Codul penal al României
Codul penal al României a fost emis pentru prima dată în anul 1865 în timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, acesta evoluând în timp.
Cuprins |
Codul de la 1865 [modificare]
Codul penal de la 1865 (denumit și „Codul Cuza”) realizează unificarea legislativă penală și marchează începutul dreptului penal român după unirea din 1859 a Moldovei cu Țara Românească. Pentru elaborarea acestui cod sau folosit izvoare precum Codul penal francez (1810) și Codul penal prusian (1859).
Codul Cuza consacra principiul legalității incriminării și a pedepsei, egalitatea în fața legii penale, umanizarea pedepselor, nu prevedea pedeapsa cu moartea, ci munca silnică pe viață. Infracțiunile erau clasificate în trei categorii: crime, delicte și contravenții; tentativa nu era cunoscută, fiind asimilată infracțiunii consumate, iar complicele se pedepsea ca și autorul.
Codul de la 1937 [modificare]
Codul penal de la 1937 (denumit și „Codul penal Carol al II-lea”) avea un caracter unificator după realizarea Marii Uniri de de la 1 decembrie 1918. Astfel, se introduc pentru prima dată alături de pedepse, măsurile de siguranță, măsurile educative (pentru minori), pedepsele complementare și alte accesorii. Codul nu prevedea pedeapsa cu moartea, pedepsei atribuindu-se rolul educativ și introducându-se instituția individualizării pedepsei.
Documentul era structurat în trei părți: dispoziții generale, dispoziții privitoare la crime și delicte și dispoziții privind contravențiile. Asemeni codului penal anterior, pedepsele erau de trei feluri: pentru crime, pentru delicte și pentru contravenții. Fiind considerată una dintre cele mai evoluate legi ale acelor timpuri, rămâne în vigoare până în 1969.
Codul de la 1969 [modificare]
Cu toate că a fost elaborat sub influența ideologiei marxiste,[1] Codul penal de la 1969 a consacrat principiul legalității incriminării și a sancțiunilor de drept penal, precum și principiul individualizării pedepselor, fiind în vigoare și astăzi (aprilie 2011).
Acest cod a fost modificat succesiv printr-o serie de legi speciale, mai ales după revoluția din anul 1989. Până la 8 decembrie 2008 au intrat în vigoare următoarele modificări:
|
|
|
Codul din 2009 [modificare]
Deși ar fi trebuit să intre în vigoare în iulie 2010, acest moment a fost amânat de către autorități. Modul în care Codul penal și Codul civil au fost aprobate de autorități a fost însă contestat de către o serie de organizații neguvernamentale din România care au și pornit o inițiativă numită Opriți Codurile!. În 13 aprilie 2009, coaliția a depus la Curtea de Apel București o acțiune împotriva Guvernului României și Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, acuzând cele două instituții publice de încălcarea unui întreg set de acte normative aflate în vigoare,[2] parte dintre acestea fiind enunțate și explicate ulterior în cadrul analizei preliminare.[3]
Note [modificare]
- ^ Constantin Mitrache, Cristian Mitrache, Drept penal român, partea generală, ed. Universul Juridic, București, 2010, p. 42
- ^ „Coaliția „Opriți codurile!” a dat în judecată Guvernul și Ministerul Justiției”. Mediafax. 13 aprilie 2009. http://www.mediafax.ro/social/coalitia-opriti-codurile-a-dat-in-judecata-guvernul-si-ministerul-justitiei.html?1688;4208557. Accesat la 14 iunie 2011.
- ^ (martie 2009) Raport preliminar: Prezentare selectivă și exemplificativă. Transparency International Romania. (raport). Accesat la 15 iunie 2011.
Vezi și [modificare]
- Codul civil al României
- Codul Calimach
- Legiuirea Caradja
- Termeni definiți în Codul penal: „infracțiune”, „tentativă”, „sperjur”, „viol”, „mită”, „prostituată”, „propagandă pentru război”, „furt”
Legături externe [modificare]
- Vechiul codul penal (1969), actualizat până la data de 8 decembrie 2008
- Noul cod penal - 2012
