Primate: Diferență între versiuni

Modifică legăturile
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioarăDiferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
Fără descriere a modificării
Fără descriere a modificării
Linia 179: Linia 179:
}}}}
}}}}
Ordinul Primate face parte din clada [[Euarchontoglires]], care este inclusă în clada [[Eutheria]] din clasa [[Mamalia]]. Cercetări genetice moleculare recente asupra primatelor, colugo și [[scandentia]] au arătat că cele două specii de colugo sunt mai strâns legate de primate decât de scandentia,<ref>{{cite journal |title=Molecular and Genomic Data Identify the Closest Living Relative of Primates |journal=Science |date=2 November 2007 |last1=Janečka |first1=J. E. |last2=Miller |first2=W. |last3=Pringle |first3=T. H. |last4=Wiens |first4=F. |last5=Zitzmann |first5=A. |last6=Helgen |first6=K. M. |last7=Springer |first7=M. S. |last8=Murphy |first8=W. J. |doi=10.1126/science.1147555 |volume=318 |issue=5851 |pages=792–794 |pmid=17975064 |bibcode=2007Sci...318..792J|s2cid=12251814 }}</ref> chiar dacă scandentia au fost la un moment dat considerate primate.<ref>{{cite book|title=A Complete Guide to Monkeys, Apes and Other Primates|url=https://archive.org/details/completeguidetom0000kava_z0w7|url-access=registration|author=Kavanagh, M. |publisher=Viking Press |location=New York|pages=[https://archive.org/details/completeguidetom0000kava_z0w7/page/18 18]|year=1983|isbn=0-670-43543-0}}</ref> Aceste trei ordine alcătuiesc clada [[Euarchonta]]. Combinația acestei clade cu clada [[Glires]] (compusă din Rodentia și Lagomorpha) formează clada Euarchontoglires. În mod divers, atât Euarchonta, cât și Euarchontoglires sunt clasificate ca supraordine. Unii oameni de știință consideră că Dermoptera este un subordin al primatelor și folosesc subordinul Euprimate pentru „adevăratele” primate.<ref>{{cite book |author1=McKenna, M. C. |author2=Bell, S. K. |name-list-style=amp | year = 1997 | title = Classification of Mammals Above the Species Level| publisher = Columbia University Press |location=New York| pages = 329 |isbn=0-231-11012-X}}</ref>
Ordinul Primate face parte din clada [[Euarchontoglires]], care este inclusă în clada [[Eutheria]] din clasa [[Mamalia]]. Cercetări genetice moleculare recente asupra primatelor, colugo și [[scandentia]] au arătat că cele două specii de colugo sunt mai strâns legate de primate decât de scandentia,<ref>{{cite journal |title=Molecular and Genomic Data Identify the Closest Living Relative of Primates |journal=Science |date=2 November 2007 |last1=Janečka |first1=J. E. |last2=Miller |first2=W. |last3=Pringle |first3=T. H. |last4=Wiens |first4=F. |last5=Zitzmann |first5=A. |last6=Helgen |first6=K. M. |last7=Springer |first7=M. S. |last8=Murphy |first8=W. J. |doi=10.1126/science.1147555 |volume=318 |issue=5851 |pages=792–794 |pmid=17975064 |bibcode=2007Sci...318..792J|s2cid=12251814 }}</ref> chiar dacă scandentia au fost la un moment dat considerate primate.<ref>{{cite book|title=A Complete Guide to Monkeys, Apes and Other Primates|url=https://archive.org/details/completeguidetom0000kava_z0w7|url-access=registration|author=Kavanagh, M. |publisher=Viking Press |location=New York|pages=[https://archive.org/details/completeguidetom0000kava_z0w7/page/18 18]|year=1983|isbn=0-670-43543-0}}</ref> Aceste trei ordine alcătuiesc clada [[Euarchonta]]. Combinația acestei clade cu clada [[Glires]] (compusă din Rodentia și Lagomorpha) formează clada Euarchontoglires. În mod divers, atât Euarchonta, cât și Euarchontoglires sunt clasificate ca supraordine. Unii oameni de știință consideră că Dermoptera este un subordin al primatelor și folosesc subordinul Euprimate pentru „adevăratele” primate.<ref>{{cite book |author1=McKenna, M. C. |author2=Bell, S. K. |name-list-style=amp | year = 1997 | title = Classification of Mammals Above the Species Level| publisher = Columbia University Press |location=New York| pages = 329 |isbn=0-231-11012-X}}</ref>

===Evoluție===
{{Further|Evoluția primatelor}}
[[File:Brown Lemur in Andasibe.jpg|thumb|upright=1.3|Lemurul brun comun (''Eulemur fulvus'')]]
Se crede că descendența primatelor se întoarce în timp cel puțin în apropierea graniței [[Cretacic]]-[[Paleogen]] sau în jurul valorii de 63-74 milioane de ani,<ref name="2010Williams">{{cite journal | last1 = Williams | first1 = B.A. | last2 = Kay | first2 = R.F. | last3 = Kirk | first3 = E.C. | title = New perspectives on anthropoid origins | journal = Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America | volume = 107 | pages = 4797–4804 | doi = 10.1073/pnas.0908320107 | issue = 11 | pmid = 20212104 | year = 2010 | pmc = 2841917 | bibcode=2010PNAS..107.4797W}}</ref><ref name="StanyonSpringer2012">{{cite journal |last1=Stanyon |first1=Roscoe |last2=Springer |first2=Mark S.|last3=Meredith|first3=Robert W. |last4=Gatesy |first4=John|last5=Emerling|first5=Christopher A. |last6=Park |first6=Jong|last7=Rabosky|first7=Daniel L. |last8=Stadler |first8=Tanja |last9=Steiner |first9=Cynthia|last10=Ryder|first10=Oliver A.|last11=Janečka|first11=Jan E. |last12=Fisher |first12=Colleen A. |last13=Murphy |first13=William J. |title=Macroevolutionary Dynamics and Historical Biogeography of Primate Diversification Inferred from a Species Supermatrix |journal=PLOS ONE |volume=7 |issue=11|year=2012 |pages=e49521 |issn=1932-6203 |doi=10.1371/journal.pone.0049521 |pmid=23166696 |pmc=3500307|bibcode=2012PLoSO...749521S}}</ref><ref name="JamesonHou2011">{{cite journal|last1=Jameson|first1=Natalie M. |last2=Hou |first2=Zhuo-Cheng |last3=Sterner |first3=Kirstin N. |last4=Weckle |first4=Amy |last5=Goodman |first5=Morris |last6=Steiper |first6=Michael E. |last7=Wildman |first7=Derek E. |title=Genomic data reject the hypothesis of a prosimian primate clade |journal=Journal of Human Evolution |volume=61 |issue=3|date=September 2011|pages=295–305 |issn=0047-2484 |doi=10.1016/j.jhevol.2011.04.004 |pmid=21620437}}</ref><ref name="PozziHodgson2014">{{cite journal |last1=Pozzi |first1=Luca |last2=Hodgson|first2=Jason A. |last3=Burrell |first3=Andrew S. |last4=Sterner |first4=Kirstin N.|last5=Raaum |first5=Ryan L.|last6=Disotell|first6=Todd R. |title=Primate phylogenetic relationships and divergence dates inferred from complete mitochondrial genomes|journal=Molecular Phylogenetics and Evolution |volume=75 |date=June 2014|pages=165–183|issn=1055-7903|doi=10.1016/j.ympev.2014.02.023 |pmid=24583291 |pmc=4059600}}</ref><ref name="StanyonFinstermeier2013">{{cite journal |last1=Stanyon |first1=Roscoe |last2=Finstermeier |first2=Knut|last3=Zinner |first3=Dietmar|last4=Brameier|first4=Markus |last5=Meyer |first5=Matthias |last6=Kreuz |first6=Eva |last7=Hofreiter|first7=Michael|last8=Roos|first8=Christian|title=A Mitogenomic Phylogeny of Living Primates |journal=PLOS ONE |volume=8|issue=7|date=16 July 2013 |pages=e69504 |issn=1932-6203 |doi=10.1371/journal.pone.0069504 |pmid=23874967 |pmc=3713065 |bibcode=2013PLoSO...869504F}}</ref> chiar dacă cele mai vechi primate cunoscute din înregistrările fosile datează din [[Paleocen]]ul târziu al Africii, c.57 milioane de ani (''[[Altiatlasius]]'')<ref name = "BAWilliams_2010">{{Cite journal | last1 = Williams | first1 = B. A. | last2 = Kay | first2 = R. F. | last3 = Kirk | first3 = E. C. | title = New perspectives on anthropoid origins | doi = 10.1073/pnas.0908320107 | journal = Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America | volume = 107 | issue = 11| pages = 4797–4804 | year = 2010 | pmid = 20212104 | pmc = 2841917|bibcode = 2010PNAS..107.4797W}}</ref> sau tranziției Paleocen-Eocen în continentele nordice, c. 55 milioane de ani (''[[Cantius]]'', ''[[Donrussellia]]'', ''[[Altanius]]'', ''[[Plesiadapis]]'' și ''[[Teilhardina]]'').<ref name = "Miller_2005">{{Cite journal | last1 = Miller | first1 = E. R. | last2 = Gunnell | first2 = G. F. | last3 = Martin | first3 = R. D. | title = Deep Time and the Search for Anthropoid Origins | doi = 10.1002/ajpa.20352 | journal = American Journal of Physical Anthropology | volume = 128 | pages = 60–95 | year = 2005 | pmid = 16369958| url = http://www.paleontology.lsa.umich.edu/Accomplishments/deeptime.ajpa2005.pdf }}</ref><ref name=ChatterjeeEtal2009>{{Cite journal|date=27 October 2009 |first1=Helen J |last1=Chatterjee |first2=Simon Y.W. |last2=Ho |first3=Ian |last3=Barnes |first4=Colin |last4=Groves |title=Estimating the phylogeny and divergence times of primates using a supermatrix approach |journal=BMC Evolutionary Biology |volume= 9 |doi=10.1186/1471-2148-9-259|pmid=19860891|pages=259|pmc=2774700 |issue=1}}</ref><ref name=placental_radiation>{{cite journal|author=O'Leary, M. A.|date=8 February 2013|title= The placental mammal ancestor and the post–K-Pg radiation of placentals|journal=Science|volume=339|issue=6120|pages=662–667|doi=10.1126/science.1229237|pmid=23393258|display-authors=etal |bibcode=2013Sci...339..662O|s2cid=206544776}}</ref> Alte studii au estimat că originea ramurii primatelor datează din [[Cretacic]]ul mijlociu, în jur de 85 de ani în urmă.<ref>{{cite journal|title=Molecular Clock Calibrations and Metazoan Divergence Dates|author=Lee, M.|journal=Journal of Molecular Evolution|volume=49|issue=3|date=September 1999 |pages=385–391|doi=10.1007/PL00006562|pmid=10473780|bibcode=1999JMolE..49..385L|s2cid=1629316}}</ref><ref>{{cite web|title=Scientists Push Back Primate Origins From 65&nbsp;Million To 85&nbsp;Million Years Ago|url=https://www.sciencedaily.com/releases/2002/04/020418073440.htm|website=Science Daily|access-date=2008-10-24}}</ref><ref>{{cite journal|title=Using the fossil record to estimate the age of the last common ancestor of extant primates|author1=Tavaré, S. |author2=Marshall, C. R. |author3=Will, O. |author4=Soligo, C. |author5=Martin R.D.|journal=Nature|date=April 18, 2002|pages=726–729 |volume=416|issue=6882 |doi=10.1038/416726a |pmid=11961552|bibcode = 2002Natur.416..726T|s2cid=4368374 }}</ref>

