Antropocen: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioarăDiferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
Completare #1lib1ref
Completare #1lib1ref
Linia 22: Linia 22:
În ianuarie 2015, 26 din cei 38 de membriiai Grupului Internațional de Lucru pentru Antropocen au publicat o lucrare care sugerează [[Testul Trinity|testul Trinității]] din 16 iulie 1945 ca punct de plecare al noii epoci propuse.<ref name="trinity">{{Citat știre|title=Was first nuclear test the start of new human-dominated epoch, the Anthropocene?|url=http://newscenter.berkeley.edu/2015/01/16/was-first-nuclear-test-dawn-of-new-human-dominated-epoch-the-anthropocene/|data=16 January 2015|publisher=[[University of California, Berkeley]]}}</ref> Cu toate acestea, o minoritate semnificativă susține una dintre câteva date alternative.<ref name="trinity" /> Un raport din martie 2015 sugerează 1610 sau 1964 ca începutul Antropocenului.<ref>{{Citat revistă|nume=Lewis|nume2=Maslin|prenume=Simon L.|prenume2=Mark A.|dată=March 2015|titlu=Defining the Anthropocene|urlarhivă=https://web.archive.org/web/20151224052554/http://www.realtechsupport.org/UB/MCC/Lewis_DefiningAnthropocene_2015.pdf|url=http://www.realtechsupport.org/UB/MCC/Lewis_DefiningAnthropocene_2015.pdf|journal=Nature|volum=519|număr=7542|pagini=171–180|pmid=25762280|bibcode=2015Natur.519..171L|doi=10.1038/nature14258|archive-date=24 December 2015}}</ref> Alți savanți subliniază că debutul și impactul Antropocenului sunt răspândite în timp, nereductibile la un singur moment sau dată de început.<ref>{{Citat revistă|nume=Edgeworth|nume2=Richter|nume3=Waters|nume4=Haff|nume5=Neal|nume6=Price|prenume=Matt|prenume2=Dan de&nbsp;B.|prenume3=Colin|prenume4=Peter|prenume5=Cath|prenume6=Simon James|dată=1 April 2015|titlu=Diachronous beginnings of the Anthropocene: The lower bounding surface of anthropogenic deposits|url=http://nora.nerc.ac.uk/id/eprint/509573/1/Diachronous%20beginnings%20_for%20NORA.pdf|journal=The Anthropocene Review|volum=2|număr=1|pagini=33–58|issn=2053-0196|doi=10.1177/2053019614565394}}</ref>
În ianuarie 2015, 26 din cei 38 de membriiai Grupului Internațional de Lucru pentru Antropocen au publicat o lucrare care sugerează [[Testul Trinity|testul Trinității]] din 16 iulie 1945 ca punct de plecare al noii epoci propuse.<ref name="trinity">{{Citat știre|title=Was first nuclear test the start of new human-dominated epoch, the Anthropocene?|url=http://newscenter.berkeley.edu/2015/01/16/was-first-nuclear-test-dawn-of-new-human-dominated-epoch-the-anthropocene/|data=16 January 2015|publisher=[[University of California, Berkeley]]}}</ref> Cu toate acestea, o minoritate semnificativă susține una dintre câteva date alternative.<ref name="trinity" /> Un raport din martie 2015 sugerează 1610 sau 1964 ca începutul Antropocenului.<ref>{{Citat revistă|nume=Lewis|nume2=Maslin|prenume=Simon L.|prenume2=Mark A.|dată=March 2015|titlu=Defining the Anthropocene|urlarhivă=https://web.archive.org/web/20151224052554/http://www.realtechsupport.org/UB/MCC/Lewis_DefiningAnthropocene_2015.pdf|url=http://www.realtechsupport.org/UB/MCC/Lewis_DefiningAnthropocene_2015.pdf|journal=Nature|volum=519|număr=7542|pagini=171–180|pmid=25762280|bibcode=2015Natur.519..171L|doi=10.1038/nature14258|archive-date=24 December 2015}}</ref> Alți savanți subliniază că debutul și impactul Antropocenului sunt răspândite în timp, nereductibile la un singur moment sau dată de început.<ref>{{Citat revistă|nume=Edgeworth|nume2=Richter|nume3=Waters|nume4=Haff|nume5=Neal|nume6=Price|prenume=Matt|prenume2=Dan de&nbsp;B.|prenume3=Colin|prenume4=Peter|prenume5=Cath|prenume6=Simon James|dată=1 April 2015|titlu=Diachronous beginnings of the Anthropocene: The lower bounding surface of anthropogenic deposits|url=http://nora.nerc.ac.uk/id/eprint/509573/1/Diachronous%20beginnings%20_for%20NORA.pdf|journal=The Anthropocene Review|volum=2|număr=1|pagini=33–58|issn=2053-0196|doi=10.1177/2053019614565394}}</ref>


