Rujeolă: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
etiologie expandat
revizuit secțiunea tratament, adaugat citari
Linia 22: Linia 22:


Rujeola (ca și [[Varicelă|varicela]]) este extrem de contagioasă și se răspândește în principal prin mici picături eliberate din nasul, gâtul și gura unei persoane aflate în stadiul prodromal sau eruptiv precoce al bolii sau prin nucleii de picături transmiși aerian. Rujeola este cel mai contagios virus cunoscut de om
Rujeola (ca și [[Varicelă|varicela]]) este extrem de contagioasă și se răspândește în principal prin mici picături eliberate din nasul, gâtul și gura unei persoane aflate în stadiul prodromal sau eruptiv precoce al bolii sau prin nucleii de picături transmiși aerian. Rujeola este cel mai contagios virus cunoscut de om
<ref name="Russell2019">{{en icon}}{{cite journal |last1=Russell |first1=SJ |last2=Babovic-Vuksanovic |first2=D |last3=Bexon |first3=A |last4=Cattaneo |first4=R |last5=Dingli |first5=D |last6=Dispenzieri |first6=A |last7=Deyle |first7=DR |last8=Federspiel |first8=MJ |last9=Fielding |first9=A |last10=Galanis |first10=E |title=Oncolytic Measles Virotherapy and Opposition to Measles Vaccination. |journal=Mayo Clinic Proceedings |date=September 2019 |volume=94 |issue=9 |pages=1834–39 |doi=10.1016/j.mayocp.2019.05.006 |pmid=31235278|pmc=6800178 }}</ref>, în așa fel încât 9 din 10 persoane în contact cu persoana contagiosă vor contracta boala dacă nu sunt vaccinate <ref name=Pink2016>{{en icon}}{{cite web|title=Pinkbook Measles Epidemiology of Vaccine Preventable Diseases|url=https://www.cdc.gov/vaccines/pubs/pinkbook/meas.html|website=[[Centers for Disease Control and Prevention]] (CDC)|access-date=6 May 2018|date=15 November 2016|archive-date=7 February 2015|archive-url=https://web.archive.org/web/20150207061223/http://www.cdc.gov/vaccines/pubs/pinkbook/meas.html|url-status=live}}</ref> <ref name=CDC2018Health>{{en icon}}{{cite web|title=Measles|url=https://www.cdc.gov/measles/hcp/index.html|website=[[Centers for Disease Control and Prevention]] (CDC)|access-date=6 May 2018|date=2 April 2018|archive-date=23 October 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20161023051702/https://www.cdc.gov/measles/hcp/index.html|url-status=live}}</ref> <ref name="pmid31480896">{{en icon}}{{cite journal | vauthors=Banerjee E, Griffith J, Kenyon C, Christianson B, Strain A, Martin K | display-authors=etal | title=Containing a measles outbreak in Minnesota, 2017: methods and challenges. | journal=Perspect Public Health | year=2020 | volume=140 | issue=3 | pages=162–171 | pmid=31480896 | doi=10.1177/1757913919871072 | pmc= | s2cid=201829328 | url=https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31480896 | archive-date=2 May 2023 | archive-url=https://web.archive.org/web/20230502182530/https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/1757913919871072?url_ver=Z39.88-2003&rfr_id=ori:rid:crossref.org&rfr_dat=cr_pub%20%200pubmed | url-status=live }}</ref>. Oamenii sunt singurele gazde naturale ale virusului, deși este posibil ca gorilele de munte să fie și ele susceptbile rujeolei <ref name=Pink2016/><ref name="pmid24450064">{{en icon}}{{cite journal |vauthors=Spelman LH, Gilardi KV, Lukasik-Braum M, Kinani JF, Nyirakaragire E, Lowenstine LJ | display-authors=etal | title=Respiratory disease in mountain gorillas (Gorilla beringei beringei) in Rwanda, 1990-2010: outbreaks, clinical course, and medical management. | journal=J Zoo Wildl Med | year=2013 | volume=44 | issue=4 | pages=1027–35 | pmid=24450064 | doi=10.1638/2013-0014R.1 | pmc= | url=https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24450064| archive-date=2 May 2023 | archive-url=https://web.archive.org/web/20230502182527/https://bioone.org/journals/journal-of-zoo-and-wildlife-medicine/volume-44/issue-4/2013-0014R.1/RESPIRATORY-DISEASE-IN-MOUNTAIN-GORILLAS-GORILLA-BERINGEI-BERINGEI-IN-RWANDA/10.1638/2013-0014R.1.short | url-status=live }}</ref>
<ref name="Russell2019">{{en icon}}{{cite journal |last1=Russell |first1=SJ |last2=Babovic-Vuksanovic |first2=D |last3=Bexon |first3=A |last4=Cattaneo |first4=R |last5=Dingli |first5=D |last6=Dispenzieri |first6=A |last7=Deyle |first7=DR |last8=Federspiel |first8=MJ |last9=Fielding |first9=A |last10=Galanis |first10=E |title=Oncolytic Measles Virotherapy and Opposition to Measles Vaccination. |journal=Mayo Clinic Proceedings |date=September 2019 |volume=94 |issue=9 |pages=1834–39 |doi=10.1016/j.mayocp.2019.05.006 |pmid=31235278|pmc=6800178 }}</ref>, în așa fel încât 9 din 10 persoane în contact cu persoana contagiosă vor contracta boala dacă nu sunt vaccinate <ref name=Pink2016>{{en icon}}{{cite web|title=Pinkbook Measles Epidemiology of Vaccine Preventable Diseases|url=https://www.cdc.gov/vaccines/pubs/pinkbook/meas.html|website=[[Centers for Disease Control and Prevention]] (CDC)|access-date=6 May 2018|date=15 November 2016|archive-date=7 February 2015|archive-url=https://web.archive.org/web/20150207061223/http://www.cdc.gov/vaccines/pubs/pinkbook/meas.html|url-status=live}}</ref> <ref name="CDC2018Health">{{en icon}}{{Citat web|url=https://www.cdc.gov/measles/hcp/index.html|titlu=Measles|date=2 April 2018|accessdate=6 May 2018|archiveurl=https://web.archive.org/web/20161023051702/https://www.cdc.gov/measles/hcp/index.html|lucrare=[[Centers for Disease Control and Prevention]] (CDC)|archivedate=23 October 2016}}</ref> <ref name="pmid31480896">{{en icon}}{{cite journal | vauthors=Banerjee E, Griffith J, Kenyon C, Christianson B, Strain A, Martin K | display-authors=etal | title=Containing a measles outbreak in Minnesota, 2017: methods and challenges. | journal=Perspect Public Health | year=2020 | volume=140 | issue=3 | pages=162–171 | pmid=31480896 | doi=10.1177/1757913919871072 | pmc= | s2cid=201829328 | url=https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31480896 | archive-date=2 May 2023 | archive-url=https://web.archive.org/web/20230502182530/https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/1757913919871072?url_ver=Z39.88-2003&rfr_id=ori:rid:crossref.org&rfr_dat=cr_pub%20%200pubmed | url-status=live }}</ref>. Oamenii sunt singurele gazde naturale ale virusului, deși este posibil ca gorilele de munte să fie și ele susceptbile rujeolei <ref name=Pink2016/><ref name="pmid24450064">{{en icon}}{{cite journal |vauthors=Spelman LH, Gilardi KV, Lukasik-Braum M, Kinani JF, Nyirakaragire E, Lowenstine LJ | display-authors=etal | title=Respiratory disease in mountain gorillas (Gorilla beringei beringei) in Rwanda, 1990-2010: outbreaks, clinical course, and medical management. | journal=J Zoo Wildl Med | year=2013 | volume=44 | issue=4 | pages=1027–35 | pmid=24450064 | doi=10.1638/2013-0014R.1 | pmc= | url=https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24450064| archive-date=2 May 2023 | archive-url=https://web.archive.org/web/20230502182527/https://bioone.org/journals/journal-of-zoo-and-wildlife-medicine/volume-44/issue-4/2013-0014R.1/RESPIRATORY-DISEASE-IN-MOUNTAIN-GORILLAS-GORILLA-BERINGEI-BERINGEI-IN-RWANDA/10.1638/2013-0014R.1.short | url-status=live }}</ref>