După aprecierea cladistică modernă, ordinea Primatelor este monofiletică. Se consideră că subordinul [[Strepsirrhini]] (primatele „cu nasul umed”), s-a despărțit de linia primitivă a primatelor acum aproximativ 63 de milioane de ani,<ref>{{cite journal |title=Molecular Remodeling of Members of the Relaxin Family During Primate Evolution |journal=Molecular Biology and Evolution|volume=18 |pages=393–403 |url=http://mbe.oxfordjournals.org/cgi/content/full/18/3/393 |author1=Klonisch, T. |author2=Froehlich, C. |author3=Tetens, F. |author4=Fischer, B. |author5=Hombach-Klonisch, S. |year=2001 |access-date=2008-08-22|pmid=11230540|issue=3 |doi=10.1093/oxfordjournals.molbev.a003815|doi-access=free }}</ref> deși sunt susținute și date anterioare.<ref name="genome">{{cite journal |title=Development and Application of a Phylogenomic Toolkit: Resolving the Evolutionary History of Madagascar's Lemurs |journal=Genome Research|volume=18 |pages=489–499 |year=2008 |author=Horvath, J.|doi=10.1101/gr.7265208 |pmid=18245770 |issue=3 |pmc=2259113 |display-authors=1 |last2=Weisrock|first2=D. W.|last3=Embry|first3=S. L.|last4=Fiorentino|first4=I. |last5=Balhoff |first5=J. P.|last6=Kappeler|first6=P.|last7=Wray|first7=G. A.|last8=Willard|first8=H. F.|last9=Yoder |first9=A. D.}}</ref> Cele șapte familii strepsirrhine sunt: cinci familii înrudite cu lemurienii și două familii care includ lorși și galago.<ref name="MSW3" /><ref name="Mittermeier2008">{{cite journal|title=Lemur Diversity in Madagascar|author1=Mittermeier, R. |author2=Ganzhorn, J. |author3=Konstant, W. |author4=Glander, K. |author5=Tattersall, I. |author6=Groves, C. |author7=Rylands, A. |author8=Hapke, A. |author9=Ratsimbazafy, J. |author10=Mayor, M. |author11=Louis, E. |author12=Rumpler, Y. |author13=Schwitzer, C. |author14=Rasoloarison, R. |journal=International Journal of Primatology|doi=10.1007/s10764-008-9317-y|pages=1607–1656|volume=29|issue=6|date=December 2008|s2cid=17614597 |url=https://dukespace.lib.duke.edu/dspace/bitstream/10161/6237/1/08%20lemur%20diversity.pdf}}</ref> Clasificările vechi plasează Lepilemuridae în Lemuridae și Galagidae în Lorisidae, prezentând un raport de patru familii la una, în loc de cinci la două așa cum este prezentat aici.<ref name="MSW3" /> În timpul [[Eocen]]ului, majoritatea continentelor nordice erau dominate de două grupuri, [[adapiformes]] și [[omomyidae]].<ref name="Sellers" /><ref name="evolution">{{cite book|title=Primates in Perspective|author=Hartwig, W.|chapter=Primate Evolution|editor=Campbell, C. |editor2=Fuentes, A. |editor3=MacKinnon, K. |editor4=Panger, M. |editor5=Bearder, S.|year=2007|publisher=Oxford University Press|isbn=978-0-19-517133-4|pages=13–17}}</ref>[[File:Rhesus Macaque monkey the look.jpg|thumb|left|''Macaca mulatta'']] Primii sunt considerați membri ai Strepsirrhini, dar nu aveau un pieptene dentar ca lemurienii moderni; o analiză recentă a demonstrat că ''[[Darwinius|Darwinius masillae]]'' se încadrează în acest grup.<ref name="Williams2010">{{Cite journal | last1 = Williams | first1 = B. A. | last2 = Kay | first2 = R. F. | last3 = Christopher Kirk | first3 = E. | last4 = Ross | first4 = C. F. | title = ''Darwinius masillae'' is a strepsirrhine—a reply to Franzen ''et al.'' (2009) | doi = 10.1016/j.jhevol.2010.01.003 | journal = Journal of Human Evolution | volume = 59 | issue = 5 | pages = 567–573; discussion 573–9 | year = 2010 | pmid = 20188396 | url = http://strainlab.uchicago.edu/publications/Williams%20et%20al%202010.pdf | archive-url = https://web.archive.org/web/20130517155919/http://strainlab.uchicago.edu/publications/Williams%20et%20al%202010.pdf | archive-date = 2013-05-17 }}</ref> Al doilea grup era strâns legat de tarsii și maimuțele antropoide. Nu este clar modul în care aceste două grupuri se raportează la primatele existente. Omomyidele au pierit acum aproximativ 30 de ani,<ref name="evolution" /> în timp ce adapiformele au supraviețuit până acum aproximativ 10 milioane de ani<ref>{{cite book|title=Primate Evolution and Human Origins|author1=Ciochon, R. |author2=Fleagle, J. |name-list-style=amp |location=Menlo Park, California|publisher=Benjamin/Cummings|year=1987|isbn= 978-0-202-01175-2|pages=72}}</ref>
[[File:Golden lion tamarin portrait 2.jpg|thumb|[[Tamarin-leu auriu]] (''Leontopithecus rosalia'')]]