Un raport din ianuarie 2016 privind semnele climatice, biologice și geochimice ale activității umane în sedimente și nuclee de gheață a sugerat că epoca începută la mijlocul secolului 20 ar trebui recunoscută ca o [[Scara timpului geologic|epocă geologică]] distinctă de Holocen.<ref>{{Citat revistă|nume=Waters|nume2=Zalasiewicz|nume3=Summerhayes|nume4=Barnosky|nume5=Poirier|nume6=Gałuszka|nume7=Cearreta|nume8=Edgeworth|nume9=Ellis|prenume=Colin N.|prenume2=Jan|prenume3=Colin|prenume4=Anthony D.|prenume5=Clément|prenume6=Agnieszka|prenume7=Alejandro|prenume8=Matt|prenume9=Erle C.|dată=8 January 2016|titlu=The Anthropocene is functionally and stratigraphically distinct from the Holocene|journal=Science|volum=351|număr=6269|pagini=aad2622|issn=0036-8075|pmid=26744408|doi=10.1126/science.aad2622}}</ref>
În ianuarie 2015, 26 din cei 38 de membriiai Grupului Internațional de Lucru pentru Antropocen au publicat o lucrare care sugerează [[Testul Trinity|testul Trinității]] din 16 iulie 1945 ca punct de plecare al noii epoci propuse.<ref name="trinity2">{{Citat știre|title=Was first nuclear test the start of new human-dominated epoch, the Anthropocene?|url=http://newscenter.berkeley.edu/2015/01/16/was-first-nuclear-test-dawn-of-new-human-dominated-epoch-the-anthropocene/|data=16 January 2015|publisher=[[University of California, Berkeley]]}}</ref> Cu toate acestea, o minoritate semnificativă susține una dintre câteva date alternative.<ref name="trinity2" /> Un raport din martie 2015 sugerează 1610 sau 1964 ca începutul Antropocenului.<ref>{{Citat revistă|nume=Lewis|nume2=Maslin|prenume=Simon L.|prenume2=Mark A.|dată=March 2015|titlu=Defining the Anthropocene|urlarhivă=https://web.archive.org/web/20151224052554/http://www.realtechsupport.org/UB/MCC/Lewis_DefiningAnthropocene_2015.pdf|url=http://www.realtechsupport.org/UB/MCC/Lewis_DefiningAnthropocene_2015.pdf|journal=Nature|volum=519|număr=7542|pagini=171–180|pmid=25762280|bibcode=2015Natur.519..171L|doi=10.1038/nature14258|archive-date=24 December 2015}}</ref> Alți savanți subliniază că debutul și impactul Antropocenului sunt răspândite în timp, nereductibile la un singur moment sau dată de început.<ref>{{Citat revistă|nume=Edgeworth|nume2=Richter|nume3=Waters|nume4=Haff|nume5=Neal|nume6=Price|prenume=Matt|prenume2=Dan de&nbsp;B.|prenume3=Colin|prenume4=Peter|prenume5=Cath|prenume6=Simon James|dată=1 April 2015|titlu=Diachronous beginnings of the Anthropocene: The lower bounding surface of anthropogenic deposits|url=http://nora.nerc.ac.uk/id/eprint/509573/1/Diachronous%20beginnings%20_for%20NORA.pdf|journal=The Anthropocene Review|volum=2|număr=1|pagini=33–58|issn=2053-0196|doi=10.1177/2053019614565394}}</ref>

Grupul de lucru Antropocen s-a întâlnit la Oslo în aprilie 2016 pentru a consolida dovezile care susțin argumentul pentru Antropocen ca o adevărată epocă geologică.<ref>{{Citat web|url=http://quaternary.stratigraphy.org/workinggroups/anthropocene/|titlu=Subcommission on Quaternary Stratigraphy – Working Group on the 'Anthropocene'|publisher=International Commission on Stratigraphy|accessdate=28 November 2015}}</ref> Dovezile au fost evaluate și grupul a votat pentru ca în august 2016 să recomande „Antropocenul” ca o nouă epocă geologică.<ref name="guardian2">{{Citat știre|title=The Anthropocene epoch: Scientists declare dawn of human-influenced age|url=https://www.theguardian.com/environment/2016/aug/29/declare-anthropocene-epoch-experts-urge-geological-congress-human-impact-earth|prenume=Damian|nume=Carrington|data=29 August 2016|accessdate=29 August 2016|journal=[[The Guardian]]}}</ref> În cazul în care Comisia Internațională de Stratigrafie aproba recomandarea, propunerea de adoptare a termenului urma să fie ratificată de IUGS înainte de adoptarea sa oficială ca parte a scalei de timp geologice.<ref>{{Citat web|url=https://gizmodo.com/new-evidence-suggests-human-beings-are-a-geological-for-1751429480|nume=Dvorsky|titlu=New evidence suggests human beings are a geological force of nature|date=7 January 2016|accessdate=15 October 2016|first1=George|lucrare=Gizmodo.com}}</ref>