Răspândirea indirectă prin persoane neinfectate sau prin obiecte este rară. Perioada de contagiune a bolii începe cu 2-4 zile înaintea apariției erupției și durează până la 2-5 zile după debut. Virusul dispare din secrețiile nazale sau faringiene în momentul în care iritația începe să se reducă. Persoanele care prezintă descuamare ușoară după iritație nu mai sunt contagioase.
Răspândirea indirectă prin persoane neinfectate sau prin obiecte este rară. Perioada de contagiune a bolii începe cu 2-4 zile înaintea apariției erupției și durează până la 2-5 zile după debut. Virusul dispare din secrețiile nazale sau faringiene în momentul în care iritația începe să se reducă. Persoanele care prezintă descuamare ușoară după iritație nu mai sunt contagioase.
Linia 58: Linia 58:
Vaccinul împotriva rujeolei a fost inventat de [[John Enders]] și introdus pentru prima data în SUA în 1963.<ref name="Yellow2014">{{en icon}}{{cite book|author=Centers for Disease Control and Prevention|url=https://books.google.com/books?id=nVppAgAAQBAJ&pg=PA250|title=CDC health information for international travel 2014 the yellow book|date=2014|isbn=9780199948505|page=250| publisher=Oxford University Press |archive-url=https://web.archive.org/web/20170908135232/https://books.google.com/books?id=nVppAgAAQBAJ&pg=PA250|archive-date=8 September 2017|url-status=live}}</ref><ref name="CDC_2020">{{en icon}}{{Cite web|last=CDC|date=2020-11-05|title=History of Measles|url=https://www.cdc.gov/measles/about/history.html|access-date=2021-02-09|website=Centers for Disease Control and Prevention|language=en-us}}</ref><ref name=CDC2018Hist>{{en icon}}{{cite web | title=Measles History | website=U.S. [[Centers for Disease Control and Prevention]] (CDC) | date=5 February 2018 | url=https://www.cdc.gov/measles/about/history.html | access-date=28 January 2020 | archive-date=6 April 2020 | archive-url=https://web.archive.org/web/20200406003814/https://www.cdc.gov/measles/about/history.html | url-status=live }} {{PD-notice}}</ref>
Vaccinul împotriva rujeolei a fost inventat de [[John Enders]] și introdus pentru prima data în SUA în 1963.<ref name="Yellow2014">{{en icon}}{{cite book|author=Centers for Disease Control and Prevention|url=https://books.google.com/books?id=nVppAgAAQBAJ&pg=PA250|title=CDC health information for international travel 2014 the yellow book|date=2014|isbn=9780199948505|page=250| publisher=Oxford University Press |archive-url=https://web.archive.org/web/20170908135232/https://books.google.com/books?id=nVppAgAAQBAJ&pg=PA250|archive-date=8 September 2017|url-status=live}}</ref><ref name="CDC_2020">{{en icon}}{{Cite web|last=CDC|date=2020-11-05|title=History of Measles|url=https://www.cdc.gov/measles/about/history.html|access-date=2021-02-09|website=Centers for Disease Control and Prevention|language=en-us}}</ref><ref name=CDC2018Hist>{{en icon}}{{cite web | title=Measles History | website=U.S. [[Centers for Disease Control and Prevention]] (CDC) | date=5 February 2018 | url=https://www.cdc.gov/measles/about/history.html | access-date=28 January 2020 | archive-date=6 April 2020 | archive-url=https://web.archive.org/web/20200406003814/https://www.cdc.gov/measles/about/history.html | url-status=live }} {{PD-notice}}</ref>


[[Vaccin]]ul împotriva rujeolei previne infecția cu rujeolă cu rata de 93% eficacitate pentru prima doză și 97% pentru ambele doze <ref name=CDC2020Me/>. Efficacitatea vaccinului poate fi confirmată printr-un observarea anticorpilor în sânge.<ref name=WHO2017Vac />
[[Vaccin]]ul împotriva rujeolei previne infecția cu rujeolă cu rata de 93% eficacitate pentru prima doză și 97% pentru ambele doze <ref name=CDC2020Me/>. Efficacitatea vaccinului poate fi confirmată printr-un observarea anticorpilor în sânge <ref name=WHO2017Vac />.


