Sari la conținut

2024 în știință: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioarăDiferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
Linia 33: Linia 33:
|url=https://www.nature.com/articles/s41467-023-43985-7 |access-date=16 January 2024 |date=16 January 2024 |work=Nature}}</ref>
|url=https://www.nature.com/articles/s41467-023-43985-7 |access-date=16 January 2024 |date=16 January 2024 |work=Nature}}</ref>
* 17 ianuarie &ndash; Un studiu publicat în revista ''[[Nature]]'' arată că stratul de gheață din [[Groenlanda]] se topește cu 20% mai repede decât estimările anterioare. Pierderea actuală de 30 de milioane de tone de gheață pe oră este „suficientă pentru a afecta circulația oceanică și distribuția energiei termice pe glob”.<ref>{{cite journal |title=Ubiquitous acceleration in Greenland Ice Sheet calving from 1985 to 2022|url=https://www.nature.com/articles/s41586-023-06863-2.epdf?sharing_token=EH3IwjL06gpjyHKuwry4wtRgN0jAjWel9jnR3ZoTv0Pcew_aMz7qHMDjrF_9OLTexA24mQs8ERV-259eCQry-G1-OcR886jfHOICrWGcm8cGg2VLBlaWiYSzX6VygthHh72iiwkk1tHZcLD1G1oJIqdPha0A1oTMHLlfMAnTQrtd8PDFsj4xKAmTnOSL-6mrcbTbHbswhJaFji9IbAnyGW2pLAYwREeh-QWIL9xUFdsDBojJhNYWYoijtYUQx5YCyfzCJPGOEtlLO_PeIU9Tiho-nvGbG1UNMjL2e3E60FZGQf3kgSu33V796tqpM9TGjTuAR5T525cgUlrf4TzKiQ%3D%3D&tracking_referrer=www.theguardian.com |access-date=18 January 2024 |date=17 January 2024 |journal=Nature| doi=10.1038/s41586-023-06863-2 | last1=Greene | first1=Chad A. | last2=Gardner | first2=Alex S. | last3=Wood | first3=Michael | last4=Cuzzone | first4=Joshua K. | volume=625 | issue=7995 | pages=523–528 }}</ref><ref>{{cite web |title=Greenland losing 30m tonnes of ice an hour, study reveals|url=https://www.theguardian.com/environment/2024/jan/17/greenland-losing-30m-tonnes-of-ice-an-hour-study-reveals |access-date=18 January 2024 |date=17 January 2024 |work=The Guardian}}</ref><ref>{{cite web |title=How Much Ice Is Greenland Losing? Researchers Found an Answer.|url=https://www.nytimes.com/2024/01/17/climate/greenland-ice-sheet-melting.html?unlocked_article_code=1.OU0.mgOa.pAg6SfKkal7c |access-date=18 January 2024 |date=17 January 2024 |work=The New York Times}}</ref>
* 17 ianuarie &ndash; Un studiu publicat în revista ''[[Nature]]'' arată că stratul de gheață din [[Groenlanda]] se topește cu 20% mai repede decât estimările anterioare. Pierderea actuală de 30 de milioane de tone de gheață pe oră este „suficientă pentru a afecta circulația oceanică și distribuția energiei termice pe glob”.<ref>{{cite journal |title=Ubiquitous acceleration in Greenland Ice Sheet calving from 1985 to 2022|url=https://www.nature.com/articles/s41586-023-06863-2.epdf?sharing_token=EH3IwjL06gpjyHKuwry4wtRgN0jAjWel9jnR3ZoTv0Pcew_aMz7qHMDjrF_9OLTexA24mQs8ERV-259eCQry-G1-OcR886jfHOICrWGcm8cGg2VLBlaWiYSzX6VygthHh72iiwkk1tHZcLD1G1oJIqdPha0A1oTMHLlfMAnTQrtd8PDFsj4xKAmTnOSL-6mrcbTbHbswhJaFji9IbAnyGW2pLAYwREeh-QWIL9xUFdsDBojJhNYWYoijtYUQx5YCyfzCJPGOEtlLO_PeIU9Tiho-nvGbG1UNMjL2e3E60FZGQf3kgSu33V796tqpM9TGjTuAR5T525cgUlrf4TzKiQ%3D%3D&tracking_referrer=www.theguardian.com |access-date=18 January 2024 |date=17 January 2024 |journal=Nature| doi=10.1038/s41586-023-06863-2 | last1=Greene | first1=Chad A. | last2=Gardner | first2=Alex S. | last3=Wood | first3=Michael | last4=Cuzzone | first4=Joshua K. | volume=625 | issue=7995 | pages=523–528 }}</ref><ref>{{cite web |title=Greenland losing 30m tonnes of ice an hour, study reveals|url=https://www.theguardian.com/environment/2024/jan/17/greenland-losing-30m-tonnes-of-ice-an-hour-study-reveals |access-date=18 January 2024 |date=17 January 2024 |work=The Guardian}}</ref><ref>{{cite web |title=How Much Ice Is Greenland Losing? Researchers Found an Answer.|url=https://www.nytimes.com/2024/01/17/climate/greenland-ice-sheet-melting.html?unlocked_article_code=1.OU0.mgOa.pAg6SfKkal7c |access-date=18 January 2024 |date=17 January 2024 |work=The New York Times}}</ref>
* 18 ianuarie &ndash; S-a constatat că pescuitul cu [[traul]]e de fund eliberează în fiecare an 340 de milioane de tone de [[dioxid de carbon]] (CO<sub>2</sub>) în atmosferă, aproape 1% din toate emisiile globale de CO<sub>2</sub>.<ref>{{cite web |title=Seabed trawling found to be a major source of global CO2 emissions|url=https://www.newscientist.com/article/2412752-seabed-trawling-found-to-be-a-major-source-of-global-co2-emissions/ |access-date=19 January 2024 |date=18 January 2024 |work=New Scientist}}</ref><ref>{{cite web |title=Atmospheric CO2 emissions and ocean acidification from bottom-trawling|url=https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fmars.2023.1125137/full |access-date=19 January 2024 |date=18 January 2024 |work=Frontiers in Marine Science}}</ref>