În aprilie 2019, Anthropocene Working Group (AWG) a anunțat că va vota o propunere oficială către Comisia Internațională pentru Stratigrafie, pentru a continua procesul început la întâlnirea din 2016. În mai 2019, 29 membri din cei 34 ai grupului AWG a votat în favoarea unei propuneri oficiale care urmează să fie făcută până în 2021. AWG a votat, de asemenea, cu 29 de voturi pentru stabilirea datei de începere a Antropocenului la mijlocul secolului 20. Au fost identificate zece locuri candidate pentru punctul de referință cel mai de jos al secțiunii stratigrafice (Global Boundary Stratotype Section and Point - GSSP) at Antropocenului, dintre care unul va fi ales pentru a fi inclus în propunerea finală.<ref name="Subramanian20192">{{Citat revistă|nume=Subramanian|prenume=Meera|dată=21 May 2019|titlu=Anthropocene now: Influential panel votes to recognize Earth's new epoch|url=https://www.nature.com/articles/d41586-019-01641-5|journal=Nature|pmid=32433629|doi=10.1038/d41586-019-01641-5|access-date=5 June 2019}}</ref><ref name="AWG_May192">{{Citat web|url=http://quaternary.stratigraphy.org/working-groups/anthropocene/|titlu=Results of binding vote by AWG|publisher=[[International Commission on Stratigraphy]]|date=21 May 2019|archiveurl=https://web.archive.org/web/20190605091924/http://quaternary.stratigraphy.org/working-groups/anthropocene/|archivedate=5 June 2019}}</ref> Markerii posibili includ [[Microplastic|microplastice]], [[metale grele]] sau nuclee radioactive lăsate de testele armelor termonucleare.<ref>{{Citat știre|title=The Anthropocene epoch: Have we entered a new phase of planetary history?|url=https://www.theguardian.com/environment/2019/may/30/anthropocene-epoch-have-we-entered-a-new-phase-of-planetary-history|prenume=Nicola|nume=Davison|data=30 May 2019|accessdate=5 June 2019|journal=The Guardian}}</ref>

În noiembrie 2021, a fost publicată o propunere alternativă, conform căreia Antropocenul este un eveniment geologic, nu o epocă.<ref>{{Citat revistă|nume=Gibbard|nume2=Bauer|nume3=Edgeworth|nume4=Ruddiman|nume5=Gill|nume6=Merritts|nume7=Finney|nume8=Edwards|nume9=Walker|prenume=by Philip L.|prenume2=Andrew M.|prenume3=Matthew|prenume4=William F.|prenume5=Jacquelyn L.|prenume6=Dorothy J.|prenume7=Stanley C.|prenume8=Lucy E.|prenume9=Michael J. C.|dată=2021|titlu=A practical solution: the Anthropocene is a geological event, not a formal epoch|journal=Episodes Journal of International Geoscience|volum=45|număr=4|pagini=349–357|language=en|doi=10.18814/epiiugs/2021/021029}}</ref><ref>{{Citat revistă|nume=Bauer|nume2=Edgeworth|nume3=Edwards|nume4=Ellis|nume5=Gibbard|nume6=Merritts|prenume=Andrew M.|prenume2=Matthew|prenume3=Lucy E.|prenume4=Erle C.|prenume5=Philip|prenume6=Dorothy J.|dată=16 September 2021|titlu=Anthropocene: event or epoch?|url=https://www.nature.com/articles/d41586-021-02448-z|journal=Nature|volum=597|număr=7876|pagini=332|language=en|issn=0028-0836|pmid=34522014|bibcode=2021Natur.597..332B|doi=10.1038/d41586-021-02448-z}}</ref><ref>{{Citat revistă|nume=Gibbard|nume2=Walker|nume3=Bauer|nume4=Edgeworth|nume5=Edwards|nume6=Ellis|nume7=Finney|nume8=Gill|nume9=Maslin|prenume=Philip|prenume2=Michael|prenume3=Andrew|prenume4=Matthew|prenume5=Lucy|prenume6=Erle|prenume7=Stanley|prenume8=Jacquelyn L.|prenume9=Mark|dată=2022|titlu=The Anthropocene as an Event, not an Epoch|url=https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/jqs.3416|journal=Journal of Quaternary Science|volum=37|număr=3|pagini=395–399|language=en|issn=0267-8179|bibcode=2022JQS....37..395G|doi=10.1002/jqs.3416}}</ref> Acest lucru a contestat ipoteza care stă la baza cazului pentru epoca antropocenului - ideea că este posibil să se atribuie cu exactitate o dată precisă de începere a proceselor influențate de om care aduc schimbări sistemelor Pământului. Argumentul a indicat că găsirea unui singur punct de referință GSSP ar fi nepractică, având în vedere că schimbările induse de om în sistemul Pământului au avut loc în perioade diferite, în locuri diferite și s-au răspândit în rate diferite. Conform acestui model, Antropocenul ar avea multe evenimente care să marcheze impactul indus de om asupra planetei, inclusiv extincția în masă a vertebratelor mari, [[Istoria agriculturii|dezvoltarea agriculturii timpurii]], defrișarea terenurilor în Americi, transformarea industrială la scară globală în timpul [[Revoluția industrială|Revoluției Industriale]] și începutul [[Epoca Atomică|erei atomice]]. Autorii sunt membri ai grupului AWG care au votat împotriva propunerii oficiale a unei date de începere la mijlocul secolului 20 și care au căutat să reconcilieze unele dintre modelele anterioare. Ei au citat conceptul original al lui [[Paul J. Crutzen|Crutzen]],<ref>{{Citat revistă|nume=Crutzen|prenume=Paul J.|dată=2002|titlu=Geology of mankind|journal=Nature|volum=415|număr=6867|pagini=23|language=en|issn=1476-4687|pmid=11780095|bibcode=2002Natur.415...23C|doi=10.1038/415023a}}</ref> argumentând că Antropocenul este mult mai bine și mai util conceput ca un eveniment geologic în desfășurare, ca și alte transformări majore din istoria Pământului, cum ar fi [[Marele eveniment de oxidare|Marele Eveniment de Oxidare]].