Vaccinul este recomadat copiilor <ref name=WHO2017Vac/><ref name=CDC2020Me>{{en icon}}{{Cite web|title=About Measles Vaccination {{!}} Vaccination and Immunizations {{!}} CDC|url=https://www.cdc.gov/vaccines/vpd/measles/index.html|date=2020-01-09|website=www.cdc.gov|language=en-us|access-date=2020-04-30|archive-date=27 April 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20200427170146/https://www.cdc.gov/vaccines/vpd/measles/index.html|url-status=live}}</ref>. Majoritatea copiilor nu au efecte secundare <ref name=CDC2020Me2>{{en icon}}{{Cite web|title=Measles and the Vaccine (Shot)|url=https://www.cdc.gov/vaccines/parents/diseases/measles.html|last=CDC|date=2019-08-02|website=Centers for Disease Control and Prevention|language=en-us|access-date=2020-04-30|archive-date=29 January 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20200129171152/https://www.cdc.gov/vaccines/parents/diseases/measles.html|url-status=live}}</ref>, iar cele care apar sunt de obicei de scurtă durată și ușoare, cum ar fi febră, rinoree și durere ușoară la locul injecției <ref name=WHO2017Vac /><ref name=CDC2020Me2/>. [[Șoc anafilactic]] ca urmare a vaccinului a fost raportat la 3,5-10 cazuri pe 1 milion de doze administrate <ref name=WHO2017Vac />. Incidența de [[Sindrom Guillain–Barré]] nu pare să crească în urma vaccinării.<ref name=WHO2017Vac /><ref>{{Cite web |date=2021-04-05 |title=Measles, Mumps, and Rubella (MMR) Vaccination {{!}} CDC |url=https://www.cdc.gov/vaccines/vpd/mmr/public/index.html |access-date=2022-04-29 |website=www.cdc.gov |language=en-us}}</ref>. Studii științifice numeroase nu au găsit o legătură între vaccinul rujeolă-rubeolă-oreion ([[vaccinul MMR]]) și [[autism]]<ref>{{en icon}}{{cite book | chapter = Measles, Mumps, and Rubella Vaccine | title = Adverse Effects of Vaccines: Evidence and Causality | chapter-url = https://www.nap.edu/read/13164/chapter/6#152 | location = Washington, D.C. | publisher = The National Academies Press | isbn = 978-0-309-21436-0 | date = 2012-04-09 | doi = 10.17226/13164 | pmid = 24624471 | access-date = 3 November 2017 | archive-date = 7 November 2017 | archive-url = https://web.archive.org/web/20171107020850/https://www.nap.edu/read/13164/chapter/6#152 | url-status = live | collaboration = Committee to Review Adverse Effects of Vaccines | vauthors = Stratton K, Ford A, Rusch E, Clayton EW }}</ref><ref>{{en icon}}{{cite web |url= http://cdc.gov/vaccinesafety/concerns/mmr_autism_factsheet.htm |title= Measles, mumps, and rubella (MMR) vaccine |date=22 August 2008 |access-date=21 December 2008 |publisher= Centers for Disease Control and Prevention |archive-url= https://web.archive.org/web/20081008040738/http://www.cdc.gov/vaccinesafety/concerns/mmr_autism_factsheet.htm |archive-date=8 October 2008}}</ref><ref>{{en icon}}{{cite book | title = Immunization Safety Review: Vaccines and Autism | url = https://www.nap.edu/catalog/10997/immunization-safety-review-vaccines-and-autism | publisher = Institute of Medicine of the National Academy of Sciences | date = 17 May 2004 | isbn = 978-0-309-09237-1 | doi = 10.17226/10997 | pmid = 20669467 | author1 = Institute of Medicine (US) Immunization Safety Review Committee | access-date = 19 October 2019 | archive-date = 7 October 2014 | archive-url = https://web.archive.org/web/20141007075952/http://www.nap.edu/catalog.php?record_id=10997 | url-status = live }}</ref><ref name="Di Pietrantonj_2021"> {{en icon}}{{cite journal | vauthors = Di Pietrantonj C, Rivetti A, Marchione P, Debalini MG, Demicheli V | title = Vaccines for measles, mumps, rubella, and varicella in children | journal = The Cochrane Database of Systematic Reviews | volume = 2021 | issue = 11 | pages = CD004407 | date = November 2021 | pmid = 34806766 | pmc = 8607336 | doi = 10.1002/14651858.CD004407.pub5 }}</ref>
Vaccinul este recomadat copiilor <ref name=WHO2017Vac/><ref name=CDC2020Me>{{en icon}}{{Cite web|title=About Measles Vaccination {{!}} Vaccination and Immunizations {{!}} CDC|url=https://www.cdc.gov/vaccines/vpd/measles/index.html|date=2020-01-09|website=www.cdc.gov|language=en-us|access-date=2020-04-30|archive-date=27 April 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20200427170146/https://www.cdc.gov/vaccines/vpd/measles/index.html|url-status=live}}</ref>. Majoritatea copiilor nu au efecte secundare <ref name=CDC2020Me2>{{en icon}}{{Cite web|title=Measles and the Vaccine (Shot)|url=https://www.cdc.gov/vaccines/parents/diseases/measles.html|last=CDC|date=2019-08-02|website=Centers for Disease Control and Prevention|language=en-us|access-date=2020-04-30|archive-date=29 January 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20200129171152/https://www.cdc.gov/vaccines/parents/diseases/measles.html|url-status=live}}</ref>, iar cele care apar sunt de obicei de scurtă durată și ușoare, cum ar fi febră, roșeață și durere ușoară la locul injecției <ref name=WHO2017Vac /><ref name=CDC2020Me2/>. [[Șoc anafilactic]] ca urmare a vaccinului a fost raportat la 3,5-10 cazuri pe 1 milion de doze administrate <ref name=WHO2017Vac />. Incidența de [[Sindrom Guillain–Barré]] nu pare să crească în urma vaccinării.<ref name=WHO2017Vac /><ref>{{Cite web |date=2021-04-05 |title=Measles, Mumps, and Rubella (MMR) Vaccination {{!}} CDC |url=https://www.cdc.gov/vaccines/vpd/mmr/public/index.html |access-date=2022-04-29 |website=www.cdc.gov |language=en-us}}</ref>. Studii științifice numeroase nu au găsit o legătură între vaccinul rujeolă-rubeolă-oreion ([[vaccinul MMR]]) și [[autism]]<ref>{{en icon}}{{cite book | chapter = Measles, Mumps, and Rubella Vaccine | title = Adverse Effects of Vaccines: Evidence and Causality | chapter-url = https://www.nap.edu/read/13164/chapter/6#152 | location = Washington, D.C. | publisher = The National Academies Press | isbn = 978-0-309-21436-0 | date = 2012-04-09 | doi = 10.17226/13164 | pmid = 24624471 | access-date = 3 November 2017 | archive-date = 7 November 2017 | archive-url = https://web.archive.org/web/20171107020850/https://www.nap.edu/read/13164/chapter/6#152 | url-status = live | collaboration = Committee to Review Adverse Effects of Vaccines | vauthors = Stratton K, Ford A, Rusch E, Clayton EW }}</ref><ref>{{en icon}}{{cite web |url= http://cdc.gov/vaccinesafety/concerns/mmr_autism_factsheet.htm |title= Measles, mumps, and rubella (MMR) vaccine |date=22 August 2008 |access-date=21 December 2008 |publisher= Centers for Disease Control and Prevention |archive-url= https://web.archive.org/web/20081008040738/http://www.cdc.gov/vaccinesafety/concerns/mmr_autism_factsheet.htm |archive-date=8 October 2008}}</ref><ref>{{en icon}}{{cite book | title = Immunization Safety Review: Vaccines and Autism | url = https://www.nap.edu/catalog/10997/immunization-safety-review-vaccines-and-autism | publisher = Institute of Medicine of the National Academy of Sciences | date = 17 May 2004 | isbn = 978-0-309-09237-1 | doi = 10.17226/10997 | pmid = 20669467 | author1 = Institute of Medicine (US) Immunization Safety Review Committee | access-date = 19 October 2019 | archive-date = 7 October 2014 | archive-url = https://web.archive.org/web/20141007075952/http://www.nap.edu/catalog.php?record_id=10997 | url-status = live }}</ref><ref name="Di Pietrantonj_2021"> {{en icon}}{{cite journal | vauthors = Di Pietrantonj C, Rivetti A, Marchione P, Debalini MG, Demicheli V | title = Vaccines for measles, mumps, rubella, and varicella in children | journal = The Cochrane Database of Systematic Reviews | volume = 2021 | issue = 11 | pages = CD004407 | date = November 2021 | pmid = 34806766 | pmc = 8607336 | doi = 10.1002/14651858.CD004407.pub5 }}</ref>
Studiul lui Andrew Wakefield care a inițiat o campanie de presă și a determinat unii părinți să nu-și vaccineze copiii a fost discreditat iar jurnalistul de investigație Brian Deer a arătat că datele folosite în studiu au fost o fraudă științifică.<ref>{{en icon}} {{cite journal |url=http://www.bmj.com/content/342/bmj.c5347.full |title=How the case against the MMR vaccine was fixed |author=Brian Deer |journal=The BMJ |date=2011 |page=342 |doi=10.1136/bmj.c5347}}</ref>
Studiul lui Andrew Wakefield care a inițiat o campanie de presă și a determinat unii părinți să nu-și vaccineze copiii a fost discreditat iar jurnalistul de investigație Brian Deer a arătat că datele folosite în studiu au fost o fraudă științifică.<ref>{{en icon}} {{cite journal |url=http://www.bmj.com/content/342/bmj.c5347.full |title=How the case against the MMR vaccine was fixed |author=Brian Deer |journal=The BMJ |date=2011 |page=342 |doi=10.1136/bmj.c5347}}</ref>
[[Organizația Mondială a Sănătății]] recomandă administrarea vaccinului de rujeolă între 9 și 12 luni <ref>{{en icon}}{{Cite web |title=MEASLES VACCINE - Essential drugs |url=https://medicalguidelines.msf.org/viewport/EssDr/english/measles-vaccine-16687745.html |access-date=2022-04-28 |website=medicalguidelines.msf.org}}</ref><ref name=WHO2017Vac />. Vaccinurile comerciale existente sunt [[vaccin atenuat|vaccinuri atenuate]], adică se bazează pe o tulpină vie dar atenuată de rujeolă și se poate administra subcutanat sau intramuscular <ref name=WHO2017Vac />
[[Organizația Mondială a Sănătății]] recomandă administrarea vaccinului de rujeolă între 9 și 12 luni <ref>{{en icon}}{{Cite web |title=MEASLES VACCINE - Essential drugs |url=https://medicalguidelines.msf.org/viewport/EssDr/english/measles-vaccine-16687745.html |access-date=2022-04-28 |website=medicalguidelines.msf.org}}</ref><ref name=WHO2017Vac />. Vaccinurile comerciale existente sunt [[vaccin atenuat|vaccinuri atenuate]], adică se bazează pe o tulpină vie dar atenuată de rujeolă și se poate administra subcutanat sau intramuscular <ref name=WHO2017Vac />
Linia 68: Linia 68:
===Contraindicații===
===Contraindicații===