Conform studiilor genetice, lemurienii din Madagascar s-au îndepărtat de loriside acum aproximativ 75 de milioane de ani.<ref name="genome" /> Aceste studii, precum și dovezile cromozomiale și moleculare, arată, de asemenea, că lemurienii sunt mai strâns legați între ei decât de alte primate Strepsirrhini.<ref name="genome" /><ref name="Garbutt">{{cite book | last = Garbutt | first = N. | title = Mammals of Madagascar, A Complete Guide | publisher = A&C Black Publishers | year = 2007 | isbn = 978-0-300-12550-4 | pages = 85–86}}</ref> Totuși, Madagascar s-a despărțit de Africa acum 160 de milioane de ani și de India acum 90 de milioane de ani.<ref name="Lemurs">{{cite book | last1 = Mittermeier | first1 = R.A. | title = Lemurs of Madagascar | edition = 2nd | publisher = Conservation International | year = 2006 | isbn=1-881173-88-7 | pages = 23–26|display-authors=etal}}</ref> Pentru a explica aceste fapte, se crede că o populație fondatoare de câțiva indivizi de lemurieni a ajuns în Madagascar din Africa printr-o dispersie oceanică acum 50-80 milioane de ani.<ref name="genome" /><ref name="Garbutt" /><ref name="Lemurs" /> Au fost sugerate alte opțiuni de colonizare, cum ar fi colonizările multiple din Africa și India,<ref name="Sellers">{{cite web|url=http://homepage.mac.com/wis/Personal/lectures/human-origins/PrimateEvolution.pdf |title=Primate Evolution |access-date=2008-10-23 |last=Sellers |first=Bill |date=2000-10-20 |publisher=University of Edinburgh |pages=13–17 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20081029184647/http://homepage.mac.com/wis/Personal/lectures/human-origins/PrimateEvolution.pdf |archive-date=2008-10-29}}</ref> însă nici unul nu este susținut de dovezile genetice și moleculare.<ref name="genome" />
[[File:Duskyleafmonkey1.jpg|thumb|''Trachypithecus obscurus'']]

Până de curând, [[Daubentonia madagascariensis|ai-ai]] a fost dificil de amplasat în Strepsirrhini.<ref name="MSW3" /> S-au propus teorii că familia sa, Daubentoniidae, este fie primate lemuriforme (adică strămoșii săi s-au despărțit de linia lemurienilor mai recent decât s-au despărțit lemurienii și lorșii) fie un grup soră al tuturor celorlalte strepsirrine. În 2008, s-a confirmat că familia ai-ai este cea mai strâns legată de ceilalți lemurieni malgași, probabil că descind din aceeași populație ancestrală care a colonizat insula.<ref name="genome" />

Subordinul [[Haplorhini]], sau primatele „cu nas uscat”, este compus din două clade surori.<ref name="MSW3" />Tarsierii prosimieni din familia Tarsiidae, reprezintă cea mai bazală diviziune, provenind de acum aproximativ 58 milioane de ani în urmă.<ref>{{cite conference|title=Evolutionary Biology of Tarsiers |author=Shekelle, M. |year=2005 |url=http://rmbr.nus.edu.sg/bejc/ |access-date=2008-08-22 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20080907073204/http://rmbr.nus.edu.sg/bejc/ |archive-date=2008-09-07}}</ref><ref>{{cite journal |title=Rapid electrostatic evolution at the binding site for cytochrome c on cytochrome c oxidase in anthropoid primates |author=Schmidt, T. |journal=Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America |volume=102 |issue=18|pages=6379–6384 |doi=10.1073/pnas.0409714102 |date=3 May 2005 |pmid=15851671 |pmc=1088365 |display-authors=1 |last2=Wildman |first2=DE |last3=Uddin |first3=M |last4=Opazo |first4=JC |last5=Goodman |first5=M |last6=Grossman |first6=LI |bibcode = 2005PNAS..102.6379S}}</ref> Cel mai vechi schelet de haplorhine cunoscut, cel al unui ''[[Archicebus]]'' vechi de 55 de milioane de ani, a fost găsit în centrul Chinei,<ref name="SCN-20130605">{{cite web|last=Wade |first=Lizzie |title=Early Primate Weighed Less Than an Ounce |url=http://news.sciencemag.org/sciencenow/2013/06/crucial-link-in-primate-evolutio.html |publisher=ScienceNow |date=June 5, 2013 |access-date=2013-06-07 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20130608230639/https://news.sciencemag.org/sciencenow/2013/06/crucial-link-in-primate-evolutio.html |archive-date=2013-06-08}}</ref> susținând deja o origine asiatică grupului..<ref name="Kay2012">{{cite journal|last1=Kay |first1=R. F. |title=Evidence for an Asian origin of stem anthropoid s|journal=Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America |volume= 109|issue= 26 |date= 2012 |pages= 10132–10133 |doi=10.1073/pnas.1207933109 |bibcode = 2012PNAS..10910132K |pmid=22699505 |pmc=3387095}}</ref> Infraordinul [[Simian|Simiiformes]] (primate simiene, constând din maimuțe și maimuțe mari) a apărut acum aproximativ 40 milioane de ani,<ref name="evolution" /> posibil, de asemenea, în Asia; dacă așa s-a întâmplat, ei s-au dispersat peste Marea Tethys din Asia în Africa la scurt timp după aceea.<ref name = "Chaimanee">{{Cite journal | last1 = Chaimanee | first1 = Y. | last2 = Chavasseau | first2 = O. | last3 = Beard | first3 = K. C. | last4 = Kyaw | first4 = A. A. | last5 = Soe | first5 = A. N. | last6 = Sein | first6 = C. | last7 = Lazzari | first7 = V. | last8 = Marivaux | first8 = L. | last9 = Marandat | first9 = B. | last10 = Swe | first10 = M. | last11 = Rugbumrung | first11 = M. | last12 = Lwin | first12 = T. | last13 = Valentin | first13 = X. | last14 = Zin-Maung-Maung-Thein | last15 = Jaeger | first15 = J. -J. | title = Late Middle Eocene primate from Myanmar and the initial anthropoid colonization of Africa | doi = 10.1073/pnas.1200644109 | journal = Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America | volume = 109 | issue = 26 | pages = 10293–10297 | year = 2012 | pmid = 22665790| pmc = 3387043| bibcode = 2012PNAS..10910293C}}</ref> Există două clade simiene: [[Catarrhini]], care s-a dezvoltat în Africa, constând din maimuțe din Lumea Veche, oameni și alte maimuțe și [[Platyrrhini]], care s-a dezvoltat în America de Sud, constând din maimuțe din Lumea Nouă.<ref name="MSW3" /> O a treia cladă, care a inclus eozimiidele, s-a dezvoltat în Asia, dar a dispărut în urmă cu milioane de ani.<ref>{{cite journal |author=Marivaux, L. |title=Anthropoid primates from the Oligocene of Pakistan (Bugti Hills): Data on early anthropoid evolution and biogeography|journal=Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America |date=2005-06-14 |volume=102 |issue=24 |pages=8436–8441 |doi=10.1073/pnas.0503469102 |pmid= 15937103|pmc=1150860|display-authors=1|last2= Antoine |first2=PO |last3= Baqri |first3=SR|last4= Benammi |first4=M|last5= Chaimanee |first5=Y |last6=Crochet |first6=JY |last7=De Franceschi|first7= D|last8=Iqbal |first8= N|last9=Jaeger|first9= JJ|bibcode = 2005PNAS..102.8436M}}</ref> Ca și în cazul lemurienlor, originea maimuțelor din Lumea Nouă este neclară.[[File:Hamadríade (Papio hamadryas), Tierpark Hellabrunn, Múnich, Alemania, 2012-06-17, DD 18.JPG|thumb|left|upright=1.3|''Papio hamadryas'' ]] Studiile moleculare au arătat o variație enormă a datelor de divergență între Catarrhini și Platyrrhini, acum 33-70 de milioane de ani în urmă, în timp ce studiile bazate pe ADN-ului mitocondrial arată o variație mai mică, oferind date între 35 și 43 de milioane de ani în urmă.<ref name=ChatterjeeEtal2009/><ref name="Schrago">{{cite journal |author1=Schrago, C.G. |author2=Russo, C.A.M. |name-list-style=amp | title = Timing the Origin of New World Monkeys | journal = Molecular Biology and Evolution | volume = 20 | issue = 10 | year = 2003 | pages = 1620–1625 | url = http://mbe.oxfordjournals.org/cgi/reprint/20/10/1620.pdf | format = PDF Reprint | doi = 10.1093/molbev/msg172 | pmid = 12832653}}</ref> Primatele antropoide au traversat probabil Oceanul Atlantic din Africa până în America de Sud în timpul [[Eocen]]ului din insulă în insulă, facilitate de [[Dorsala Atlantică]] și de un nivel redus al apei.<ref name="Sellers" /> Pe vremea aceea, [[Oceanul Atlantic]] nu era la fel de larg ca astăzi.<ref name="Sellers" />

