Șoseaua Kiseleff

Sector 1

Kiseleff
De la	Piața Victoriei
Până la	Piața Presei Libere
Lungime	m
Denumire din	1832
Șoseaua Kiseleff între Arcul de Triumf și Piața Victoriei

Șoseaua Kiseleff este o arteră importantă a municipiului București, sectorul 1 care face legătura între partea de nord a orașului și zona centrală. Șoseaua, care poartă numele contelui Pavel Kiseleff, se întinde între Piața Victoriei și Piața Presei Libere.

Istoric

La 21 septembrie 1847 s-a inaugurat, în apropierea Capului Podului - cum se numea pe atunci Piața Victoriei, o minunată grădină amenajată de arhitectul peisagist vienez Karl Friedrich Meyer. În centrul rondului 1, situat în apropierea vestitului Bufet, construit mai târziu de arhitectul Ion Mincu, era un bazin de metal care avea în mijloc o fântână arteziană, ce arunca apă într-un lac artificial. În dreapta și în stânga au fost ridicate numeroase chioșcuri și pavilioane și tot atunci șoselei i s-a dat numele "Kiseleff". Mai târziu, șoselei i s-au trasat două alei laterale, până la "rondul mare", denumit și rondul 2, pe locul Arcului de Triumf de astăzi. Cu ocazia prelungirii drumului până la terenul pe care se află acum Casa Presei Libere, în 1851 s-a construit un mic hipodrom. Iată cum arăta Șoseaua Kiseleff la sfârșitul secolului trecut: De o parte și de alta, pe fiecare latură, erau câte două alei, una pentru pietoni și una pentru călăreți, pe dreapta, și una pentru pietoni bicicliști, pe stânga. Începând de la Capătul Podului, călătorul întâlnea, la rondul 1, micul lac, cu ruinele stâncilor artificiale, bazinul din metal fiind scos, deoarece împiedică circulația. În partea stângă erau o școală, monetăria unde se imprimau timbre, locul unde și-a avut tipografia Heliade Rădulescu și un cimitir luteran. Până la rondul 2, adică până la Arcul de Triumf, pe dreapta și pe stânga, erau pavilioane de vară, înconjurate de grădini și livezi, printre acestea aflându-se și casa unde a locuit Mihail Kogălniceanu. Mai târziu, spre a face accesibilă plimbarea la șosea, s-a construit o linie de tramvai cu cai, care mergea până la actualul Bufet. Se mai putea ajunge la rondul 2 cu tramcarul lui Toma Blându, care pleca din Piața cu Flori. De la rondul 2 mai departe, pe dreapta, erau grajdurile de cai de curse, iar în spatele lor, prin dreptul Muzeului Statului de astăzi, fiind o baltă cu stuf unde se putea face baie. Pe partea stângă terenul era agricol. În fața hipodromului, șoseaua se bifurcă, la stânga drumul ducând spre Mogoșoaia și Târgoviște, iar la dreapta, spre Băneasa. De la hipodrom până la terenul unde în anul 1905 s-a început construcția vilei "Minovici", drumul avea în partea stângă o cărare de mers pe jos, iar în dreapta, o alee a călăreților. Acolo era un rond mare, limitat de o pădure de stejar, resturile vestitei Dumbrăvi Băneasa, punct de plimbare a bucureștenilor din secolul al XIX-lea. De la vila "Minovici", pe stânga, erau ruinele fostului palat al lui Gheorghe Bibescu, a cărui construcție a început în anul 1847, dar care n-a fost terminat deoarece Bibescu a plecat din țară în urma izbucnirii Revoluției de la 1848, Șoseaua cobora până la un pod de lemn care trecea peste baltă. La începutul secolului nostru, Șoseaua Kiseleff era o frumoasă alee care străbătea un parc natural cu copaci și boschete de liliac. Devenise locul de întâlnire a numeroși bucureșteni, atrași aici de aerul curat și de întrecerile desfășurate mai ales între Bufet și rondul 2, cât și de vestitele bătăi cu flori dintre pasagerii trăsurilor protipendadei de pe vremuri. Șoseaua Kiseleff amintește însă și de primele manifestări sportive din București. La 14 septembrie 1896 s-a inaugurat la rondul 2 un velodrom, iar în apropierea clădirii Institutului geologic s-au desfășurat, între anii 1896-1899 primele meciuri de fotbal din țara noastră. De asemenea, între anii 1891-1892 adepții ciclismului au organizat curse pe distanțele Otopeni - Băneasa și Otopeni - rondul 2. De altfel, în 1896 s-a construit și hipodromul Băneasa, la rondul 3, pe locul unde astăzi se află Pavilionul expozițional. Primul meci internațional amical de fotbal, disputat între echipele României și Iugoslaviei, manifestare sportivă la care au participat peste zece mii de spectatori, s-a desfășurat pe primul stadion de fotbal din capitală, așa-numitul Stadion al federației, inaugurat în anul 1915, pe terenul de lângă Arcul de Triumf.

Clădiri

• Muzeul Geologic Național
• Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”
• Muzeul Țăranului Român
• Bufetul din Șoseaua Kiseleff - o construcție ridicată în 1892 după planurile arhitectului Ion Mincu
• Restaurantul și hotelul Triumf
• Casa lui Nicolae Titulescu - casa în care a trăit diplomatul român Nicolae Titulescu a devenit din 1998 sediul Fundației Europene Titulescu și al Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale.
• Palatul Elisabeta
• Biserica Izvorul Tămăduirii

Clădiri dispărute

• Muzeul Toma Stelian - a funcționat în vila juristului Toma Stelian, donată statului român în 1926

Parcuri

• Parcul Kiseleff
• Muzeul Satului
• Parcul Herăstrău (una din porțile de intrare)

Galerie de imagini

• 

  Hotelul restaurant Triumf

• 

  Şoseaua Kiseleff (văzută de pe Arcul de Triumf)

Legături externe

• Soseaua Kiseleff pe Harta
• Harta Monumentelor Istorice din București
• Soseaua Kiseleff in 1860, 19 oct 2007, Emanuel Bădescu, Ziarul de Duminică