Vaccinul este contraindicat persoanelor<ref>{{cite web | url = https://www.cdc.gov/vaccines/pregnancy/hcp-toolkit/guidelines.html | title = Guidelines for Vaccinating Pregnant Women | date = August 2016 | work = Centers for Disease Control and Prevention | access-date = 30 April 2019 | archive-date = 6 April 2020 | archive-url = https://web.archive.org/web/20200406003822/https://www.cdc.gov/vaccines/pregnancy/hcp-toolkit/guidelines.html | url-status = live }}</ref><ref name="www.cdc.gov_2019">{{Cite web|title=MMR Vaccination {{!}} What You Should Know {{!}} Measles, Mumps, Rubella {{!}} CDC|url=https://www.cdc.gov/vaccines/vpd/mmr/public/index.html|date=2019-12-24|website=www.cdc.gov|language=en-us|access-date=2020-04-30|archive-date=26 April 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20200426105545/https://www.cdc.gov/vaccines/vpd/mmr/public/index.html|url-status=live}}</ref><ref>{{cite book | chapter = Contraindications and Precautions | title = Vaccine Recommendations and Guidelines of the ACIP | chapter-url = https://www.cdc.gov/vaccines/hcp/acip-recs/general-recs/contraindications.html | work = Centers for Disease Control and Prevention | date = 23 April 2020 | access-date = 30 April 2019 | archive-date = 1 May 2019 | archive-url = https://web.archive.org/web/20190501034917/https://www.cdc.gov/vaccines/hcp/acip-recs/general-recs/contraindications.html | url-status = live }}</ref>:
Vaccinul este contraindicat persoanelor<ref>{{en icon}}{{cite web | url = https://www.cdc.gov/vaccines/pregnancy/hcp-toolkit/guidelines.html | title = Guidelines for Vaccinating Pregnant Women | date = August 2016 | work = Centers for Disease Control and Prevention | access-date = 30 April 2019 | archive-date = 6 April 2020 | archive-url = https://web.archive.org/web/20200406003822/https://www.cdc.gov/vaccines/pregnancy/hcp-toolkit/guidelines.html | url-status = live }}</ref><ref name="www.cdc.gov_2019">{{en icon}}{{Cite web|title=MMR Vaccination {{!}} What You Should Know {{!}} Measles, Mumps, Rubella {{!}} CDC|url=https://www.cdc.gov/vaccines/vpd/mmr/public/index.html|date=2019-12-24|website=www.cdc.gov|language=en-us|access-date=2020-04-30|archive-date=26 April 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20200426105545/https://www.cdc.gov/vaccines/vpd/mmr/public/index.html|url-status=live}}</ref><ref>{{en icon}}{{cite book | chapter = Contraindications and Precautions | title = Vaccine Recommendations and Guidelines of the ACIP | chapter-url = https://www.cdc.gov/vaccines/hcp/acip-recs/general-recs/contraindications.html | work = Centers for Disease Control and Prevention | date = 23 April 2020 | access-date = 30 April 2019 | archive-date = 1 May 2019 | archive-url = https://web.archive.org/web/20190501034917/https://www.cdc.gov/vaccines/hcp/acip-recs/general-recs/contraindications.html | url-status = live }}</ref>:
* Însărcinate
* Însărcinate
* Copii cu [[HIV/SIDA]] cu un număr de limfocite [[CD4+]] mai mic de 15%
* Copii cu [[HIV/SIDA]] cu un număr de limfocite [[CD4+]] mai mic de 15%
Linia 81: Linia 81:
==Tratament==
==Tratament==


Nu există un [[Antiviral|tratament antiviral]] specific pentru rujeolă <ref name="CDC2018Health">{{en icon}}{{Citat web|url=https://www.cdc.gov/measles/hcp/index.html|titlu=Measles|date=2 April 2018|accessdate=6 May 2018|archiveurl=https://web.archive.org/web/20161023051702/https://www.cdc.gov/measles/hcp/index.html|lucrare=[[Centers for Disease Control and Prevention]] (CDC)|archivedate=23 October 2016}}</ref>. În schimb, medicamentele au ca scop, în general, tratarea simptomelor, tratarea suprainfecțiilor secundare, menținerea unei bune hidratări cu lichide adecvate și ameliorarea durerii. <ref name="CDC2018Health" /> Unele grupuri, cum ar fi copiii mici și cei cu malnutriție severă, primesc și [[vitamina A]], care acționează ca un [[Imunoterapie|imunomodulator]] care stimulează răspunsul anticorpilor la rujeolă și scade riscul de complicații grave și de mortalitate <ref name="Bester"/><ref name="Vac2017"/>.
Tratamentul este simptomatic. Infecțiile bacteriene secundare necesită antimicrobiene adecvate. Vitamina A reduce morbiditatea și mortalitatea la copiii malnutriți cu rujeolă severă. La copiii > 1 an trebuie administrată vitamina A 200 000 UI p.o. timp de două zile (doza totală 400 000 UI) dacă există semne oftalmologice de deficiență de vitamina A, cu repetare după 4 săptămîni. Copiii fără semne oftalmologice de deficiență de vitamina A primesc o doză unică de 200 000 UI. Copiii între 6 luni și 1 an trebuie să primească o doză de 100 000 UI. Imunoglobulinele serice sînt ineficiente în encefalită; tratamentul simptomatic reprezintă singurul tratament disponibil.