Maimuțele și maimuțele mari s-au răspândit din Africa în [[Europa]] și Asia începând cu [[Miocen]].<ref name="Andrews">{{cite journal |author1=Andrews, P. |author2=Kelley, J. |name-list-style=amp | title = Middle Miocene Dispersals of Apes |journal=Folia Primatologica | volume = 78 | year = 2007 | pages = 328–343 | doi = 10.1159/000105148 | pmid = 17855786 | issue = 5–6|s2cid=19293586 }}</ref> La scurt timp după aceea, lorșii și tarsierii au făcut aceeași călătorie. Primele fosile de hominin au fost descoperite în nordul Africii și datează de acum 5-8 milioane de ani.<ref name="evolution" /> Maimuțele Lumii Vechi au dispărut din Europa acum aproximativ 1,8 milioane de ani.<ref name="Strier2007">{{cite book|title=Primate Behavioral Ecology |author=Strier, K. |publisher = Allyn & Bacon | edition = 3rd|year=2007|isbn=978-0-205-44432-8|pages=7, 64, 71, 77, 182–185, 273–280, 284, 287–298}}</ref> Deși primatele sunt bine studiate în comparație cu alte grupuri de animale, în anii 2000 au fost descoperite câteva specii noi, iar testele genetice au relevat specii nerecunoscute anterior în populații cunoscute. Taxonomia primatelor a enumerat aproximativ 350 de specii de primate în 2001;<ref name="PT">{{cite book |title=Primate Taxonomy |publisher=Smithsonian Institution Press |year=2001 |author=Groves, C. P. |isbn=1-56098-872-X}}</ref> Antropologul Colin Groves a crescut acest număr la 376 în cea de-a treia ediție a cărții sale ''Mammal Species of the World'' (MSW3).<ref name=MSW3/> Publicațiile mai recente enumeră aproximativ 424 de specii sau 658 incluzând subspeciile.<ref name=SAP/>
[[Fișier:Macaca fascicularis in Tarutao National Marine Park.jpg|thumb|upright=1.2|[[Macac crabivor]] (''Macaca fascicularis'')]]

===Hibrizi===
Hibrizii primatelor apar de obicei în captivitate,<ref name="songs">{{cite journal |title=Songs of hybrid gibbons (''Hylobates lar'' × ''H. muelleri'') |author=Tenaza, R. |year=1984 |journal=American Journal of Primatology |volume=8 |issue=3 |pages=249–253 |doi=10.1002/ajp.1350080307|pmid=31986810 |s2cid=84957700 }}</ref> dar au existat și exemple în sălbăticie.<ref name="natoccur">{{cite journal |year=1966 |title=Naturally occurring primate hybrid |author=Bernsteil, I. S. |journal=Science |volume=154 |issue=3756 |pages=1559–1560 |doi=10.1126/science.154.3756.1559 |pmid=4958933|bibcode = 1966Sci...154.1559B|s2cid=85898043 }}</ref><ref>{{cite journal |author=Sugawara, K. |title=Sociological study of a wild group of hybrid baboons between ''Papio anubis'' and ''P. hamadryas'' in the Awash Valley, Ethiopia |date=January 1979 |journal=Primates |volume=20 |issue=1 |doi=10.1007/BF02373827 |pages=21–56|s2cid=23061688 }}</ref> Hibridizarea are loc atunci când două specii cu distribuție geografică suprapusă se intersectează, formând zone hibride; hibrizii pot fi creați de oameni atunci când animalele sunt plasate în grădini zoologice sau din cauza presiunilor de mediu, cum ar fi prădarea.<ref name="natoccur" />Hibrizii între genuri diferite se găsesc și la animale în libertate: deși sunt genuri separate de milioane de ani, există o încrucișare între gelada și babuini hamadryas. <ref>{{cite journal |last1=Jolly |title=Intergeneric Hybrid Baboons |journal=International Journal of Primatology |year=1997 |volume=18 |issue=4 |doi=10.1023/A:1026367307470 |pages=597–627 |first1=C. J. |display-authors=2|last2=Woolley-Barker|first2=Tamsin |last3=Beyene |first3=Shimelis |last4=Disotell |first4=Todd R. |last5=Phillips-Conroy |first5=Jane E.|s2cid=27900830 }}</ref>

===Clone===
La 24 ianuarie 2018, oamenii de știință din China au raportat în revista ''Cell'' crearea a două clone de [[macac crabivor]], numite ''Zhong Zhong'' și ''Hua Hua'', folosind metoda complexă de transfer ADN care a produs [[oaia Dolly]].<ref name="CELL-20180124">{{cite journal |last=Liu |first=Zhen |display-authors=etal |title=Cloning of Macaque Monkeys by Somatic Cell Nuclear Transfer |url=http://www.cell.com/cell/fulltext/S0092-8674(18)30057-6 |date=24 January 2018 |journal=[[Cell (journal)|Cell]] |doi=10.1016/j.cell.2018.01.020 |pmid=29395327 |access-date=24 January 2018 |volume=172 |issue=4 |pages=881–887.e7|doi-access=free }}</ref><ref name="SCI-20180124">{{cite journal |last=Normile |first=Dennis |title=These monkey twins are the first primate clones made by the method that developed Dolly |url=http://www.sciencemag.org/news/2018/01/these-monkey-twins-are-first-primate-clones-made-method-developed-dolly |date=24 January 2018 |journal=[[Science (journal)|Science]] |doi=10.1126/science.aat1066 |access-date=24 January 2018}}</ref><ref name="NAT-20180124">{{cite journal |last=Cyranoski |first=David |title=First monkeys cloned with technique that made Dolly the sheep - Chinese scientists create cloned primates that could revolutionize studies of human disease. |date=24 January 2018 |journal=[[Nature (journal)|Nature]] |volume=553 |issue=7689 |pages=387–388 |doi=10.1038/d41586-018-01027-z|pmid=29368720 |bibcode=2018Natur.553..387C|doi-access=free }}</ref><ref name="BBC-20180124">{{cite news |last=Briggs |first=Helen |title=First monkey clones created in Chinese laboratory |url=https://www.bbc.com/news/health-42809445 |date=24 January 2018 |work=[[BBC News]] |access-date=24 January 2018}}</ref><ref name="NYT-20180124">{{cite news |agency=Associated Press |title=Scientists Successfully Clone Monkeys; Are Humans Up Next? |url=https://www.nytimes.com/aponline/2018/01/24/science/ap-us-sci-cloned-monkeys.html |date=24 January 2018 |work=[[The New York Times]] |access-date=24 January 2018}}</ref>


== Note ==
== Note ==

Versiunea de la 6 mai 2021 16:10

Primate
Fosilă: Paleocen–Prezent, 55–0 mln. ani în urmă
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Mammalia
Subclasă: Eutheria
Supraordin: Euarchonta
Ordin: Primates
Linnaeus, 1758
Subordine

soră: Dermoptera

Primate non umane (verde)
Sinonime

Plesiadapiformes[1]

Modifică text Consultați documentația formatului

Primatele (din latinescul primat-, de la primus „prim”, „prim rang”) sunt un ordin al mamiferelor placentare de care aparțin oamenii și rudele lor cele mai apropiate.[2] Primatele au apărut în urmă cu 85-55 milioane de ani, mai întâi ca mici mamifere de uscat, care s-au adaptat pentru a trăi în copacii din pădurile tropicale: multe caracteristici ale primatelor reprezintă adaptări la viața în acest mediu provocator, incluzând creierul mare, acuitatea vizuală, percepția culorilor, o centură scapulară care permite un grad mare de mișcare din articulația umărului și mâini îndemânatice. Gama de dimensiuni a primatelor variază de la aproximativ 30 de grame pentru lemurii șoareci până la 200 kg pentru gorila estică. Există 190–448 de specii de primate vii, în funcție de clasificarea utilizată. Noi specii de primate continuă să fie descoperite: peste 25 de specii au fost descrise în anii 2000 și 11 din 2010.

Primatele sunt împărțite în două subordine: strepsirrhini (lit. „nas umed”) și haplorhine (lit. „nas simplu”). Strepsirhinele includ lemurieni, galagidae și lorisidae, în timp ce haplorhinele includ tarsiiforme și simieni (maimuțe mari și maimuțe). Mai departe simieni pot fi clasificați în platirinieni (maimuțele din Lumea Nouă) și catarinieni, care sunt maimuțele din Lumea Veche și maimuțele mari (inclusiv oamenii). Cu patruzeci de milioane de ani în urmă, simienii din Africa au migrat în America de Sud, ceea ce a dat naștere celor cinci familii de maimuțe din Lumea Nouă. Simienii rămași s-au împărțit în maimuțe mari (Hominoidea) și maimuțe din Lumea Veche (Cercopithecoidea) acum aproximativ douăzeci și cinci de milioane de ani.

