkish opposition plays up nationalist sentiment ahead of 2nd round”. . 
  79. ^ „Say hello to Turkey's election kingmaker”. . 
  80. ^ „Cumhurbașkanı adayı Kemal Kılıçdaroğlu, Zafer Partisi Genel Merkezinde... Kılıçdaroğlu ve Zafer Partisi Genel Bașkanı Ümit Özdağ arasındaki görüșmeye dair bazı kulis bilgilerine göre Oğan, gidișata göre görüșmeye katılabilir”. . 
  81. ^ „Cumhurbașkanı Erdoğan, Sinan Oğan ile görüșüyor”. . 
  82. ^ „Erdoğan 'İsteklerine boyun eğmem' dediği Sinan Oğan'la görüșüyor”. . 
  83. ^ „Bahçeli: Olmayan siyasi gücünü varmıș gibi gösterip siyaseti at pazarına çevirenler fırsatçı acizlerdir”. . 
  84. ^ {{cite web|url=https://www.dw.com/tr/zafer-partisi-akp-g%C3%B6r%C3%BC%C5%9Fmesinde-s%C4%B1%C4%9F%C4%B1nmac%C4%B1-detay%C4%B1/a-65700838%7Ctitle=Zafer[nefuncțională] Partisi-AKP görüșmesinde sığınmacı detayı|date=22 May 2023|lang=Turkish.
  85. ^ „Özdağ, Kılıçdaroğlu'na mutabakat metni sundu”. . 
  86. ^ „Özdağ'a göre Kılıçdaroğlu ile görüșmeler 'olumlu' ilerliyor Kayyum ve 'göçmenlerin gönderilme takvimi' masada”. . 
  87. ^ „ATA İttifakı ortağından Kemal Kılıçdaroğlu'na destek kararı”. . 
  88. ^ „Vecdet Öz: ATA İttifakı Sona Ermiș Oldu, Her Parti İstediği Kararı Verir”. . 
  89. ^ „Erdoğan wins support from Turkey's election 'kingmaker'”. . 
  90. ^ „Özdağ: Oğan'ın açıklaması Zafer Partisi'ni bağlamıyor”. . 
  91. ^ „Erdoğan'dan Oğan'a teșekkür: Aramızda bir pazarlık kesinlikle olmadı”. . 
  92. ^ a b c „Far-right leader Özdağ declares support for Kılıçdaroğlu in presidential race”. . 
  93. ^ „HDP will continue to support Kılıçdaroğlu in presidential race”. . 
  94. ^ Costu, Safak (). „President Erdoğan Prioritizes Meeting with Earthquake Victims over Rallies”. BNN. Arhivat din original la . Accesat în . 
  95. ^ „CHP'nin 28 Mayıs planı; "Kılıçdaroğlu, partisini terörle ilișkilendiren kampanyayı tersine çevirerek milliyetçi seçmenin oyunu almayı planlıyor"”. . 
  96. ^ „I'll kick all refugees out of Turkey, Erdoğan rival vows”. . 
  97. ^ „Cumhurbașkanlığı Yüksek İstișare Kurulu üyesi Cemil Çiçek, TBB Bașkanı Feyzioğlu, Prof. Șen ve Prof. Caniklioğlu: Erdoğan tekrar aday olabilir”. T24 (în Turkish). . Accesat în . 
  98. ^ „Turkish parliament speaker claims Erdoğan can legally run for president again”. Gazete Duvar (în turcă). . Accesat în . 
  99. ^ „Main opposition receiving reports of assassination threats against leader Kılıçdaroğlu”. Duvar English. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  100. ^ „Erzurum'da İmamoğlu mitingi sonrası otobüse tașlı saldırı”. Gazete DuvaR (în turcă). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  101. ^ „Voters greet Istanbul mayor at airport after mob attack in east Turkey”. Medya News. . Accesat în . 
  102. ^ „Erzurum Büyükșehir Belediye Bașkanı, İmamoğlu'na yönelik saldırılardan yine İmamoğlu'nu sorumlu tuttu: Senin ipliğin pazara çıktı”. Son Dakika (în turcă). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  103. ^ „Erzurum belediye bașkanı: Kaosu yaratan bizzat İmamoğlu'dur”. Gazete DuvaR (în turcă). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  104. ^ „Protesters arrested for violence at Turkish opposition rally”. Aljazeera. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  105. ^ „Kılıçdaroğlu'na olağanüstü güvenlik önlemi”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  106. ^ English, Duvar (). „Kılıçdaroğlu wears bulletproof vest at rally due to report of 'assassination' threat”. www.duvarenglish.com (în turcă). Arhivat din original la . Accesat în . 
  107. ^ „Son dakika... Kılıçdaroğlu'na yönelik ikinci saldırı girișimi!” (în turcă). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  108. ^ „Mezarlık ziyaretinde çirkin tavırla karșılașmıștı! Kılıçdaroğlu'na türbede ikinci saldırı girișimi” (în turcă). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  109. ^ „Son dakika... Sakarya'da Kılıçdaroğlu'nun aracına tașlı saldırı!”. Cumhuriyet (în turcă). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  110. ^ „Erdoğan to appear with 9-year-old photo on ballot paper for presidential election”. Gazete Duvar. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  111. ^ Ünker, Pelin; Sparrow, Thomas (). „Fact check: Turkey's Erdogan shows false Kilicdaroglu video”. dw.com. Deutsche Welle. Arhivat din original la . Accesat în . 
  112. ^ Elci, Aylin (). „AI content is meddling in Turkey's election. Experts warn it's just the beginning”. Euronews (în English). Bruxelles: Euronews SA. Arhivat din original la . Accesat în . 