== Vezi și ==
=== Medicamente ===
Tratamentul este simptomatgic, cu [[ibuprofen]] sau [[Paracetamol|paracetamol (acetaminofen)]] pentru a reduce febra și durerea și, dacă este necesar, un medicament cu acțiune rapidă pentru dilatarea căilor respiratorii pentru tuse. <ref>{{en icon}}{{Citat știre|title=Measles: The Sequel|url=https://epmonthly.com/article/measles-the-sequel/|prenume=Salim R.|nume=Rezaie|accessdate=7 June 2019|journal=Emergency Physicians Monthly|archiveurl=https://web.archive.org/web/20190607174307/https://epmonthly.com/article/measles-the-sequel/|archivedate=7 June 2019}}</ref> Aspirina nu este recomandată la copii pentru ca uzul ei este asociat cu [[Sindromul Reye]]<ref name="Pug2008">{{en icon}}{{cite journal|last1=Pugliese|first1=A|last2=Beltramo|first2=T|last3=Torre|first3=D|title=Reye's and Reye's-like syndromes.|journal=Cell Biochemistry and Function|date=October 2008|volume=26|issue=7|pages=741–6|pmid=18711704|doi=10.1002/cbf.1465|s2cid=22361194}}</ref>

Utilizarea [[Vitamina A|vitaminei A]] în timpul tratamentului este recomandată pentru a scădea riscul de orbire; <ref name="Vac2017">{{en icon}}{{Citat revistă|dată=April 2017|autor=World Health Organization|titlu=Measles vaccines: WHO position paper – April 2017|journal=Weekly Epidemiological Record|volum=92|număr=17|pagini=205–27|pmid=28459148}} [[Hdl (identificator)|hdl]]:<span class="cs1-lock-free" title="Freely accessible">[https://hdl.handle.net/10665%2F255377 10665/255377]</span>. </ref> cu toate acestea, nu previne sau vindecă boala. <ref>{{en icon}}{{Citat web|url=https://www.doh.wa.gov/YouandYourFamily/IllnessandDisease/Measles/FrequentlyAskedQuestions|titlu=Frequently Asked Questions about Measles|publisher=Washington State Department of Health|accessdate=10 February 2019|archiveurl=https://web.archive.org/web/20190805214034/https://www.doh.wa.gov/YouandYourFamily/IllnessandDisease/Measles/FrequentlyAskedQuestions|quote=[Vitamin A] cannot prevent or cure the measles|archivedate=5 August 2019}}</ref> O [[Recenzie sistematică]] a studiilor privind utilizarea sa nu a constatat nicio reducere a mortalității generale, dar s-a demonstrat că două doze (200 000 UI) de [[vitamina A]] reduc mortalitatea pentru rujeolă la copiii mai mici de doi ani. <ref name="Bester">{{en icon}}{{Citat revistă|nume=Bester|prenume=Johan Christiaan|dată=1 December 2016|titlu=Measles and Measles Vaccination|journal=JAMA Pediatrics|volum=170|număr=12|pagini=1209–1215|pmid=27695849|doi=10.1001/jamapediatrics.2016.1787}}</ref> <ref name="pmid16235283">{{en icon}}{{Citat revistă|dată=October 2005|titlu=Vitamin A for treating measles in children|journal=The Cochrane Database of Systematic Reviews|volum=2005|număr=4|pagini=CD001479|editor1-last=Yang|editor1-first=Huiming|pmid=16235283|pmc=7076287|doi=10.1002/14651858.CD001479.pub3}}</ref> {{nc|La copiii > 1 an trebuie administrată vitamina A 200 000 UI p.o. timp de două zile (doza totală 400 000 UI) dacă există semne oftalmologice de deficiență de vitamina A, cu repetare după 4 săptămâni. Copiii fără semne oftalmologice de deficiență de vitamina A primesc o doză unică de 200 000 UI. Copiii între 6 luni și 1 an trebuie să primească o doză de 100 000 UI. Imunoglobulinele serice sunt ineficiente în encefalită.}}
Nu este clar dacă suplimentarea [[Zinc|cu zinc]] la copiii cu rujeolă afectează rezultatele. <ref>{{en icon}}{{Citat revistă|dată=June 2017|titlu=Zinc supplementation for the treatment of measles in children|journal=The Cochrane Database of Systematic Reviews|volum=2017|număr=6|pagini=CD011177|pmid=28631310|pmc=6481361|doi=10.1002/14651858.CD011177.pub3}}</ref>. Nu există studii adecvate cu privire la eficiența plantelor medicinale chinezești. <ref>{{en icon}}{{Citat revistă|nume=Chen|nume2=Wu|nume3=Kong|nume4=Yuan|prenume=Shou|prenume2=Taixiang|prenume3=Xiangyu|prenume4=Hao|dată=2011-11-09|titlu=Chinese medicinal herbs for measles|journal=The Cochrane Database of Systematic Reviews|volum=2011|număr=11|pagini=CD005531|issn=1469-493X|pmid=22071825|pmc=7265114|doi=10.1002/14651858.CD005531.pub4}}</ref>

==Vezi și ==


* [[Rubeolă]]
* [[Rubeolă]]
Linia 95: Linia 101:
== Legături externe ==
== Legături externe ==
* [http://www.amosnews.ro/arhiva/stiti-va-feriti-astazi-rujeola-pojarul-30-03-2009 Știți cum să vă feriți? Astăzi: Rujeola (Pojarul)], 30 martie 2009, ''Amos News''
* [http://www.amosnews.ro/arhiva/stiti-va-feriti-astazi-rujeola-pojarul-30-03-2009 Știți cum să vă feriți? Astăzi: Rujeola (Pojarul)], 30 martie 2009, ''Amos News''



{{ciot-boli}}
{{ciot-boli}}

Versiunea de la 6 decembrie 2023 04:05

Rujeolă

Un copil care prezintă un exantem cutanat rujeolic în a patra zi de boală.
Specialitateboli infecțioase  Modificați la Wikidata
Simptomefebră[1]
tuse[1]
rinoree[*][1]
maculopapular rash[*][[maculopapular rash (type of rash)|​]][1]
Adenopatie[1]
anorexie[*][1]
diaree[1]
Koplik's spots[*][[Koplik's spots (prodromic viral enanthem of measles manifesting two to three days before the measles rash itself)|​]]
conjunctivită
Stimson's triad[*][[Stimson's triad (symptoms of measles)|​]]  Modificați la Wikidata
Metodă de diagnosticexaminare clinică[*]
Koplik's spots[*][[Koplik's spots (prodromic viral enanthem of measles manifesting two to three days before the measles rash itself)|​]]
ELISA
reacție de polimerizare în lanț[2]  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9055
ICD-10B05
ICD-11  Modificați la Wikidata
ICD-9-CM055[3][4]  Modificați la Wikidata
Patient UKRujeolă
MeSH IDD008457[4]  Modificați la Wikidata

Rujeola (Pojar; morbilli; rujeola de 9 zile; measles sau rubeola după terminologia anglosaxonă veche; N.B.: rubeolă în limba română se traduce în engleză Rubella sau germană Röteln) este o infecție virală acută, extrem de contagioasă, caracterizată prin febră, tuse, rinoree, conjunctivită, enantem (semnul Koplik) pe mucoasele bucale sau labială și o erupție cutanată maculopapulară generalizată.

Etiologie și patogenie

Virusul rujeiolei văzut la microscopul electronic.

Rujeola este produsă de un paramixovirus din genul Morbillivirus, familia Paramyxoviridae, care este un virus ARN monocatenar, cu polaritate negativă, încapsulat într-o pericapsidă [5].