Primatele au creiere mari (în raport cu mărimea corpului) în comparație cu alte mamifere, precum și o dependență crescută de acuitatea vizuală în detrimentul simțului mirosului, care este sistemul senzorial dominant la majoritatea mamiferelor. Aceste caracteristici sunt mai dezvoltate la maimuțe și maimuțe mari și, în mod vizibil, mai puțin la lorisidae și lemurieni. Unele primate sunt tricromate, cu trei canale independente pentru transmiterea informațiilor despre culoare. Cu excepția maimuțelor mari, primatele au cozi. Majoritatea primatelor au și degetele mari opozabile. Multe specii sunt dimorfice sexual; printre diferențe se numără masa musculară, distribuția grăsimii, lățimea pelviană, dimensiunea caninilor, distribuția părului și colorarea. Primatele au rate de dezvoltare mai mici decât alte mamifere de dimensiuni similare, ajung la maturitate mai târziu și au o durată de viață mai lungă. În funcție de specie, adulții pot trăi în singurătate, în perechi sau în grupuri de până la sute de membri. Unele primate, inclusiv gorilele, oamenii și babuinii, sunt mai degrabă terestre decât arboricole, dar toate speciile au adaptări pentru cățărare. Printre tehnicile locomoției arboricole folosite se numără saltul din copac în copac și legănatul între ramurile copacilor; tehnicile de locomoție terestră includ mersul pe două membre (poziție bipedă) și mersul modificat pe patru membre.

Primatele sunt printre cele mai sociale animale, formând perechi sau grupuri familiale, haremuri uni-masculine și grupuri multi-masculine / multi-feminine. Primatele non-umane au cel puțin patru tipuri de sisteme sociale, multe definite de cantitatea de mișcare a femeilor adolescente între grupuri. Majoritatea speciilor de primate rămân cel puțin parțial arboricole; excepțiile sunt: oamenii, unele maimuțe mari și babuinii, care au părăsit copacii pentru uscat și acum locuiesc toate continentele.

Interacțiunile strânse între oameni și primatele non-umane pot crea oportunități pentru transmiterea bolilor zoonozice, în special a bolilor virale, inclusiv herpes, rujeolă, ebola, rabie și hepatită. Mii de primate non-umane sunt utilizate în cercetări din întreaga lume datorită asemănării lor psihologice și fiziologice cu oamenii. Aproximativ 60% din speciile de primate sunt amenințate cu extincția. Amenințările obișnuite includ defrișările, fragmentarea pădurilor, vânătoarea de primate pentru utilizare în tratamente, ca animale de companie și pentru hrană. Dispariția pe scară largă a pădurilor tropicale pentru agricultură amenință cel mai mult primatele.

Istoria terminologiei

Cuvântul românesc „primată” provine din franțuzescul primat, care derivă din utilizare substantivă a latinescului primat- din primus („prim”, „primul rang”).[3] Numele a fost dat de Carl Linnaeus pentru că el credea că acesta este „cel mai înalt” ordin al animalelor.[4] Relațiile dintre diferitele grupuri de primate nu au fost înțelese în mod clar decât relativ recent, astfel încât termenii folosiți în mod obișnuit sunt oarecum confuzi. De exemplu, termenul maimuță mare a fost utilizat fie ca alternativă pentru maimuță, fie pentru orice primată fără coadă, relativ asemănătoare omului.[5]

Sir Wilfrid Le Gros Clark a fost unul dintre primatologii care au dezvoltat ideea tendințelor în evoluția primatelor și metodologia aranjării membrilor vii ai unui ordin într-o „serie ascendentă” care duce la oameni.[6] Denumirile utilizate în mod obișnuit pentru grupuri de primate, cum ar fi prosimienii, maimuțele, maimuțele mici și maimuțele mari, reflectă această metodologie. Conform înțelegerii noastre actuale asupra istoriei evolutive a primatelor, mai multe dintre aceste grupuri sunt parafiletice sau, mai bine zis, nu includ toți descendenții unui strămoș comun.[7]

Spre deosebire de metodologia lui Clark, clasificările moderne identifică (sau denumesc) de obicei doar acele grupări care sunt monofiletice; adică un astfel de grup include toți descendenții strămoșului comun al grupului.[8]

Cladograma de mai jos arată o posibilă secvență de clasificare a primatelor vii:[9][10] grupuri care au utilizat denumirile comune (tradiționale) sunt afișate în partea dreaptă.

Primatomorpha

 

 

 Dermoptera

 
 Primate 
 Haplorhini 
 Simiiformes 
 Catarrhini 
 Hominoidea 
 Hominidae 
 Homininae 
 Hominini 

 om (genul Homo)  



 cimpanzeu (genul Pan) 




 gorilă (tribul Gorillini)  




 urangutan (subfamilia Ponginae)  




 gibon (familia Hylobatidae)  




 Maimuțe din Lumea Veche (superfamilia Cercopithecoidea)  




 Maimuțe din Lumea Nouă (parvorder Platyrrhini)  



 Tarsiiformes 

 tarsieri (superfamilia Tarsioidea)  




 Strepsirrhini 
Lemuriformes[a] 

 lemurieni (superfamilia Lemuroidea)  



 loriși (superfamilia Lorisoidea)  




 

prosimieni
maimuțe
maimuțe mari
oameni
maimuțe mici

Toate grupurile cu nume științifice sunt clade sau grupuri monofiletice, iar secvența clasificării științifice reflectă istoria evolutivă a genealogiilor înrudite. Grupurile care sunt denumite în mod tradițional sunt afișate în dreapta; formează o „serie ascendentă” (per Clark, vezi mai sus) și mai multe grupuri sunt parafiletice:

  • Prosimienii conțin două grupuri monofiletice (subordinul Strepsirrhini, sau lemurieni, lorși și și altele asemenea, precum și tarsierii subordinului Haplorhini); este o grupare parafiletică, deoarece exclude Simiiformele, care sunt, de asemenea, descendenți ai strămoșului comun a primatelor.
  • Maimuțele cuprind două grupuri monofiletice, maimuțele din Lumea Nouă și maimuțele din Lumea Veche, dar sunt parafiletice deoarece exclud hominoizii, superfamilia Hominoidea, de asemenea descendenți ai strămoșului comun a Simiiformelor.
  • Maimuțele mari în ansamblu sunt parafiletice dacă termenul este folosit astfel încât să excludă oamenii.

Ca rezultat, membrii celor două seturi de grupuri nu se potrivesc, ceea ce cauzează probleme în relaționarea numelor științifice cu numele comune (de obicei tradiționale). Luați în considerare superfamilia Hominoidea: În ceea ce privește numele comune din dreapta, acest grup este format din maimuțe mari și oameni și nu există un singur nume comun pentru toți membrii grupului. Un remediu este crearea unui nou nume comun, în acest caz hominoizi. O altă posibilitate este extinderea utilizării unuia dintre numele tradiționale. De exemplu, în cartea sa din 2005, paleontologul Benton scria: „Maimuțele mari, Hominoidea, astăzi includ gibonii și urangutanii ... gorila și cimpanzeul ... și oamenii”;[11] astfel Benton folosea termenul maimuță mare pentru hominoizi. În acest caz, grupul numit anterior maimuțe mari trebuie acum să fie identificat ca maimuțe non-umane.

În 2021 încă nu există un consens asupra metodei de clasificare care s-ar aplica: dacă să se accepte numele tradiționale, obișnuite, dar parafiletice ale grupurilor, sau să se utilizeze numai nume de grup monofiletice, sau să se utilizeze nume comune noi sau să se adapteze numele vechi. Abordări concurente pot fi găsite în lucrările biologice, adesea în aceeași lucrare și, uneori, de către același autor. Astfel, Benton definește mai întâi „maimuțe mari” incluzând oamenii, apoi folosește în mod repetat termenul „asemănător maimuțelor mari” în sensul „mai degrabă ca o maimuță mare decât ca un om”; și când discută despre reacția altora la o fosilă nouă, el scrie despre „afirmațiile că Orrorin ... a fost mai degrabă o maimuță decât un om”.[12]

Clasificarea primatelor vii

Lemurieni cu coada inelată
Saguinus imperator
Cercopithecus neglectus
Mandrillus sphinx

O listă a familiilor primatelor vii este prezentată mai jos, împreună cu o posibilă clasificare în ranguri între ordine și familie.[2][9][13][14] Sunt utilizate și alte clasificări. De exemplu, o clasificare alternativă împarte Strepsirrhini vii în două infraordine: Lemuriforme și Lorisiforme.[15]

Ordinul Primate a fost înființat de Carl Linnaeus în 1758, în cea de-a zecea ediție a cărții sale Systema Naturae,[18] pentru genurile Homo (oameni), Simia (alte maimuțe și maimuțe mari), Lemur (prosimieni) și Vespertilio (lilieci). În prima ediție a aceleiași cărți (1735), el folosise numele de Anthropomorpha pentru Homo, Simia și Bradypus (leneși).[19] În 1839, Henri Marie Ducrotay de Blainville, urmând pe Linnaeus și imitându-i nomenclatorul, a stabilit ordinele Secundates (inclusiv subordinele Chiroptera, Insectivora și Carnivora), Tertiates și Quaternates (inclusiv Gravigrada, Pachydermata și Ruminantia),[20] dar acești noi taxoni nu au fost acceptați.