  113. ^ „Fact check: Turkey's Erdogan shows false Kilicdaroglu video”. Euronews. . 
  114. ^ „Turkish man detained after filing criminal complaint against Erdoğan”. . 
  115. ^ „Kılıçdaroğlu calls Erdoğan 'fabricator' over montage video linking former with PKK”. . 
  116. ^ a b „Son Dakika: Erdoğan'ın izlettiği montajlı görüntülere 'erișim engeli' kararı!” (în Turkish). . 
  117. ^ Michaelson, Ruth; Narlı, Deniz Barıș (). „Turkish opposition accuses Russia of election interference days before vote”. The Guardian (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  118. ^ „Erdoğan'dan İnce açıklaması: Kaset kumpası FETÖ taktiği”. Türkiye Gazetesi (în turcă). . Accesat în . 
  119. ^ „Seçimden bir gün önce: Ekși Sözlük'ün yeni kullandığı alan adı erișime engellendi”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  120. ^ „LIVE: People's Alliance has the majority in parliament, according to state-run Anadolu Agency results”. Gazete Duvar (în turcă). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  121. ^ „87% of vote counted, election council says”. CNN (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  122. ^ a b Sariyuce, Mostafa Salem,Anna Chernova,Isil (). „Turkey's main opposition candidate accuses Russia of election interference”. CNN (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  123. ^ „Erdogan rival accuses Russia of 'deep fake' campaign ahead of presidential vote”. reuters.com. Reuters. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  124. ^ „Turkey election: Kremlin rejects accusations of interference”. BBC News (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  125. ^ „Sinan Oğan'la İlgili Çok Konușulacak Aliyev Ayrıntısı... Erdoğan'a Destek Kararının Perde Arkası”. . 
  126. ^ „Azeri muhalifler Oğan'ın Erdoğan kararını yorumluyor: Kesinlikle Aliyev'in parmağı var!”. . 
  127. ^ „Ata İttifakı'nın cumhurbașkanı adayı Oğan: Seçimlerin ikinci turunda Sayın Erdoğan'ı destekleyeceğiz”. . 
  128. ^ „Aliyev'den Türkiye'deki seçimlere doğrudan müdahale”. . 
  129. ^ Sabah, Daily (). „Türkiye's presidential polls process to start March 10: Erdoğan”. Daily Sabah (în engleză). Accesat în . 
  130. ^ „Muharrem İnce: Adaylıktan çekiliyorum”. www.sozcu.com.tr (în turcă). Accesat în . 
  131. ^ „Seçim yasakları bugün bașlıyor”. BBC. . 
  132. ^ „AKP'li Yusuf Akın İstanbul'a açıldı”. Cumhuriyet (în turcă). . Accesat în . 
  133. ^ „AKP'li Yusuf Akın İstanbul'a açıldı”. Cumhuriyet (în turcă). . Accesat în . 
  134. ^ „Kemal Özkiraz kimdir? CHP'den milletvekili aday adayı olan Kemal Özkiraz nereli, kaç yașında?”. Cumhuriyet (în turcă). . Accesat în . 
  135. ^ „Yeniden Refah Partisi, Cumhur İttifakı'na katıldı”. Sözcü (în turcă). . Accesat în . 
  136. ^ „EvÖİ aday çıkarmaiacak” (în turcă). Sözcü. 22 martiech 2023. Accesat în 22 martiech 2023.  Verificați datele pentru: |access-date=, |date= (ajutor)[nefuncțională]
  137. ^ „Seçim yasakları bugün bașlıyor”. BBC. . 
  138. ^ Hubbard, Ben; Harman, Gulsin (). „Nail-Biter Turkish Election Goes to Round 2 as Majority Eludes Erdogan”. The New York Times. Arhivat din originalNecesită abonament cu plată la . Accesat în . 
  139. ^ Kirby, Paul (). „Turkey's Erdogan appears to have upper hand after tense night”. BBC News (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  140. ^ „28 Mayıs Cumhurbașkanlığı Seçimi'nde yurt dıșı katılım oranı kaç?”. Euronews. Arhivat din original la . Accesat în . 
  141. ^ „YSK Bașkanı Yener: Erdoğan Cumhurbașkanı seçilmiștir”. www.ntv.com.tr (în turcă). . Accesat în . 
  142. ^ „Turkey's Erdogan celebrates presidential election run-off win”. Aljazeera. . 
  143. ^ „Turkish election victory for Erdogan leaves nation divided”. BBC. . 
  144. ^ Minute, Turkish (), Kılıçdaroğlu concedes defeat after Erdoğan wins third term (în engleză), Turkish Minute 
  145. ^ „US President Biden congratulates Erdogan on election win”. Reuters (în engleză). . Accesat în . 
  146. ^ „EU Council head congratulates Turkey's Erdogan on election win”. Devdiscourse (în engleză). . Accesat în . 
  147. ^ „Türk Devletleri Teșkilatı, Cumhurbașkanı Erdoğan'ı kutladı”. HaberTürk (în turcă). . Accesat în . 
  148. ^ „Dünya liderleri Cumhurbașkanı Erdoğan'ı tebrik etti”. Son Dakika (în turcă). . Accesat în . 
  149. ^ „US, EU, NATO congratulate Turkey's Erdogan, stress importance of 'working together'”. Al Arabiya English (în engleză). . Accesat în . 
  150. ^ „UN Chief Congratulates Erdogan On Turkey Reelection: Spokesman”. www.barrons.com. AFP. Accesat în . 


Eroare la citare: Există etichete <ref> pentru un grup numit „pc”, dar nu și o etichetă <references group="pc"/>

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alegeri_prezidențiale_în_Turcia,_2023&oldid=16215854