==Evenimente așteptate==
==Evenimente așteptate==

Versiunea de la 19 ianuarie 2024 18:53

O serie de evenimente științifice semnificative sunt programate să aibă loc în 2024.

Evenimente

Ianuarie

8 ianuarie: A avut loc prima lansare reușită a noului lansator de mare capacitate Vulcan.
12 ianuarie: 2023 este confirmat ca fiind cel mai cald an înregistrat vreodată de mai multe agenții științifice.
  • 2 ianuarie – Agenția Meteorologică Japoneză (JMA) a publicat setul de date JRA-55, confirmând că anul 2023 a fost cel mai cald an înregistrat la nivel global, cu 1,43 °C peste nivelul de referință din perioada 1850-1900. Această valoare este cu 0,14 °C peste recordul anterior, stabilit în 2016.[1]
  • 5 ianuarie
  • 8 ianuarie – A avut loc prima lansare reușită a noului lansator de mare capacitate Vulcan, care a trimis pe Lună sonda spațială Peregrine, creată de Astrobotic Technology; aceasta este prima misiune din cadrul programului Commercial Lunar Payload Services al NASA.[5] Din cauza unei probleme a propulsoarelor sondei, Peregrine a pierdut prea mult combustibil iar aselenizarea nu va mai avea loc.
  • 9 ianuarie – În cadrul unei descoperiri științifice care ar putea schimba modul în care înțelegem felul în care lumina interacționează cu materia, cercetătorii de la grupul Attoscience and Ultrafast Optics din cadrul Institutului de Științe Fotonice (ICFO) din Barcelona au descoperit o nouă fază a materiei, denumită „hibrid lumină-materie”.[6]
  • 10 ianuarie – Oamenii de știință anunță că dispariția lui Gigantopithecus blacki, cea mai mare primată cunoscută ca locuind pe Pământ, care a trăit într-o perioadă cuprinsă între acum 2 milioane și 350.000 de ani în urmă, s-a datorat în mare parte incapacității maimuței de a se adapta la o dietă mai potrivită pentru un mediu semnificativ schimbat.[7][8]
  • 11 ianuarie
    • Oamenii de știință anunță descoperirea Tyrannosaurus mcraeensis, o specie mai veche de Tyrannosaurus care a trăit cu 5–7 milioane de ani înainte de Tyrannosaurus rex și care ar putea avea o importanță fundamentală pentru evoluția speciei.[9][10]
    • Biologii anunță descoperirea celei mai vechi piei fosilizată, cu o vechime de aproximativ 289 de milioane de ani, și posibil pielea unei reptile antice.[11][12]
    • Un studiu realizat în regiunea Caatinga din Brazilia arată că biomul său semi-arid ar putea pierde peste 90% din speciile de mamifere până în 2060, chiar și în cel mai optimist scenariu privind schimbările climatice.[13]
  • 12 ianuarie – 2023 este confirmat ca fiind cel mai cald an înregistrat vreodată de mai multe agenții științifice.[14] NASA raportează o cifră de 1,4 grade Celsius peste media de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când au început înregistrările moderne.[15] Administrația Națională Oceanică și Atmosferică raportează o cifră de 1,35 grade Celsius.[16] Berkeley Earth raportează o cifră de 1,54 grade Celsius.[17]
  • 13 ianuarie – NASA deschide complet containerul recuperat cu mostre de pe asteroidul Bennu, după trei luni de încercări eșuate.[18]
  • 16 ianuarie – Oamenii de știință din China anunță prima clonare reușită a unei maimuțe rhesus.[19][20]
  • 17 ianuarie – Un studiu publicat în revista Nature arată că stratul de gheață din Groenlanda se topește cu 20% mai repede decât estimările anterioare. Pierderea actuală de 30 de milioane de tone de gheață pe oră este „suficientă pentru a afecta circulația oceanică și distribuția energiei termice pe glob”.[21][22][23]
  • 18 ianuarie – S-a constatat că pescuitul cu traule de fund eliberează în fiecare an 340 de milioane de tone de dioxid de carbon (CO2) în atmosferă, aproape 1% din toate emisiile globale de CO2.[24][25]