În iulie 2023, grupul AWG a ales [[Lacul Crawford (regiunea Halton)|Crawford Lake]] din [[Ontario|Ontario, Canada]], ca un loc care reprezentă începutul noii epoci propuse. Sedimentul din acel lac arată o creștere a nivelului de plutoniu din testele bombei cu hidrogen, un marker cheie pe care grupul l-a ales pentru a plasa începutul Antropocenului în anii 1950, împreună cu alți markeri ridicati, inclusiv particule de carbon și nitrați de la arderea [[Combustibil fosil|combustibililor fosili]] și, respectiv, aplicarea pe scară largă a îngrășămintelor chimice. Dacă va fi aprobată, declarația oficială a noii epoci a Antropocenului va avea loc în august 2024,<ref>{{Citat știre|title=Canadian lake chosen to represent start of Anthropocene|url=https://www.theguardian.com/environment/2023/jul/11/nuclear-bomb-fallout-site-chosen-to-define-start-of-anthropocene|prenume=Damian|nume=Carrington|data=July 11, 2023|accessdate=July 11, 2023|journal=[[The Guardian]]}}</ref> și prima ei [[Scara timpului geologic|vârstă]] poate fi numită Crawfordian după lac.<ref>{{Citat știre|title=The Anthropocene: Canadian lake mud 'symbolic of human changes to Earth'|url=https://www.bbc.com/news/science-environment-66132769|data=2023-07-11|accessdate=2023-07-16|language=en-GB|journal=BBC News}}</ref>


==Vezi și==
==Vezi și==

Versiunea de la 18 ianuarie 2024 23:09

Antropocenul ( /ˈænθrəpəˌsiːn, ænˈθrɒpə-/ an-THRƏ-pə-SEEN-,_-AN-throp )[1] este o epocă geologică propusă care datează de la începutul impactului uman semnificativ asupra geologiei, peisajului, limnologiei și ecosistemelor Pământului, inclusiv, dar fără a se limita la, schimbările climatice antropice.[2][3] Natura efectelor activităților umane pe Pământ poate fi observată, de exemplu, în pierderea biodiversității, în schimbările climatice, în modificarea parametrilor de biogeografie și nocturnitate, modificări ale geomorfologiei și a stratigrafiei (înregistrări sedimentologice, înregistrări fosile, oligoelemente).

Poluarea luminoasă provine din zonele foarte populate noaptea, cauzată de activitatea umană (lumini electrice)

Au fost propuse diferite date de început pentru Antropocen, variind de la începutul Revoluției Neolitice cu 12.000–15.000 ani în urmă, până în anii 1960. Procesul de ratificare este încă în desfășurare și, prin urmare, data nu a fost decisă încă. În mai 2019, Anthropocene Working Group (AWG) a votat în favoarea depunerii unei propuneri oficiale către ICS până în 2021,[4] localizând potențiali markeri stratigrafici la mijlocul secolului al XX-lea al erei comune.[5][4] Această perioadă coincide cu începutul Marii Accelerări, o perioadă de după cel de-al Doilea Război Mondial în care creșterea populației globale, activitățile socioeconomice, dezvoltarea terenurilor, poluarea și exploatarea resurselor naturale au crescut într-un ritm dramatic [6], iar ritmul Perioadei atomice, când riscurile războaielor nucleare, curselor înarmărilor, traficului / terorismului și accidentelor s-a accelerat îngrijorător.