Rujeola (ca și varicela) este extrem de contagioasă și se răspândește în principal prin mici picături eliberate din nasul, gâtul și gura unei persoane aflate în stadiul prodromal sau eruptiv precoce al bolii sau prin nucleii de picături transmiși aerian. Rujeola este cel mai contagios virus cunoscut de om [6], în așa fel încât 9 din 10 persoane în contact cu persoana contagiosă vor contracta boala dacă nu sunt vaccinate [7] [8] [9]. Oamenii sunt singurele gazde naturale ale virusului, deși este posibil ca gorilele de munte să fie și ele susceptbile rujeolei [7][10]

Răspândirea indirectă prin persoane neinfectate sau prin obiecte este rară. Perioada de contagiune a bolii începe cu 2-4 zile înaintea apariției erupției și durează până la 2-5 zile după debut. Virusul dispare din secrețiile nazale sau faringiene în momentul în care iritația începe să se reducă. Persoanele care prezintă descuamare ușoară după iritație nu mai sunt contagioase.

Epidemiologie

Anterior răspîndirii pe scară largă a vaccinării, epidemiile de rujeolă se produceau la fiecare 2-3 ani, cu endemii minore în intervalul dintre ele. În ultimii ani în SUA endemiile au apărut mai des la adolescenții vaccinați anterior și la adulții tineri și uneori la preșcolarii neimunizați. Un sugar a cărui mamă a avut rujeolă dobândește transplacentar imunitate pasivă care durează aproape tot primul an de viață, apoi susceptibilitatea este mare. Un episod de rujeolă conferă imunitate pe viață.

Simptome și semne

Exantemul.
Petele Koplik.

Rujeola tipică începe după o perioadă de incubație de 7-14 zile cu febră prodromală, rinoree, tuse chinuitoare și conjunctivită. Petele (semnul) Koplik patognomonice apar după 2 pînă la 4 zile, de obicei pe mucoasa bucală în dreptul molarilor superiori 1 și 2. Aceste pete seamănă cu granulele fine de nisip alb înconjurate de areola inflamatorie. Dacă sunt numeroase, întregul cîmp de fond poate să fie un eritem pestriț. Apar faringita și inflamația mucoasei laringiene și traheobronșice. Secrețiile nazale, mucoasa faringiană și, adesea, sedimentul urinar conțin celulele gigante multinucleate caracteristice. Iritația caracteristica apare la 3-5 zile de la debutul simptomelor, de obicei la 1-2 zile după apariția semnului Koplik. Erupția debutează în fața sau în spatele urechilor și laterocervical sub forma unor macule neregulate care devin rapid maculopapulare și se extind rapid (în 24 pînă la 48 ore) pe trunchi și pe extremități în timp ce încep să pălească de pe față. Dacă iritația este deosebit de severa, apar peteșiile sau echimozele.

În perioada de vîrf a bolii, temperatura poate depăși 40 °C (104 °F), cu edem periorbital, conjunctivită, fotofobie, tuse chinuitoare, iritație extensiva și prurit blînd; în general, pacientul are un aspect bolnav. Leucopenia cu limfocitoza relativă este frecventă. Simptomele și semnele generale evoluează în paralel cu severitatea erupției și variază de la o epidemie la alta. După 3 pînă la 5 zile, febra scade, starea pacientului se ameliorează și iritația începe să pălească rapid, lăsînd în urmă o decolorare bronz-maronie, urmată de descuamare.

Sindromul rujeolei atipice poate debuta brusc, cu febră ridicată, toxicitate, cefalee, durere abdominală și tuse. Iritatia poate să apară după 1-2 zile, debutînd adesea pe extremități și poate să fie maculopapular, vezicular, urticarian sau purpuric. Poate să apară edemul palmo-plantar. Pneumonia și adenopatia hilară sînt frecvente, iar opacitățile nodulare din plămîni pot persista ≥ 12 săptămîni. Anomalii moderate pînă la severe ale raportului ventilație/perfuzie pulmonară pot produce hipoxemie semnificativă.

Complicații

Suprainfecțiile bacteriene se produc frecvent (consecutiv implicării tipice a tractului respirator în timpul rujeolei), ducînd la pneumonie, otită medie și alte infecții supurative. Rujeola produce o suprimare tranzitorie a hipersensibilității întîrziate, conducînd la o inversare tranzitorie a testelor cutanate la tuberculină și histoplasmină, anterior pozitive, și agravînd uneori o TBC activă sau reactivînd o TBC latentă. O exacerbare a febrei, modificarea formulei leucocitare de la leocopenie la leucocitoză, alterarea stării generale, durerea și prostrația sugerează o complicație infecțioasă bacteriană. Pacienții imunodeprimați pot dezvolta o pneumonie severă, progresivă, cu celule gigante, neînsoțită de iritație. Purpura trombocitopenică acută, uneori cu manifestări hemoragice severe, poate complica faza acută a rujeolei. Encefalita apare în proporție de un caz la 1000 pînă la 2000 de cazuri de rujeolă, de obicei la 2 zile pînă la 3 săptămîni după debutul iritației, adesea debutînd cu febră ridicată, convulsii și comă. În majoritatea cazurilor, numărul de limfocite din LCR se situează între 50-500/µl, iar nivelul proteinelor este ușor crescut. LCR normal în momentul simptomelor inițiale nu exclude encefalita. Evoluția poate să fie scurtă, cu recuperare în aproximativ 1 săptămînă, sau se poate prelungi, ducînd la afectare gravă a SNC sau la deces. Panencefalita sclerozantă subacută (PESS) se asociază adesea cu virusul rujeolei și este discutat mai jos.

Diagnostic

Rujeola tipică poate fi suspectată la un pacient cu antecedente de expunere la rujeolă, cu coriză, fotofobie și semne de bronșită, iar înainte de apariția iritației diagnosticul poate fi pus numai prin identificarea semnului Koplik. În majoritatea cazurilor, diagnosticul este stabilit prin prezența acestor pete, urmate de febră ridicată, alterarea stării generale și iritație cu progresia sa caracteristică craniocaudală. Cu toate că este rareori necesar, virusul poate fi depistat precoce prin colorația imunofluorescentă rapidă a celulelor epiteliale urinare și faringiene sau poate crește pe culturi tisulare; virusul este mai ușor de depistat, cu toate acestea, prin evidențierea unei creșteri a nivelului de anticorpi între serurile de fază acută și cea de convalescență. Diagnosticul diferențial al rujeolei tipice include rubeola, scarlatina, iritațiile medicamentoase, boala serului, roseola infantum, mononucleoza infecțioasă, infecțiile cu adenovirusuri, cu echo- și coxsackievirusuri (vezi Tabelul 265-8). Trăsăturile distinctive ale rubeolei includ evoluția sa ușoară cu simptome generale minime sau absente, ganglioni măriți (și de obicei sensibili) în regiunea postauriculară și suboccipitală, subfebră, formulă leucocitară normală, absența uzuală a unui prodrom recognoscibil și durată redusă. Scarlatina poate fi în primul rînd sugerată de faringită și de febră, dar leucocitoza existentă în scarlatină este absentă în rujeolă, iar morfologia iritației este distinctă. Erupțiile medicamentoase (de exemplu, după fenobarbital sau sulfamide) se aseamănă cu iritația rujeolica, dar, din nou, lipsește prodromul tipic, tusea și progresiunea cranio-caudală a iritației, iar palmele și plantele sînt cel mai frecvent implicate. În această situație, anamneza este importantă. Roseola infantum poate produce o iritație cutanata similara aceleia din rujeolă, dar se constată rareori la copiii > 3 ani. În general poate fi diferențiată prin temperatura inițială crescută, absența semnului Koplik și a stării generale alterate, iar iritația apare simultan cu defervescența.

