Sindromul Reye
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sindromul Reye este o encefalopatie însoţită de degenerescenţa grasă a ficatului, hiperamoniemie, sindrom hemoragipar (poate fi indus de aspirină).
 |
Acest articol legat de patologie, o boală este un ciot. Poţi ajuta Wikipedia prin completarea lui !. Vezi Proiectul Medicină. |
Sindromul Reye - hepatită fulminantă si edem cerebral.Este precipitat la copii sub 4 ani trataţi cu AAS ca antipiretic in infecţii virale(gripă, varicelă, hepatită) (Aurelia Nicoleta Cristea, Tratat de farmacologie, editia 1, Editura medicala bucuresti 2005)
Sindromul Reye este caracterizat, din punct de vedere clinic, prin: vomă şi semne de leziuni progresive ale sistemului nervos central, semne de leziuni hepatice şi hipoglicemie. Morfologic există o vacuolizare grasă progresivă a ficatului şi a tubulilor renali, datorită afectării funcţiei mitocondriale la nivelul ficatului, rinichiului şi creierului, tradusă prin scăderea activităţii enzimelor mitocndriale. Debutul este dominat de vomă şi ulterior inconştienţă care evoluează progresiv, în 1-3 zile, spre convulsii generalizate şi comă. Ficatul este mărit în dimensiuni, dar icterul este în mod caracteristic minim sau absent. Analizele de laborator relevă: creşterea aminotransferazelor serice( raport ASAT/ALAT cresut anormal, ALAT=alaninaminotransferaza, ASAT=aspartataminotransferaza) şi a timpului de protrombină, hipoglicemie, acidoză metabolică şi neveluri ridicate de amoniac seric. Mortalitatea în Sindromul Reye este de aproximativ 50%. Terapia constă în infuzii cu glucoză 20% şi plasmă proaspătă congelată şi manitol intravenos pentru a reduce edemul cerebral. La supravieţuitori nu s-a detectat vreo suferinţă hepatică cronică. (Harrison, Principles of Internal Medicine, Ediţia 16, Editura McGraw-Hill 2005)