Deși biologul Eugene F. Stoermer este adesea creditat cu inventarea termenului antropocen, acesta a fost în uz informal încă de la mijlocul anilor 1970.[7] Paul J. Crutzen este creditat cu reinventarea și popularizarea termenului.[8]

La data de iulie 2022, nici Comisia Internațională pentru Stratigrafie (International Commission on Stratigraphy - ICS), nici Uniunea Internațională a Stiințelor geologice (International Union of Geological Sciences - IUGS) nu au aprobat oficial Antropocen ca un termen recunoscut în scara timpului geologic,[9][10], deși încă din 2016 Grupul de lucru Anropocen (Anthropocene Working Group - AWG) a început demersurile necesare la Congresul Internațional de Geologie.[11]

Dezvoltarea conceptului

Un concept anterior a fost Noosfera de Vladimir Vernadsky, care în 1938 a scris despre „gândirea științifică ca forță geologică”.[12] Oamenii de știință din Uniunea Sovietică par să fi folosit termenul „antropocen” încă din anii 1960 pentru a se referi la Cuaternar, cea mai recentă perioadă geologică.[13]

Ecologul Eugene F. Stoermer a folosit în anii 1980 „Antropocen” cu un sens diferit [14] iar termenul a fost popularizat pe scară largă în 2000 de către chimistul atmosferic Paul J. Crutzen,[15][16] care se referă la influența comportamentului uman asupra Atmosferei Pământului din ultimele secole, influență care este atât de semnificativă încât poate să constituie o nouă epocă geologică.[17][18]

În 2008, Comisia de Stratigrafie a Societății Geologice din Londra a luat în considerare o propunere de a face din Antropocen o unitate formală de diviziuni ale epocii geologice.[19][20] Comisia a decis în majoritate că propunerea ar trebui examinată în continuare. Grupuri de lucru independente de oameni de știință din diverse societăți geologice au început să analizeze dacă Antropocenul va fi acceptat oficial în Scala de timp geologică.[21]

Presiunea pe care o exercităm asupra planetei a devenit atât de mare că oamenii de știință analizează posibilitatea ca Pământul să fi intrat ăntr-o nouă eră geologică: Antropocen, sau era oamenilor. Asta înseamnă că suntem primii oameni care trăiesc într-o epocă definită de voința umană, în care principalul risc legat de supraviețuirea noastră suntem chiar noi.

“
”
—Achim Steiner, UNDP Administrator[22]

Termenul „antropocen” este folosit informal în contexte științifice.[23] Societatea Geologică a Americii și-a intitulat reuniunea anuală din 2011: De la Arhaic la Antropocen: Trecutul e cheia către viitor.[24] Noua epocă nu are o dată de început convenită, dar o propunere, bazată pe dovezi atmosferice, este de a fixa începutul cu Revoluția Industrială c.1780, odată cu inventarea mașinii cu abur.[25][26] Alți oameni de știință leagă noul termen de evenimente anterioare, cum ar fi ascensiunea agriculturii și revoluția neolitică (cu aproximativ 12.000 de ani în urmă).

Dovezile privind impactul uman relativ – cum ar fi influența creșterii populației asupra utilizării terenurilor, ecosistemelor, biodiversității și dispariția speciilor – sunt substanțiale; oamenii de știință cred că impactul uman a schimbat (sau a oprit) în mod semnificativ creșterea biodiversității.[27][28][29][30] Cei care pledează pentru date anterioare presupun că antropocenul propus ar fi început în urmă cu peste 14.000-15.000 de ani, pe baza dovezilor geologice; acest lucru i-a determinat pe alți oameni de știință să sugereze că „debutul Antropocenului ar trebui extins înapoi cu multe mii de ani”; [31] acest lucru ar face ca Antropocenul să fie în esență sinonim cu termenul actual, Holocen.

Testul Trinity din iulie 1945 a fost propus ca momentul de început al Antropocenului.

