Dalia Ravikovich

Date personale
Dalia Ravikovich
Fotografie din 1997
Născută	17 noiembrie 1936^[1] Ramat Gan, Palestina sub mandat britanic
Decedată	21 august 2005 (68 de ani)^[1] Tel Aviv, Israel
Cetățenie	Israel
Ocupație	lingvistă poetă scriitoare traducătoare activist antirăzboi[] romancieră[] jurnalistă învățătoare
Limbi vorbite	limba ebraică^[2]
Studii	Universitatea Ebraică din Ierusalim Hugim High School[*]
Note
Premii	Premiul Israel Premiul Bialik Premiul prim-ministrului pentru literatură ebraică doctor honoris causa al Universității din Haifa[] Premiul Brenner Abraham Shlonsky Literary Award[]
Modifică date / text

Dalia Ravikovich (în ebraică דליה רביקוביץ; n. 17 noiembrie 1936, Ramat Gan, Palestina sub mandat britanic – d. 21 august 2005, Tel Aviv, Israel), a fost o poetă, scriitoare și publicistă israeliană.

Familia și anii de copilărie[modificare | modificare sursă]

Dalia Ravikovich s-a născut la Ramat Gan în anul 1936 ca fiica cea mare a lui Levi Ravikovich, inginer, evreu german (născut la Berlin în 1909) care emigrase în Israel din Harbin, China, și a lui Mihal (1909 Rehovot - 1995), de meserie profesoară. Mama era nepoata rabinului Shmuel Hominer, dintre primii care au întemeiat cartiere în afara zidurilor Orașului Vechi la Ierusalim. După Dalia celor doi soți li s-au mai născut doi băieți gemeni. Trei zile înainte de a împlini 6 ani, Dalia și-a pierdut tatăl într-un accident de circulație. În urma acestei nenorociri, familia s-a mutat în kibuțul Geva (Gheva), unde mama ei găsise de lucru iar, mai apoi, și un partener de viață. Fetița s-a simțit acolo înstrăinată și umilită. Într-o perioadă ea s-a numărat printre copiii care au fost examinați de psihanalistul Bruno Bettelheim care cerceta modul de creștere a copiilor din kibuțuri. La vârsta de 13 ani Dalia a fost dată în grija unei familii din Haifa.

Tinerețea și anii de maturitate[modificare | modificare sursă]

La 18 ani s-a înrolat în armată, dar după 8 luni, având dificultăți de adaptare, a fost eliberată din motive de sănătate psihică. Dalia Ravikovich a studiat filologia, literatura ebraică și engleză la Universitatea Ebraică din Ierusalim, dar nu și a terminat studiile. În vremea studenției a predat literatura ebraică într-un liceu. Având calități de excepție, în 1972 ea a obținut o bursă cu care a plecat la studii de literatură la Universitatea Oxford. De tânără ea a suferit de crize repetate de depresie și uneori, în cursul tratamentelor medicamentoase, și câteva perioade de hipomanie și manie, pe fondul unei tulburări afective bipolare. Aceste crize, în afara experiențelor negative din copilărie, i-au făcut dificilă viața în lungul anilor. O astfel de depresie a cuprins-o și în timpul șederii în Anglia. La vârsta de 24 ani ea s-a căsătorit cu scriitorul și dramaturgul Yosef Bar Yosef, de care a divorțat după trei luni. Doi ani mai târziu, s-a măritat cu ziaristul și redactorul de televiziune Itzhak Livni, cu care a conviețuit vreme de trei ani, și cu care a rămas, și după divorț, în relații de bună prietenie până la sfârșitul vieții. În anul 1978 a născut un băiat, Idó, din relația cu un cunoscut avocat din Tel Aviv, Haim Kalir. După ce în 1989 s-a despărțit de acesta, copilul a rămas în grija tatălui.

La 21 august 2005 poeta a fost găsită de fiul ei, fără semne de viața, in locuința ei. La început, din cauza trecutului ei de tentative de sinucidere, s-a crezut că s-ar fi sinucis cu o doză mare de medicamente, dar atât mărturiile celor aflați în contact cu ea, cât și examenul anatomo-patologic post mortem au exclus această ipoteză. După datele examinării patologice care au evidențiat o cardiomegalie, se crede că a avut un stop cardiac în urma unei tulburări de ritm a inimii.^[3]

Activitatea literară[modificare | modificare sursă]

Perioadele de depresie și de criză sufletească au influențat și creația ei poetică. În poeziile ei ca și în activitatea ei publicistică se reflectă oscilația între o formidabilă vitalitate și dorința de a fi prezentă în toate disputele morale și politice ale lumii din jur, și între disperare și melancolie.

In memoriam[modificare | modificare sursă]

În octombrie 2005 primăria Tel Aviv a așezat o placă memorială pe peretele clădirii în care a locuit poeta pe strada Yehoash nr.6 din Tel Aviv

Opere[modificare | modificare sursă]

Poeta a publicat 10 volume de versuri.

מכונית הקסמים (לילדים), 1959 (Mașina fermecată) -Mehonit Haksamim pentru copii
מסיפורי "הלב האמיץ" (לילדים), 1961 din povestirile (Inima curajoasă) - Halev haamitz pentru copii
מיכה ומכבי האש (לילדים), 1962 (Miha si pompierii)

Miha vehakabayim - pentru copii

אהבת תפוח הזהב (שירים), ספריית פועלים, 1961, 1963

Dragostea portocalei, versuri (Ahavat tapuah hazahav)

חורף קשה (שירים), דביר, 1964 Hóref kashè Iarnă grea
הספר השלישי (שירים), לוין-אפשטין, 1970, 1988 Cartea a Treia, versuri Hasefer Hashlishí
כל משברייך וגלייך (שירים), 1971 Toate crizele și valurile tale versuri
מוות במשפחה Moarte în familie ,Mávet bamishpahá povestiri (סיפורים)
מעלילות דדי המופלא (לילדים), 1978 Din peripețiile lui Dedi cel minunat Mealilot Dedi Hamuflá , pentru copii
אימא מבלבלת (לילדים), 1981 Mama Încurcă Lume Ima mevalbelet
תהום קורא (שירים), 1987 Abis chemând, Tehom koré, versuri
אהבה אמיתית (שירים), 1987 O dragoste adevarată

Ahavá amitit, versuri

אימא עם ילד (שירים), 1992 Mamă cu copil Ima im yeled

versuri

כל השירים עד כה, 1995 Toate versurile de până acum Kol hashirim ad ko
קבוצת הכדורגל של ויני מנדלה, 1997 Echipa de fotbal a lui Winnie Mandela - Kvutzat Hakadureggel shel Winnie Mandela

povestiri

מרוב אהבה – מבחר שירים, 1998 Merov ahavá De atâta iubire versuri alese (Mivhar shirim)
חצי שעה לפני המונסון, 1998 Jumătate de oră înainte de muson, Hatzi shaá lifney hamonson
באה והלכה (סיפורים), מודן, 2005 A venit și s-a dus Báa vehalhá