Diagnosticul diferențial al sindromului rujeolei atipice este similar cu cel al rujeolei tipice; cu toate acestea pleiomorfismul iritației și semnele generale severe care se constată uneori pot sugera febra pătată a Munților Stîncoși, leptospiroza, varicela hemoragică sau infecție meningococică; alte diagnostice diferențiale includ anumite pneumonii bacteriene sau virale, colagenoze, cum ar fi AR juvenilă, și sindromul Kawasaki (sindrom ganglionar cutaneomucos). Antecedentele de expunere la rujeolă și administrarea anterioară a vaccinului cu virus inactivat sugerează diagnosticul, dar confirmarea diagnosticului poate să facă necesară izolarea virusului, studii serologice sau ambele.

Prevenție

Vaccinul împotriva rujeolei a fost inventat de John Enders și introdus pentru prima data în SUA în 1963.[11][12][13]

Vaccinul împotriva rujeolei previne infecția cu rujeolă cu rata de 93% eficacitate pentru prima doză și 97% pentru ambele doze [14]. Efficacitatea vaccinului poate fi confirmată printr-un observarea anticorpilor în sânge [15].

Vaccinul este recomadat copiilor [15][14]. Majoritatea copiilor nu au efecte secundare [16], iar cele care apar sunt de obicei de scurtă durată și ușoare, cum ar fi febră, roșeață și durere ușoară la locul injecției [15][16]. Șoc anafilactic ca urmare a vaccinului a fost raportat la 3,5-10 cazuri pe 1 milion de doze administrate [15]. Incidența de Sindrom Guillain–Barré nu pare să crească în urma vaccinării.[15][17]. Studii științifice numeroase nu au găsit o legătură între vaccinul rujeolă-rubeolă-oreion (vaccinul MMR) și autism[18][19][20][21] Studiul lui Andrew Wakefield care a inițiat o campanie de presă și a determinat unii părinți să nu-și vaccineze copiii a fost discreditat iar jurnalistul de investigație Brian Deer a arătat că datele folosite în studiu au fost o fraudă științifică.[22] Organizația Mondială a Sănătății recomandă administrarea vaccinului de rujeolă între 9 și 12 luni [23][15]. Vaccinurile comerciale existente sunt vaccinuri atenuate, adică se bazează pe o tulpină vie dar atenuată de rujeolă și se poate administra subcutanat sau intramuscular [15]

Rata de vaccinare într-o populație trebuie să fie de peste 92% ca să se prevină apariția epidemiilor [15][24][25]. În anul 2000, rujeola a fost declarată eradicată în SUA, deși mai exită focare printre populațiile cu rate scăzute de vaccinare. Datorită faptului că rujeola este foarte contagioasă, un singur caz poate da naștere la un focar epidemic dacă apare într-o populație cu rata scăzută de vaccinare, cum a fost cazul infecției provenite din România în 2005 [26]. O adolescentă nevaccinată a venit în vizită în București, a contractat rujeolă de la un copil nevaccinat și a răspândit-o în SUA la o populație de copii nevaccinați care mergeau la aceeași biserică, rezultând în 34 de cazuri, [27] dintre care 3 copii au trebuit să fie spitalizați. Pentru prevenirea unei epidemii, autoritățile americane au trebuit sa contacteze peste 5,000 de persone, să testeze și să vaccineze de urgență persoanele la risc, ceea ce a costat contribuabilii peste 768,116 RON în costuri directe ca să prevină un focar epidemic datorat unei singure persoane nevaccinate și nici acest lucru nu ar fi fost îndeajuns dacă orașele vecine nu ar fi avut imunitate de turmă datorită ratei mari de vaccinare[28].

Contraindicații

Vaccinul este contraindicat persoanelor[29][30][31]:

  • Însărcinate
  • Copii cu HIV/SIDA cu un număr de limfocite CD4+ mai mic de 15%
  • Imunodeficiente
  • Cu un părinte sau frate/soră cu istorie de imunodeficiență
  • Care se învinețesc și sângerează repede
  • Care au făcut recent transfuzii de sînge
  • Cu tuberculoză
  • Cu alte vaccinuri în ultimele 4 săptămâni
  • Cu boli curente moderate sau severe.

Tratament

Nu există un tratament antiviral specific pentru rujeolă [8]. În schimb, medicamentele au ca scop, în general, tratarea simptomelor, tratarea suprainfecțiilor secundare, menținerea unei bune hidratări cu lichide adecvate și ameliorarea durerii. [8] Unele grupuri, cum ar fi copiii mici și cei cu malnutriție severă, primesc și vitamina A, care acționează ca un imunomodulator care stimulează răspunsul anticorpilor la rujeolă și scade riscul de complicații grave și de mortalitate [32][33].

Medicamente

Tratamentul este simptomatgic, cu ibuprofen sau paracetamol (acetaminofen) pentru a reduce febra și durerea și, dacă este necesar, un medicament cu acțiune rapidă pentru dilatarea căilor respiratorii pentru tuse. [34] Aspirina nu este recomandată la copii pentru ca uzul ei este asociat cu Sindromul Reye[35]

Utilizarea vitaminei A în timpul tratamentului este recomandată pentru a scădea riscul de orbire; [33] cu toate acestea, nu previne sau vindecă boala. [36] O Recenzie sistematică a studiilor privind utilizarea sa nu a constatat nicio reducere a mortalității generale, dar s-a demonstrat că două doze (200 000 UI) de vitamina A reduc mortalitatea pentru rujeolă la copiii mai mici de doi ani. [32] [37] La copiii > 1 an trebuie administrată vitamina A 200 000 UI p.o. timp de două zile (doza totală 400 000 UI) dacă există semne oftalmologice de deficiență de vitamina A, cu repetare după 4 săptămâni. Copiii fără semne oftalmologice de deficiență de vitamina A primesc o doză unică de 200 000 UI. Copiii între 6 luni și 1 an trebuie să primească o doză de 100 000 UI. Imunoglobulinele serice sunt ineficiente în encefalită.[necesită citare] Nu este clar dacă suplimentarea cu zinc la copiii cu rujeolă afectează rezultatele. [38]. Nu există studii adecvate cu privire la eficiența plantelor medicinale chinezești. [39]

