Piața Romană

Date geografice
Piața Romană
Piața în ianuarie 2012
Piața în București
Localitate	București
Coordonate	44°26′49″N 26°05′48″E / 44.44698889°N 26.09655833°E ({{PAGENAME}})
Sector	sector 1
Date sociale
Modifică date / text

Piața Romană este o intersecție majoră din sectorul 1, în centrul Bucureștiului. Două bulevarde importante se intersectează în Piața Romană: bulevardul Lascăr Catargiu (care se îndreaptă spre nord-vest către Piața Victoriei) și bulevardul Magheru (care se îndreaptă spre sud către Piața Universității). Cele două drumuri coincid geografic cu linia M2 de metrou. Bulevardul Dacia străbate Piața de la est la vest.

Istoria[modificare | modificare sursă]

Piața apărut la începutul secolului 20, odată cu dezvoltarea Bulevardelor Lascăr Catargiu și Dacia. Fronturile pieței diferă în mărimi și stiluri, mare parte din Belle Époque și din perioada interbelică.^[1] În 1898, piața aflată la intersecția Bulevardului Colței (actualul Bulevard Lascăr Catargiu, redenumit așa mai târziu în 1911) cu Strada Romană (azi, segmentul din Bulevardul Dacia care se continuă cu Strada Mihai Eminescu), Strada Primăverii (azi Strada D.I. Mendeleev) și Strada Cometa (azi Strada Căderea Bastiliei) primește denumirea de „Piața Romană”.^[2]

Între 1997 și 2010, în piață era o Lupa Capitolina, un simbol al latinității. Mai târziu, statuia a fost mutată la intersecția Bulevardului I.C. Brătianu cu Strada Lipscani.

Casa Nicolae Petrașcu (nr. 1), de Ion Mincu, 1900-1904^[3]
Nr. 3, architect necunoscut, c.1910
Casa Gheorghe Petrașcu (nr. 5), de Spiru Cegăneanu, 1912^[4]
Academia de Studii Economice/ASE (nr. 6), 1916-1926, de Grigore Cerkez, Edmond van Sannen Algi^[5]
Casa Nanu-Muscel (nr. 7), de Ernest Doneaud, c.1909-1911^[6]
Casa Sabba Ștefănescu (nr. 8), de Oscar Maugsch, c.1910
Bloc cu colonadă (nr. 9), de Sofia Ungureanu, 1955-1959^[7]

Economia zonei[modificare | modificare sursă]

Piața Romană reprezintă pentru proprietarii de restaurante, hoteluri și magazine de haine un business de 60-70 de milioane de euro anual.^[8] Cel mai important jucător din zona care începe cu restaurantul McDonald's și magazinul Miniprix, continuă până la ASE și la hotelul Duke pentru a merge apoi până la cafenelele de pe Dorobanți și la barurile din piața Lahovari, este Academia de Studii Economice din București (ASE).^[8]

Panoramă, decembrie 2014

Note[modificare | modificare sursă]

^ Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (2017). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 80. ISBN 978-973-0-23884-6.
^ Lascu, Nicolae (2011). Bulevardele Bucureștene până la Primul Război Mondial. Simetria. p. 48.
^ Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (2017). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 80. ISBN 978-973-0-23884-6.
^ Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (2017). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 80. ISBN 978-973-0-23884-6.
^ Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (2017). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 81. ISBN 978-973-0-23884-6.
^ Marinache, Oana (2015). Ernest Doneaud - Visul Liniei. Editura Istoria Artei. p. 56. ISBN 978-606-94042-8-7.
^ Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (2017). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 81. ISBN 978-973-0-23884-6.
^ ^a ^b Piața Romană, un business de 60 de milioane de euro, 4 aprilie 2012, Roșca, Business Magazin, accesat la 7 aprilie 2012

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Piața Romană

Piața romană live webcam Arhivat în 19 aprilie 2010, la Wayback Machine.
Străzile Bucureștilor – mică istorie sentimentală în imagini (LIII). Piețele orașului: Romană, 11 ianuarie 2013, Dr. Alexandru Popescu, Ziarul de Duminică

Acest articol despre București este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!

[1] Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (2017). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 80. ISBN 978-973-0-23884-6.

[2] Lascu, Nicolae (2011). Bulevardele Bucureștene până la Primul Război Mondial. Simetria. p. 48.

[3] Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (2017). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 80. ISBN 978-973-0-23884-6.

[4] Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (2017). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 80. ISBN 978-973-0-23884-6.

[5] Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (2017). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 81. ISBN 978-973-0-23884-6.

[6] Marinache, Oana (2015). Ernest Doneaud - Visul Liniei. Editura Istoria Artei. p. 56. ISBN 978-606-94042-8-7.

[7] Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (2017). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 81. ISBN 978-973-0-23884-6.

[cp2012-04-07-8] Piața Romană, un business de 60 de milioane de euro, 4 aprilie 2012, Roșca, Business Magazin, accesat la 7 aprilie 2012

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]