În ianuarie 2015, 26 din cei 38 de membriiai Grupului Internațional de Lucru pentru Antropocen au publicat o lucrare care sugerează testul Trinității din 16 iulie 1945 ca punct de plecare al noii epoci propuse.[32] Cu toate acestea, o minoritate semnificativă susține una dintre câteva date alternative.[32] Un raport din martie 2015 sugerează 1610 sau 1964 ca începutul Antropocenului.[33] Alți savanți subliniază că debutul și impactul Antropocenului sunt răspândite în timp, nereductibile la un singur moment sau dată de început.[34]

Un raport din ianuarie 2016 privind semnele climatice, biologice și geochimice ale activității umane în sedimente și nuclee de gheață a sugerat că epoca începută la mijlocul secolului 20 ar trebui recunoscută ca o epocă geologică distinctă de Holocen.[35]

Grupul de lucru Antropocen s-a întâlnit la Oslo în aprilie 2016 pentru a consolida dovezile care susțin argumentul pentru Antropocen ca o adevărată epocă geologică.[36] Dovezile au fost evaluate și grupul a votat pentru ca în august 2016 să recomande „Antropocenul” ca o nouă epocă geologică.[37] În cazul în care Comisia Internațională de Stratigrafie aproba recomandarea, propunerea de adoptare a termenului urma să fie ratificată de IUGS înainte de adoptarea sa oficială ca parte a scalei de timp geologice.[38]

În aprilie 2019, Anthropocene Working Group (AWG) a anunțat că va vota o propunere oficială către Comisia Internațională pentru Stratigrafie, pentru a continua procesul început la întâlnirea din 2016. În mai 2019, 29 membri din cei 34 ai grupului AWG a votat în favoarea unei propuneri oficiale care urmează să fie făcută până în 2021. AWG a votat, de asemenea, cu 29 de voturi pentru stabilirea datei de începere a Antropocenului la mijlocul secolului 20. Au fost identificate zece locuri candidate pentru punctul de referință cel mai de jos al secțiunii stratigrafice (Global Boundary Stratotype Section and Point - GSSP) at Antropocenului, dintre care unul va fi ales pentru a fi inclus în propunerea finală.[39][40] Markerii posibili includ microplastice, metale grele sau nuclee radioactive lăsate de testele armelor termonucleare.[41]

În noiembrie 2021, a fost publicată o propunere alternativă, conform căreia Antropocenul este un eveniment geologic, nu o epocă.[42][43][44] Acest lucru a contestat ipoteza care stă la baza cazului pentru epoca antropocenului - ideea că este posibil să se atribuie cu exactitate o dată precisă de începere a proceselor influențate de om care aduc schimbări sistemelor Pământului. Argumentul a indicat că găsirea unui singur punct de referință GSSP ar fi nepractică, având în vedere că schimbările induse de om în sistemul Pământului au avut loc în perioade diferite, în locuri diferite și s-au răspândit în rate diferite. Conform acestui model, Antropocenul ar avea multe evenimente care să marcheze impactul indus de om asupra planetei, inclusiv extincția în masă a vertebratelor mari, dezvoltarea agriculturii timpurii, defrișarea terenurilor în Americi, transformarea industrială la scară globală în timpul Revoluției Industriale și începutul erei atomice. Autorii sunt membri ai grupului AWG care au votat împotriva propunerii oficiale a unei date de începere la mijlocul secolului 20 și care au căutat să reconcilieze unele dintre modelele anterioare. Ei au citat conceptul original al lui Crutzen,[45] argumentând că Antropocenul este mult mai bine și mai util conceput ca un eveniment geologic în desfășurare, ca și alte transformări majore din istoria Pământului, cum ar fi Marele Eveniment de Oxidare.

În iulie 2023, grupul AWG a ales Crawford Lake din Ontario, Canada, ca un loc care reprezentă începutul noii epoci propuse. Sedimentul din acel lac arată o creștere a nivelului de plutoniu din testele bombei cu hidrogen, un marker cheie pe care grupul l-a ales pentru a plasa începutul Antropocenului în anii 1950, împreună cu alți markeri ridicati, inclusiv particule de carbon și nitrați de la arderea combustibililor fosili și, respectiv, aplicarea pe scară largă a îngrășămintelor chimice. Dacă va fi aprobată, declarația oficială a noii epoci a Antropocenului va avea loc în august 2024,[46] și prima ei vârstă poate fi numită Crawfordian după lac.[47]