Vezi și

Referințe

  1. ^ a b c d e f g Oxford Handbook of Paediatrics (2nd edition)[*][[Oxford Handbook of Paediatrics (2nd edition) |​]], p. 706  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ https://www.cdc.gov/vaccines/pubs/surv-manual/chpt07-measles.html, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Disease Ontology, accesat în  
  4. ^ a b Monarch Disease Ontology release 2018-06-29[*][[Monarch Disease Ontology release 2018-06-29 (Release of the Monarch Disease Ontology)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  5. ^ en Cohen BE, Durstenfeld A, Roehm PC (iulie 2014). „Viral causes of hearing loss: a review for hearing health professionals”. Trends in Hearing. 18: 2331216514541361. doi:10.1177/2331216514541361. PMC 4222184Accesibil gratuit. PMID 25080364. 
  6. ^ en Russell, SJ; Babovic-Vuksanovic, D; Bexon, A; Cattaneo, R; Dingli, D; Dispenzieri, A; Deyle, DR; Federspiel, MJ; Fielding, A; Galanis, E (septembrie 2019). „Oncolytic Measles Virotherapy and Opposition to Measles Vaccination”. Mayo Clinic Proceedings. 94 (9): 1834–39. doi:10.1016/j.mayocp.2019.05.006. PMC 6800178Accesibil gratuit. PMID 31235278. 
  7. ^ a b en „Pinkbook Measles Epidemiology of Vaccine Preventable Diseases”. Centers for Disease Control and Prevention (CDC). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ a b c en „Measles”. Centers for Disease Control and Prevention (CDC). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ en Banerjee E, Griffith J, Kenyon C, Christianson B, Strain A, Martin K, et al. (). „Containing a measles outbreak in Minnesota, 2017: methods and challenges”. Perspect Public Health. 140 (3): 162–171. doi:10.1177/1757913919871072. PMID 31480896. Arhivat din original la . 
  10. ^ en Spelman LH, Gilardi KV, Lukasik-Braum M, Kinani JF, Nyirakaragire E, Lowenstine LJ, et al. (). „Respiratory disease in mountain gorillas (Gorilla beringei beringei) in Rwanda, 1990-2010: outbreaks, clinical course, and medical management”. J Zoo Wildl Med. 44 (4): 1027–35. doi:10.1638/2013-0014R.1. PMID 24450064. Arhivat din original la . 
  11. ^ en Centers for Disease Control and Prevention (). CDC health information for international travel 2014 the yellow book. Oxford University Press. p. 250. ISBN 9780199948505. Arhivat din original la . 
  12. ^ en CDC (). „History of Measles”. Centers for Disease Control and Prevention (în engleză). Accesat în . 
  13. ^ en „Measles History”. U.S. Centers for Disease Control and Prevention (CDC). . Arhivat din original la . Accesat în .  Acest articol încorporează text dintr-o lucrare aflată în domeniul public:
  14. ^ a b en „About Measles Vaccination | Vaccination and Immunizations | CDC”. www.cdc.gov (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ a b c d e f g h en World Health Organization (aprilie 2017). „Measles vaccines: WHO position paper – April 2017” (PDF). Weekly Epidemiological Record. 92 (17): 205–27. hdl:10665/255377. PMID 28459148. 
  16. ^ a b en CDC (). „Measles and the Vaccine (Shot)”. Centers for Disease Control and Prevention (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ „Measles, Mumps, and Rubella (MMR) Vaccination | CDC”. www.cdc.gov (în engleză). . Accesat în . 
  18. ^ en Stratton K, Ford A, Rusch E, Clayton EW, et al. (Committee to Review Adverse Effects of Vaccines) (). „Measles, Mumps, and Rubella Vaccine”. Adverse Effects of Vaccines: Evidence and Causality. Washington, D.C.: The National Academies Press. doi:10.17226/13164. ISBN 978-0-309-21436-0. PMID 24624471. Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ en „Measles, mumps, and rubella (MMR) vaccine”. Centers for Disease Control and Prevention. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ en Institute of Medicine (US) Immunization Safety Review Committee (). Immunization Safety Review: Vaccines and Autism. Institute of Medicine of the National Academy of Sciences. doi:10.17226/10997. ISBN 978-0-309-09237-1. PMID 20669467. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ en Di Pietrantonj C, Rivetti A, Marchione P, Debalini MG, Demicheli V (noiembrie 2021). „Vaccines for measles, mumps, rubella, and varicella in children”. The Cochrane Database of Systematic Reviews. 2021 (11): CD004407. doi:10.1002/14651858.CD004407.pub5. PMC 8607336Accesibil gratuit. PMID 34806766. 
  22. ^ en Brian Deer (). „How the case against the MMR vaccine was fixed”. The BMJ: 342. doi:10.1136/bmj.c5347. 
  23. ^ en „MEASLES VACCINE - Essential drugs”. medicalguidelines.msf.org. Accesat în . 
  24. ^ en „Summary of the WHO position on Measles Vaccine- April 2017” (PDF). who.int. . Arhivat din original (PDF) la . 
  25. ^ en „Measles”. www.who.int (în engleză). Accesat în . 
  26. ^ en Centers for Disease Control and Prevention (CDC) (). „Import-Associated Measles Outbreak --- Indiana, May--June 2005”. MMWR. Morbidity and Mortality Weekly Report. 54 (42): 1073–1051. Accesat în . 
  27. ^ en Centers for Disease Control and Prevention (CDC) (decembrie 2006). „Measles--United States, 2005”. MMWR. Morbidity and Mortality Weekly Report. 55 (50): 1348–51. PMID 17183226. Arhivat din original la . 
  28. ^ en Parker AA, Staggs W, Dayan GH, Ortega-Sánchez IR, Rota PA, Lowe L, Boardman P, Teclaw R, Graves C, LeBaron CW (august 2006). „Implications of a 2005 measles outbreak in Indiana for sustained elimination of measles in the United States”. The New England Journal of Medicine. 355 (5): 447–55. doi:10.1056/NEJMoa060775Accesibil gratuit. PMID 16885548. 
  29. ^ en „Guidelines for Vaccinating Pregnant Women”. Centers for Disease Control and Prevention. august 2016. Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ en „MMR Vaccination | What You Should Know | Measles, Mumps, Rubella | CDC”. www.cdc.gov (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ en „Contraindications and Precautions”. Vaccine Recommendations and Guidelines of the ACIP. Centers for Disease Control and Prevention. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ a b en Bester, Johan Christiaan (). „Measles and Measles Vaccination”. JAMA Pediatrics. 170 (12): 1209–1215. doi:10.1001/jamapediatrics.2016.1787. PMID 27695849. 
  33. ^ a b en World Health Organization (aprilie 2017). „Measles vaccines: WHO position paper – April 2017”. Weekly Epidemiological Record. 92 (17): 205–27. PMID 28459148.  hdl:10665/255377.
  34. ^ en Rezaie, Salim R. „Measles: The Sequel”. Emergency Physicians Monthly. Arhivat din original la . Accesat în . 
  35. ^ en Pugliese, A; Beltramo, T; Torre, D (octombrie 2008). „Reye's and Reye's-like syndromes”. Cell Biochemistry and Function. 26 (7): 741–6. doi:10.1002/cbf.1465. PMID 18711704. 
  36. ^ en „Frequently Asked Questions about Measles”. Washington State Department of Health. Arhivat din original la . Accesat în . [Vitamin A] cannot prevent or cure the measles 
  37. ^ en Yang, Huiming, ed. (octombrie 2005). „Vitamin A for treating measles in children”. The Cochrane Database of Systematic Reviews. 2005 (4): CD001479. doi:10.1002/14651858.CD001479.pub3. PMC 7076287Accesibil gratuit. PMID 16235283. 
  38. ^ en „Zinc supplementation for the treatment of measles in children”. The Cochrane Database of Systematic Reviews. 2017 (6): CD011177. iunie 2017. doi:10.1002/14651858.CD011177.pub3. PMC 6481361Accesibil gratuit. PMID 28631310. 
  39. ^ en Chen, Shou; Wu, Taixiang; Kong, Xiangyu; Yuan, Hao (). „Chinese medicinal herbs for measles”. The Cochrane Database of Systematic Reviews. 2011 (11): CD005531. doi:10.1002/14651858.CD005531.pub4. ISSN 1469-493X. PMC 7265114Accesibil gratuit. PMID 22071825. 

Legături externe