Înainte ca Anderson și Jones să introducă clasificarea Strepsirrhini și Haplorhini în 1984,[21] (urmată de lucrarea lui McKenna și Bell din 1997 Clasificarea mamiferelor: deasupra nivelului speciei),[22] primatele au fost împărțite în două superfamilii: Prosimii și Anthropoidea.[23] Prosimii includea toți prosimienii: Strepsirrhini plus tarsierii. Anthropoidea conținea toți simienii.

Filogenie și genetică

Euarchontoglires  
Glires 
 

Rodentia (rozătoare)

 
 

Lagomorpha (iepuri, lepuși)

 
 
 Euarchonta 
 

Scandentia

 
Primatomorpha
 

Dermoptera

 
Primates
 

†Plesiadapiformes

 
 

primate

 
 
 
 
 

Ordinul Primate face parte din clada Euarchontoglires, care este inclusă în clada Eutheria din clasa Mamalia. Cercetări genetice moleculare recente asupra primatelor, colugo și scandentia au arătat că cele două specii de colugo sunt mai strâns legate de primate decât de scandentia,[24] chiar dacă scandentia au fost la un moment dat considerate primate.[25] Aceste trei ordine alcătuiesc clada Euarchonta. Combinația acestei clade cu clada Glires (compusă din Rodentia și Lagomorpha) formează clada Euarchontoglires. În mod divers, atât Euarchonta, cât și Euarchontoglires sunt clasificate ca supraordine. Unii oameni de știință consideră că Dermoptera este un subordin al primatelor și folosesc subordinul Euprimate pentru „adevăratele” primate.[26]

Evoluție

Pentru informații suplimentare, vezi Evoluția primatelor
Lemurul brun comun (Eulemur fulvus)

Se crede că descendența primatelor se întoarce în timp cel puțin în apropierea graniței Cretacic-Paleogen sau în jurul valorii de 63-74 milioane de ani,[27][28][29][30][31] chiar dacă cele mai vechi primate cunoscute din înregistrările fosile datează din Paleocenul târziu al Africii, c.57 milioane de ani (Altiatlasius)[32] sau tranziției Paleocen-Eocen în continentele nordice, c. 55 milioane de ani (Cantius, Donrussellia, Altanius, Plesiadapis și Teilhardina).[33][34][35] Alte studii au estimat că originea ramurii primatelor datează din Cretacicul mijlociu, în jur de 85 de ani în urmă.[36][37][38]

După aprecierea cladistică modernă, ordinea Primatelor este monofiletică. Se consideră că subordinul Strepsirrhini (primatele „cu nasul umed”), s-a despărțit de linia primitivă a primatelor acum aproximativ 63 de milioane de ani,[39] deși sunt susținute și date anterioare.[40] Cele șapte familii strepsirrhine sunt: cinci familii înrudite cu lemurienii și două familii care includ lorși și galago.[2][13] Clasificările vechi plasează Lepilemuridae în Lemuridae și Galagidae în Lorisidae, prezentând un raport de patru familii la una, în loc de cinci la două așa cum este prezentat aici.[2] În timpul Eocenului, majoritatea continentelor nordice erau dominate de două grupuri, adapiformes și omomyidae.[41][42]

Macaca mulatta

Primii sunt considerați membri ai Strepsirrhini, dar nu aveau un pieptene dentar ca lemurienii moderni; o analiză recentă a demonstrat că Darwinius masillae se încadrează în acest grup.[43] Al doilea grup era strâns legat de tarsii și maimuțele antropoide. Nu este clar modul în care aceste două grupuri se raportează la primatele existente. Omomyidele au pierit acum aproximativ 30 de ani,[42] în timp ce adapiformele au supraviețuit până acum aproximativ 10 milioane de ani[44]

Tamarin-leu auriu (Leontopithecus rosalia)

Conform studiilor genetice, lemurienii din Madagascar s-au îndepărtat de loriside acum aproximativ 75 de milioane de ani.[40] Aceste studii, precum și dovezile cromozomiale și moleculare, arată, de asemenea, că lemurienii sunt mai strâns legați între ei decât de alte primate Strepsirrhini.[40][45] Totuși, Madagascar s-a despărțit de Africa acum 160 de milioane de ani și de India acum 90 de milioane de ani.[46] Pentru a explica aceste fapte, se crede că o populație fondatoare de câțiva indivizi de lemurieni a ajuns în Madagascar din Africa printr-o dispersie oceanică acum 50-80 milioane de ani.[40][45][46] Au fost sugerate alte opțiuni de colonizare, cum ar fi colonizările multiple din Africa și India,[41] însă nici unul nu este susținut de dovezile genetice și moleculare.[40]

Trachypithecus obscurus

Până de curând, ai-ai a fost dificil de amplasat în Strepsirrhini.[2] S-au propus teorii că familia sa, Daubentoniidae, este fie primate lemuriforme (adică strămoșii săi s-au despărțit de linia lemurienilor mai recent decât s-au despărțit lemurienii și lorșii) fie un grup soră al tuturor celorlalte strepsirrine. În 2008, s-a confirmat că familia ai-ai este cea mai strâns legată de ceilalți lemurieni malgași, probabil că descind din aceeași populație ancestrală care a colonizat insula.[40]

Subordinul Haplorhini, sau primatele „cu nas uscat”, este compus din două clade surori.[2]Tarsierii prosimieni din familia Tarsiidae, reprezintă cea mai bazală diviziune, provenind de acum aproximativ 58 milioane de ani în urmă.[47][48] Cel mai vechi schelet de haplorhine cunoscut, cel al unui Archicebus vechi de 55 de milioane de ani, a fost găsit în centrul Chinei,[49] susținând deja o origine asiatică grupului..[50] Infraordinul Simiiformes (primate simiene, constând din maimuțe și maimuțe mari) a apărut acum aproximativ 40 milioane de ani,[42] posibil, de asemenea, în Asia; dacă așa s-a întâmplat, ei s-au dispersat peste Marea Tethys din Asia în Africa la scurt timp după aceea.[51] Există două clade simiene: Catarrhini, care s-a dezvoltat în Africa, constând din maimuțe din Lumea Veche, oameni și alte maimuțe și Platyrrhini, care s-a dezvoltat în America de Sud, constând din maimuțe din Lumea Nouă.[2] O a treia cladă, care a inclus eozimiidele, s-a dezvoltat în Asia, dar a dispărut în urmă cu milioane de ani.[52] Ca și în cazul lemurienlor, originea maimuțelor din Lumea Nouă este neclară.

Papio hamadryas

Studiile moleculare au arătat o variație enormă a datelor de divergență între Catarrhini și Platyrrhini, acum 33-70 de milioane de ani în urmă, în timp ce studiile bazate pe ADN-ului mitocondrial arată o variație mai mică, oferind date între 35 și 43 de milioane de ani în urmă.[34][53] Primatele antropoide au traversat probabil Oceanul Atlantic din Africa până în America de Sud în timpul Eocenului din insulă în insulă, facilitate de Dorsala Atlantică și de un nivel redus al apei.[41] Pe vremea aceea, Oceanul Atlantic nu era la fel de larg ca astăzi.[41]

Maimuțele și maimuțele mari s-au răspândit din Africa în Europa și Asia începând cu Miocen.[54] La scurt timp după aceea, lorșii și tarsierii au făcut aceeași călătorie. Primele fosile de hominin au fost descoperite în nordul Africii și datează de acum 5-8 milioane de ani.[42] Maimuțele Lumii Vechi au dispărut din Europa acum aproximativ 1,8 milioane de ani.[55] Deși primatele sunt bine studiate în comparație cu alte grupuri de animale, în anii 2000 au fost descoperite câteva specii noi, iar testele genetice au relevat specii nerecunoscute anterior în populații cunoscute. Taxonomia primatelor a enumerat aproximativ 350 de specii de primate în 2001;[10] Antropologul Colin Groves a crescut acest număr la 376 în cea de-a treia ediție a cărții sale Mammal Species of the World (MSW3).[2] Publicațiile mai recente enumeră aproximativ 424 de specii sau 658 incluzând subspeciile.[14]

Macac crabivor (Macaca fascicularis)

Hibrizi

Hibrizii primatelor apar de obicei în captivitate,[56] dar au existat și exemple în sălbăticie.[57][58] Hibridizarea are loc atunci când două specii cu distribuție geografică suprapusă se intersectează, formând zone hibride; hibrizii pot fi creați de oameni atunci când animalele sunt plasate în grădini zoologice sau din cauza presiunilor de mediu, cum ar fi prădarea.[57]Hibrizii între genuri diferite se găsesc și la animale în libertate: deși sunt genuri separate de milioane de ani, există o încrucișare între gelada și babuini hamadryas. [59]

Clone

La 24 ianuarie 2018, oamenii de știință din China au raportat în revista Cell crearea a două clone de macac crabivor, numite Zhong Zhong și Hua Hua, folosind metoda complexă de transfer ADN care a produs oaia Dolly.[60][61][62][63][64]