Evenimente așteptate

Vezi și

Note

  1. ^ „Global temperatures”. Climatlas. . Accesat în . 
  2. ^ Overbye, Dennis (). „The Early Universe Was Bananas - Images from the Webb telescope suggest that newborn galaxies look weirder than expected. Exactly how screwy was physics at the dawn of time?”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Pandya, Viraj; et al. (). „Galaxies Going Bananas: Inferring the 3D Geometry of High-Redshift Galaxies with JWST-CEERS”. arxiv. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „First Light and Operational Update”, XRISM X-Ray Imaging and Spectroscopy Mission, accesat în  
  5. ^ „NASA Science Heads to Moon on First US Private Robotic Artemis Flight  - NASA”, NASA, accesat în  
  6. ^ Johnson, Dexter (). „X-rays Reveal a New Phase of Matter”. IEEE Spectrum. Accesat în . 
  7. ^ Tamisiea, Jack (). „The Biggest Ape That Ever Lived Was Not Too Big to Fail - Fossil teeth reveal Gigantopithecus was doomed by a changing environment and an inflexible diet”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Zhang, Yingqi; et al. (). „The demise of the giant ape Gigantopithecus blacki”. Nature. doi:10.1038/s41586-023-06900-0. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ Elbein, Asher (). „New Origin Story for Tyrannosaurus Rex Suggested by Fossil - Researchers say the species they named Tyrannosaurus mcraeensis predated the dinosaur era's great predator”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ Dalman, Sebastian G.; Loewen, Mark A.; Pyron, R. Alexander; Jasinski, Steven E.; Malinzak, D. Edward; Lucas, Spencer G.; Fiorillo, Anthony R.; Currie, Philip J.; Longrich, Nicholas R. (). „A giant tyrannosaur from the Campanian–Maastrichtian of southern North America and the evolution of tyrannosaurid gigantism”. Scientific Reports (în engleză). 13 (1). doi:10.1038/s41598-023-47011-0 Accesibil gratuit. ISSN 2045-2322. 
  11. ^ Golembiewski, Kate (). „Scaly Fossil Is the Oldest-Known Piece of Skin - The specimen came from a 289 million-year-old fossil deposit and might offer clues to how skin evolved”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Mooney ,Ethan D.; et al. (). „Paleozoic cave system preserves oldest-known evidence of amniote skin”. Current Biology. doi:10.1016/j.cub.2023.12.008. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ „Climate change: Brazilian semi-arid biome could lose over 90% of mammal species by 2060”. EurekAlert!. . Accesat în . 
  14. ^ „State of the Climate: 2023 smashes records for surface temperature and ocean heat”. Carbon Brief. . Accesat în . 
  15. ^ „NASA Analysis Confirms 2023 as Warmest Year on Record”. NASA. . Accesat în . 
  16. ^ „'Off the charts': 2023 was hottest year ever recorded globally, US scientists confirm”. The Guardian. . Accesat în . 
  17. ^ „Global Temperature Report for 2023”. Berkeley Earth. . Accesat în . 
  18. ^ MacDonald, Cheyenne (). „NASA finally got the stuck lid off its asteroid Bennu sample container - Thanks to some stubborn fasteners, the agency spent three months locked out of the sample OSIRIS-REx dropped off”. Engadget. Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ „Cloned rhesus monkey created to speed medical research”. BBC News. . Accesat în . 
  20. ^ „Reprogramming mechanism dissection and trophoblast replacement application in monkey somatic cell nuclear transfer”. Nature. . Accesat în . 
  21. ^ Greene, Chad A.; Gardner, Alex S.; Wood, Michael; Cuzzone, Joshua K. (). „Ubiquitous acceleration in Greenland Ice Sheet calving from 1985 to 2022”. Nature. 625 (7995): 523–528. doi:10.1038/s41586-023-06863-2. Accesat în . 
  22. ^ „Greenland losing 30m tonnes of ice an hour, study reveals”. The Guardian. . Accesat în . 
  23. ^ „How Much Ice Is Greenland Losing? Researchers Found an Answer”. The New York Times. . Accesat în . 
  24. ^ „Seabed trawling found to be a major source of global CO2 emissions”. New Scientist. . Accesat în . 
  25. ^ „Atmospheric CO2 emissions and ocean acidification from bottom-trawling”. Frontiers in Marine Science. . Accesat în . 
  26. ^ Europa Clipper passes key review Jeff Foust, Space News, 22 August 2019.
  27. ^ Gebhardt, Chris; Burghardt, Thomas (). „SLS makes successful debut flight, sending Artemis I to the Moon”. NASASpaceFlight.com (în engleză). Accesat în . 
  28. ^ MMX Homepage Arhivat în , la Wayback Machine.. JAXA, 2017
  29. ^ „JAXA plans probe to bring back samples from moons of Mars”. – via Japan Times Online. 

Legături externe

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=2024_în_știință&oldid=16059143