Vezi și

Note

  1. ^ „Anthropocene”. The American Heritage Dictionary of the English Language (ed. 5th). Boston: Houghton Mifflin Harcourt. 
  2. ^ Waters, C.N.; et al. (). „The Anthropocene is functionally and stratigraphically distinct from the Holocene”. Science. 351 (6269): aad2622. doi:10.1126/science.aad2622. PMID 26744408. 
  3. ^ Edwards, Lucy E. (). „What is the Anthropocene?”. Eos. 96. doi:10.1029/2015EO040297. 
  4. ^ a b Subramanian, Meera (). „Anthropocene now: Influential panel votes to recognize Earth's new epoch”. Nature. doi:10.1038/d41586-019-01641-5. PMID 32433629. Accesat în . 
  5. ^ „Results of binding vote by AWG”. International Commission on Stratigraphy. . Arhivat din original la . 
  6. ^ „The Anthropocene”. The Geological Society. 
  7. ^ „Anthropocene Epoch | Definition & Evidence | Britannica”. www.britannica.com (în engleză). . Accesat în . 
  8. ^ Dawson, Ashley (). Extinction: A radical history. OR Books. p. 19. ISBN 978-1944869014. 
  9. ^ „International Chronostratigraphic Chart”. International Commission on Stratigraphy. Accesat în . 
  10. ^ „What is the Anthropocene? – current definition and status”. quaternary.stratigraphy.org. Subcommission on Quaternary Stratigraphy, Working Group on the 'Anthropocene'. Accesat în . 
  11. ^ Carrington, Damian (). „The Anthropocene epoch: Scientists declare dawn of human-influenced age”. The Guardian. Accesat în . 
  12. ^ Ogden, M. (). „'The Anthropocene' viewed from Vernadsky's Noosphere”. LaRouche PAC. 
  13. ^ Doklady, Biological sciences sections, 132–135, Akademii͡a nauk SSSR 
  14. ^ Revkin, Andrew C. (). „Confronting the 'Anthropocene'”. The New York Times. Accesat în . 
  15. ^ Dawson, Ashley (). Extinction: A radical history. OR Books. p. 19. ISBN 978-1944869014. 
  16. ^ Crutzen, Paul J.; Stoermer, Eugene F. „The "Anthropocene"”. IGBP Newsletter. pp. 17–18. 
  17. ^ Pearce, Fred (). With Speed and Violence: Why Scientists fear tipping points in Climate Change. Boston, Massachusetts: Beacon Press. ISBN 978-0-8070-8576-9. Accesat în . 
  18. ^ „Paul Crutzen died on January 28th”. The Economist. . ISSN 0013-0613. Accesat în . 
  19. ^ Edwards, Lucy E. (). „What is the Anthropocene?”. Eos. 96. doi:10.1029/2015EO040297. 
  20. ^ Zalasiewicz, Jan; et al. (). „Are we now living in the Anthropocene?”. GSA Today. 18 (2): 4–8. Bibcode:2008GSAT...18b...4Z. doi:10.1130/GSAT01802A.1. 
  21. ^ Zalasiewicz, J.; et al. (). „The new world of the Anthropocene”. Environmental Science & Technology. 44 (7): 2228–2231. Bibcode:2010EnST...44.2228Z. doi:10.1021/es903118j. PMID 20184359. 
  22. ^ Steiner, Achim (). „The Next Frontier: Human Development and the Anthropocene (Foreword)” (PDF). UNDP. Accesat în . 
  23. ^ Ehlers, Eckart; Moss, C.; Krafft, Thomas (). Earth System Science in the Anthropocene: Emerging issues and problems. Springer Science+Business Media. ISBN 9783540265900. 
  24. ^ „2011 GSA Annual Meeting”. Geological Society of America. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ Zalasiewicz, Jan; et al. (). „Are we now living in the Anthropocene?”. GSA Today. 18 (2): 4–8. Bibcode:2008GSAT...18b...4Z. doi:10.1130/GSAT01802A.1. 
  26. ^ Crutzen, P.J.; Stoermer, E.F. (). „The 'Anthropocene'”. Global Change Newsletter. 41: 17–18. 
  27. ^ Sahney, S.; Benton, M. J.; Ferry, P. A. (). „Links between global taxonomic diversity, ecological diversity and the expansion of vertebrates on land”. Biology Letters. 6 (4): 544–547. doi:10.1098/rsbl.2009.1024. PMC 2936204 Accesibil gratuit. PMID 20106856. ... it could be that without human influence the ecological and taxonomic diversity of tetrapods would continue to increase in an exponential fashion until most or all of the available ecospace is filled. 
  28. ^ Pimm, S.L.; Jenkins, C.N.; Abell, R.; Brooks, T.M.; Gittleman, J.L.; Joppa, L.N.; Raven, P. H.; Roberts, C.M.; Sexton, J.O. (). „The biodiversity of species and their rates of extinction, distribution, and protection” (PDF). Science. 344 (6187): 1246752. doi:10.1126/science.1246752. PMID 24876501. Accesat în . The overarching driver of species extinction is human population growth and increasing per capita consumption. 