Note

  1. ^ a b Although the monophyletic relationship between lemurs and lorisoids is widely accepted, their clade name is not. The term "lemuriform" is used here because it derives from one popular taxonomy that clumps the clade of toothcombed primates into one infraorder and the extinct, non-toothcombed adapiforms into another, both within the suborder Strepsirrhini.[16][17] However, another popular alternative taxonomy places the lorisoids in their own infraorder, Lorisiformes.[15]

Referințe

  1. ^ Silcox, Mary T.; Bloch, Jonathan I.; Boyer, Doug M.; Chester, Stephen G. B.; López‐Torres, Sergi (). „The evolutionary radiation of plesiadapiforms”. Evolutionary Anthropology: Issues, News, and Reviews (în engleză). 26 (2): 74–94. doi:10.1002/evan.21526 Accesibil gratuit. ISSN 1520-6505. PMID 28429568. 
  2. ^ a b c d e f g h Groves, C. P. (). Wilson, D. E.; Reeder, D. M, ed. Mammal Species of the World (ed. 3rd). Baltimore: Johns Hopkins University Press. pp. 111–184. OCLC 62265494. ISBN 0-801-88221-4. 
  3. ^ „Primate”. Merriam-Webster Online Dictionary. Merriam-Webster. Accesat în . 
  4. ^ The Book of Popular Science. . p. 257. 
  5. ^ Anon. (), „Ape”, Encyclopædia Britannica, XIX (ed. 11th), New York: Encyclopædia Britannica, accesat în  
  6. ^ Dixson, A.F. (), The Natural History of the Gorilla, London: Weidenfeld & Nicolson, ISBN 978-0-297-77895-0 
  7. ^ Definitions of paraphyly vary; for the one used here see e.g. Stace, Clive A. (), „Classification by molecules: What's in it for field botanists?” (PDF), Watsonia, 28: 103–122, arhivat din original (PDF) la , accesat în  .
  8. ^ Definitions of monophyly vary; for the one used here see e.g. Mishler, Brent D (), „Species are not Uniquely Real Biological Entities”, În Ayala, F.J.; Arp, R., Contemporary Debates in Philosophy of Biology, pp. 110–122, doi:10.1002/9781444314922.ch6, ISBN 978-1-4443-1492-2 .
  9. ^ a b Cartmill, M.; Smith, F. H. (). The Human Lineage. John Wiley & Sons. ISBN 978-1-118-21145-8. 
  10. ^ a b Groves, C. P. (). Primate Taxonomy. Smithsonian Institution Press. ISBN 1-56098-872-X. 
  11. ^ Benton 2005, p. 371.
  12. ^ Benton 2005, pp. 378–380.
  13. ^ a b Mittermeier, R.; Ganzhorn, J.; Konstant, W.; Glander, K.; Tattersall, I.; Groves, C.; Rylands, A.; Hapke, A.; Ratsimbazafy, J.; Mayor, M.; Louis, E.; Rumpler, Y.; Schwitzer, C.; Rasoloarison, R. (decembrie 2008). „Lemur Diversity in Madagascar” (PDF). International Journal of Primatology. 29 (6): 1607–1656. doi:10.1007/s10764-008-9317-y. 
  14. ^ a b Rylands, A. B.; Mittermeier, R. A. (). „The Diversity of the New World Primates (Platyrrhini)”. În Garber, P. A.; Estrada, A.; Bicca-Marques, J. C.; Heymann, E. W.; Strier, K. B. South American Primates: Comparative Perspectives in the Study of Behavior, Ecology, and Conservation. Springer. ISBN 978-0-387-78704-6. 
  15. ^ a b Hartwig 2011, pp. 20–21.
  16. ^ Szalay & Delson 1980, p. 149.
  17. ^ Cartmill 2010, p. 15.
  18. ^ Linnaeus, C. (). Sistema naturae per regna tria Naturae, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus differentiis, synonimis locis. Tomus I. Impensis direct. Laurentii Salvii, Holmia. pp. 20–32. 
  19. ^ Linnaeus, C. (). Sistema naturae sive regna tria Naturae systematice proposita per classes, ordines, genera, & species. apud Theodorum Haak, Lugduni Batavorum. pp. s.p. 
  20. ^ Blainville, H. (). „Nouvelle classification des Mammifères”. Annales Françaises et Etrangères d'Anatomie et de Physiologie Appliquées à la Médicine et à l'Histoire Naturelle, 3. pp. 268–269. 
  21. ^ Thorington, R. W.; Anderson, S. (). „Primates”. În Anderson, S.; Jones, J. K. Orders and Families of Recent Mammals of the World. New York: John Wiley and Sons. pp. 187–217. ISBN 978-0-471-08493-8. 
  22. ^ McKenna, M. C.; Bell, S. K. (). Classification of Mammals: Above the species level. New York: Columbia University Press. p. 631. ISBN 0-231-11013-8. 
  23. ^ Strier, K. (). Primate Behavioral Ecology (ed. Third). pp. 50–53. ISBN 978-0-205-44432-8. 
  24. ^ Janečka, J. E.; Miller, W.; Pringle, T. H.; Wiens, F.; Zitzmann, A.; Helgen, K. M.; Springer, M. S.; Murphy, W. J. (). „Molecular and Genomic Data Identify the Closest Living Relative of Primates”. Science. 318 (5851): 792–794. Bibcode:2007Sci...318..792J. doi:10.1126/science.1147555. PMID 17975064. 
  25. ^ Kavanagh, M. (). A Complete Guide to Monkeys, Apes and Other PrimatesNecesită înregistrare gratuită. New York: Viking Press. pp. 18. ISBN 0-670-43543-0. 
  26. ^ McKenna, M. C.; Bell, S. K. (). Classification of Mammals Above the Species Level. New York: Columbia University Press. p. 329. ISBN 0-231-11012-X. 
  27. ^ Williams, B.A.; Kay, R.F.; Kirk, E.C. (). „New perspectives on anthropoid origins”. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America. 107 (11): 4797–4804. Bibcode:2010PNAS..107.4797W. doi:10.1073/pnas.0908320107. PMC 2841917 Accesibil gratuit. PMID 20212104. 
  28. ^ Stanyon, Roscoe; Springer, Mark S.; Meredith, Robert W.; Gatesy, John; Emerling, Christopher A.; Park, Jong; Rabosky, Daniel L.; Stadler, Tanja; Steiner, Cynthia; Ryder, Oliver A.; Janečka, Jan E.; Fisher, Colleen A.; Murphy, William J. (). „Macroevolutionary Dynamics and Historical Biogeography of Primate Diversification Inferred from a Species Supermatrix”. PLOS ONE. 7 (11): e49521. Bibcode:2012PLoSO...749521S. doi:10.1371/journal.pone.0049521. ISSN 1932-6203. PMC 3500307 Accesibil gratuit. PMID 23166696. 
  29. ^ Jameson, Natalie M.; Hou, Zhuo-Cheng; Sterner, Kirstin N.; Weckle, Amy; Goodman, Morris; Steiper, Michael E.; Wildman, Derek E. (septembrie 2011). „Genomic data reject the hypothesis of a prosimian primate clade”. Journal of Human Evolution. 61 (3): 295–305. doi:10.1016/j.jhevol.2011.04.004. ISSN 0047-2484. PMID 21620437. 
  30. ^ Pozzi, Luca; Hodgson, Jason A.; Burrell, Andrew S.; Sterner, Kirstin N.; Raaum, Ryan L.; Disotell, Todd R. (iunie 2014). „Primate phylogenetic relationships and divergence dates inferred from complete mitochondrial genomes”. Molecular Phylogenetics and Evolution. 75: 165–183. doi:10.1016/j.ympev.2014.02.023. ISSN 1055-7903. PMC 4059600 Accesibil gratuit. PMID 24583291. 
  31. ^ Stanyon, Roscoe; Finstermeier, Knut; Zinner, Dietmar; Brameier, Markus; Meyer, Matthias; Kreuz, Eva; Hofreiter, Michael; Roos, Christian (). „A Mitogenomic Phylogeny of Living Primates”. PLOS ONE. 8 (7): e69504. Bibcode:2013PLoSO...869504F. doi:10.1371/journal.pone.0069504. ISSN 1932-6203. PMC 3713065 Accesibil gratuit. PMID 23874967. 
  32. ^ Williams, B. A.; Kay, R. F.; Kirk, E. C. (). „New perspectives on anthropoid origins”. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America. 107 (11): 4797–4804. Bibcode:2010PNAS..107.4797W. doi:10.1073/pnas.0908320107. PMC 2841917 Accesibil gratuit. PMID 20212104. 
  33. ^ Miller, E. R.; Gunnell, G. F.; Martin, R. D. (). „Deep Time and the Search for Anthropoid Origins” (PDF). American Journal of Physical Anthropology. 128: 60–95. doi:10.1002/ajpa.20352. PMID 16369958. 
  34. ^ a b Chatterjee, Helen J; Ho, Simon Y.W.; Barnes, Ian; Groves, Colin (). „Estimating the phylogeny and divergence times of primates using a supermatrix approach”. BMC Evolutionary Biology. 9 (1): 259. doi:10.1186/1471-2148-9-259. PMC 2774700 Accesibil gratuit. PMID 19860891. 
  35. ^ O'Leary, M. A.; et al. (). „The placental mammal ancestor and the post–K-Pg radiation of placentals”. Science. 339 (6120): 662–667. Bibcode:2013Sci...339..662O. doi:10.1126/science.1229237. PMID 23393258. 
  36. ^ Lee, M. (septembrie 1999). „Molecular Clock Calibrations and Metazoan Divergence Dates”. Journal of Molecular Evolution. 49 (3): 385–391. Bibcode:1999JMolE..49..385L. doi:10.1007/PL00006562. PMID 10473780. 
  37. ^ „Scientists Push Back Primate Origins From 65 Million To 85 Million Years Ago”. Science Daily. Accesat în . 
  38. ^ Tavaré, S.; Marshall, C. R.; Will, O.; Soligo, C.; Martin R.D. (). „Using the fossil record to estimate the age of the last common ancestor of extant primates”. Nature. 416 (6882): 726–729. Bibcode:2002Natur.416..726T. doi:10.1038/416726a. PMID 11961552. 
  39. ^ Klonisch, T.; Froehlich, C.; Tetens, F.; Fischer, B.; Hombach-Klonisch, S. (). „Molecular Remodeling of Members of the Relaxin Family During Primate Evolution”. Molecular Biology and Evolution. 18 (3): 393–403. doi:10.1093/oxfordjournals.molbev.a003815 Accesibil gratuit. PMID 11230540. Accesat în . 
  40. ^ a b c d e f Horvath, J.; et al. (). „Development and Application of a Phylogenomic Toolkit: Resolving the Evolutionary History of Madagascar's Lemurs”. Genome Research. 18 (3): 489–499. doi:10.1101/gr.7265208. PMC 2259113 Accesibil gratuit. PMID 18245770. 
  41. ^ a b c d Sellers, Bill (). „Primate Evolution” (PDF). University of Edinburgh. pp. 13–17. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  42. ^ a b c d Hartwig, W. (). „Primate Evolution”. În Campbell, C.; Fuentes, A.; MacKinnon, K.; Panger, M.; Bearder, S. Primates in Perspective. Oxford University Press. pp. 13–17. ISBN 978-0-19-517133-4. 
  43. ^ Williams, B. A.; Kay, R. F.; Christopher Kirk, E.; Ross, C. F. (). „Darwinius masillae is a strepsirrhine—a reply to Franzen et al. (2009)” (PDF). Journal of Human Evolution. 59 (5): 567–573; discussion 573–9. doi:10.1016/j.jhevol.2010.01.003. PMID 20188396. Arhivat din original (PDF) la . 
  44. ^ Ciochon, R.; Fleagle, J. (). Primate Evolution and Human Origins. Menlo Park, California: Benjamin/Cummings. p. 72. ISBN 978-0-202-01175-2. 
  45. ^ a b Garbutt, N. (). Mammals of Madagascar, A Complete Guide. A&C Black Publishers. pp. 85–86. ISBN 978-0-300-12550-4. 
  46. ^ a b Mittermeier, R.A.; et al. (). Lemurs of Madagascar (ed. 2nd). Conservation International. pp. 23–26. ISBN 1-881173-88-7. 
  47. ^ Shekelle, M. (). Evolutionary Biology of Tarsiers. Arhivat din original la . Accesat în . 
  48. ^ Schmidt, T.; et al. (). „Rapid electrostatic evolution at the binding site for cytochrome c on cytochrome c oxidase in anthropoid primates”. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America. 102 (18): 6379–6384. Bibcode:2005PNAS..102.6379S. doi:10.1073/pnas.0409714102. PMC 1088365 Accesibil gratuit. PMID 15851671. 
  49. ^ Wade, Lizzie (). „Early Primate Weighed Less Than an Ounce”. ScienceNow. Arhivat din original la . Accesat în . 
  50. ^ Kay, R. F. (). „Evidence for an Asian origin of stem anthropoid s”. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America. 109 (26): 10132–10133. Bibcode:2012PNAS..10910132K. doi:10.1073/pnas.1207933109. PMC 3387095 Accesibil gratuit. PMID 22699505. 
  51. ^ Chaimanee, Y.; Chavasseau, O.; Beard, K. C.; Kyaw, A. A.; Soe, A. N.; Sein, C.; Lazzari, V.; Marivaux, L.; Marandat, B.; Swe, M.; Rugbumrung, M.; Lwin, T.; Valentin, X.; Zin-Maung-Maung-Thein; Jaeger, J. -J. (). „Late Middle Eocene primate from Myanmar and the initial anthropoid colonization of Africa”. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America. 109 (26): 10293–10297. Bibcode:2012PNAS..10910293C. doi:10.1073/pnas.1200644109. PMC 3387043 Accesibil gratuit. PMID 22665790. 
  52. ^ Marivaux, L.; et al. (). „Anthropoid primates from the Oligocene of Pakistan (Bugti Hills): Data on early anthropoid evolution and biogeography”. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America. 102 (24): 8436–8441. Bibcode:2005PNAS..102.8436M. doi:10.1073/pnas.0503469102. PMC 1150860 Accesibil gratuit. PMID 15937103. 
  53. ^ Schrago, C.G.; Russo, C.A.M. (). „Timing the Origin of New World Monkeys” (PDF Reprint). Molecular Biology and Evolution. 20 (10): 1620–1625. doi:10.1093/molbev/msg172. PMID 12832653. 
  54. ^ Andrews, P.; Kelley, J. (). „Middle Miocene Dispersals of Apes”. Folia Primatologica. 78 (5–6): 328–343. doi:10.1159/000105148. PMID 17855786. 
  55. ^ Strier, K. (). Primate Behavioral Ecology (ed. 3rd). Allyn & Bacon. pp. 7, 64, 71, 77, 182–185, 273–280, 284, 287–298. ISBN 978-0-205-44432-8. 
  56. ^ Tenaza, R. (). „Songs of hybrid gibbons (Hylobates lar × H. muelleri)”. American Journal of Primatology. 8 (3): 249–253. doi:10.1002/ajp.1350080307. PMID 31986810. 
  57. ^ a b Bernsteil, I. S. (). „Naturally occurring primate hybrid”. Science. 154 (3756): 1559–1560. Bibcode:1966Sci...154.1559B. doi:10.1126/science.154.3756.1559. PMID 4958933. 
  58. ^ Sugawara, K. (ianuarie 1979). „Sociological study of a wild group of hybrid baboons between Papio anubis and P. hamadryas in the Awash Valley, Ethiopia”. Primates. 20 (1): 21–56. doi:10.1007/BF02373827. 
  59. ^ Jolly, C. J.; Woolley-Barker, Tamsin; et al. (). „Intergeneric Hybrid Baboons”. International Journal of Primatology. 18 (4): 597–627. doi:10.1023/A:1026367307470. 
  60. ^ Liu, Zhen; et al. (). „Cloning of Macaque Monkeys by Somatic Cell Nuclear Transfer”. Cell. 172 (4): 881–887.e7. doi:10.1016/j.cell.2018.01.020 Accesibil gratuit. PMID 29395327. Accesat în . 
  61. ^ Normile, Dennis (). „These monkey twins are the first primate clones made by the method that developed Dolly”. Science. doi:10.1126/science.aat1066. Accesat în . 
  62. ^ Cyranoski, David (). „First monkeys cloned with technique that made Dolly the sheep - Chinese scientists create cloned primates that could revolutionize studies of human disease”. Nature. 553 (7689): 387–388. Bibcode:2018Natur.553..387C. doi:10.1038/d41586-018-01027-z Accesibil gratuit. PMID 29368720. 
  63. ^ Briggs, Helen (). „First monkey clones created in Chinese laboratory”. BBC News. Accesat în . 
  64. ^ „Scientists Successfully Clone Monkeys; Are Humans Up Next?”. The New York Times. Associated Press. . Accesat în . 

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de primate
Wikispecies
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Primate


v • d • m
Clasificarea primatelor
Regn Animalia  • Încrengătură Chordata  • Clasă Mammalia  • Infraclasă Eutheria  • Supraordin Euarchontoglires  • (neclasificat) Euarchonta  • Mirordin Primatomorpha
Strepsirrhini
Haplorhini
v • d • m
Ordine extante de mamifere
Regn Animalia  · Încrengătură Chordata  · Subîncrengătură Vertebrata  · (neclasificat) Amniota
Yinotheria
Theria
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Primate&oldid=14181477