  29. ^ Vignieri, Sacha (). „Vanishing fauna”. Science. 345 (6195): 392–395. Bibcode:2014Sci...345..392V. doi:10.1126/science.345.6195.392. PMID 25061199. 
  30. ^ Ceballos, Gerardo; Ehrlich, Paul R.; Barnosky, Anthony D.; García, Andrés; Pringle, Robert M.; Palmer, Todd M. (). „Accelerated modern human–induced species losses: Entering the sixth mass extinction”. Science Advances. 1 (5): e1400253. Bibcode:2015SciA....1E0253C. doi:10.1126/sciadv.1400253. PMC 4640606 Accesibil gratuit. PMID 26601195. 
  31. ^ Doughty, C.E.; Wolf, A.; Field, C.B. (). „Biophysical feedbacks between the Pleistocene megafauna extinction and climate: The first human-induced global warming?”. Geophysical Research Letters. 37 (L15703): L15703. Bibcode:2010GeoRL..3715703D. doi:10.1029/2010GL043985. 
  32. ^ a b „Was first nuclear test the start of new human-dominated epoch, the Anthropocene?”. University of California, Berkeley. . 
  33. ^ Lewis, Simon L.; Maslin, Mark A. (martie 2015). „Defining the Anthropocene” (PDF). Nature. 519 (7542): 171–180. Bibcode:2015Natur.519..171L. doi:10.1038/nature14258. PMID 25762280. Arhivat din original (PDF) la . 
  34. ^ Edgeworth, Matt; Richter, Dan de B.; Waters, Colin; Haff, Peter; Neal, Cath; Price, Simon James (). „Diachronous beginnings of the Anthropocene: The lower bounding surface of anthropogenic deposits” (PDF). The Anthropocene Review. 2 (1): 33–58. doi:10.1177/2053019614565394. ISSN 2053-0196. 
  35. ^ Waters, Colin N.; Zalasiewicz, Jan; Summerhayes, Colin; Barnosky, Anthony D.; Poirier, Clément; Gałuszka, Agnieszka; Cearreta, Alejandro; Edgeworth, Matt; Ellis, Erle C. (). „The Anthropocene is functionally and stratigraphically distinct from the Holocene”. Science. 351 (6269): aad2622. doi:10.1126/science.aad2622. ISSN 0036-8075. PMID 26744408. 
  36. ^ „Subcommission on Quaternary Stratigraphy – Working Group on the 'Anthropocene'”. International Commission on Stratigraphy. Accesat în . 
  37. ^ Carrington, Damian (). „The Anthropocene epoch: Scientists declare dawn of human-influenced age”. The Guardian. Accesat în . 
  38. ^ Dvorsky, George (). „New evidence suggests human beings are a geological force of nature”. Gizmodo.com. Accesat în . 
  39. ^ Subramanian, Meera (). „Anthropocene now: Influential panel votes to recognize Earth's new epoch”. Nature. doi:10.1038/d41586-019-01641-5. PMID 32433629. Accesat în . 
  40. ^ „Results of binding vote by AWG”. International Commission on Stratigraphy. . Arhivat din original la . 
  41. ^ Davison, Nicola (). „The Anthropocene epoch: Have we entered a new phase of planetary history?”. The Guardian. Accesat în . 
  42. ^ Gibbard, by Philip L.; Bauer, Andrew M.; Edgeworth, Matthew; Ruddiman, William F.; Gill, Jacquelyn L.; Merritts, Dorothy J.; Finney, Stanley C.; Edwards, Lucy E.; Walker, Michael J. C. (). „A practical solution: the Anthropocene is a geological event, not a formal epoch”. Episodes Journal of International Geoscience (în engleză). 45 (4): 349–357. doi:10.18814/epiiugs/2021/021029. 
  43. ^ Bauer, Andrew M.; Edgeworth, Matthew; Edwards, Lucy E.; Ellis, Erle C.; Gibbard, Philip; Merritts, Dorothy J. (). „Anthropocene: event or epoch?”. Nature (în engleză). 597 (7876): 332. Bibcode:2021Natur.597..332B. doi:10.1038/d41586-021-02448-z. ISSN 0028-0836. PMID 34522014. 
  44. ^ Gibbard, Philip; Walker, Michael; Bauer, Andrew; Edgeworth, Matthew; Edwards, Lucy; Ellis, Erle; Finney, Stanley; Gill, Jacquelyn L.; Maslin, Mark (). „The Anthropocene as an Event, not an Epoch”. Journal of Quaternary Science (în engleză). 37 (3): 395–399. Bibcode:2022JQS....37..395G. doi:10.1002/jqs.3416. ISSN 0267-8179. 
  45. ^ Crutzen, Paul J. (). „Geology of mankind”. Nature (în engleză). 415 (6867): 23. Bibcode:2002Natur.415...23C. doi:10.1038/415023a. ISSN 1476-4687. PMID 11780095. 
  46. ^ Carrington, Damian (). „Canadian lake chosen to represent start of Anthropocene”. The Guardian. Accesat în . 
  47. ^ „The Anthropocene: Canadian lake mud 'symbolic of human changes to Earth'”. BBC News (în engleză). . Accesat în . 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antropocen&oldid=16058068