Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Atacul de la Smârdan (pictură de Nicolae Grigorescu)/Arhiva 1

Atacul de la Smârdan (pictură de Nicolae Grigorescu)

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale

Am adus un text suplimentar la capitolul TABLOUL care clarifica interesul si impactul operei in randul populatiei. Consider ca este suficient de bine inchegat cu informatii de calitate. Eventualele scapari vor fi completate la momentul in care se vor gasi surse. Asybaris ^aport 7 iulie 2017 13:53 (EEST)

Mutat de la Discuție:Atacul de la Smârdan (pictură de Nicolae Grigorescu)/AB1#Evaluare

Intuitiv, aș spune că pentru AC mai e de lucru - în sensul că mai trebuie scormonit după anumite aspecte:

• Influențele culturale pe care tabloul le-a exercitat - cred că aici va fi mai greu va fi găsit material.

Am introdus un text consistent la capitolul TABLOUL in care se vede interesul de public. Influentele culturale nu prea le inteleg. Cand spui influente culturale te referi, in intelesul meu, la influentele catre alte culturi... cultura chineza, cultura Poloniei, cultura Serbiei, cultura Sbrska etc. Astea din urma nu sunt culturi ci spatii geografice in care se manifesta traditiile, ele nefiind culturi, am mai discutat. De spus ar fi popularizarea in manualele de invatamant a imaginii tabloului, adica punctul trei de mai jos... din cate inteleg. Da'... nu am surse din astea. Am cautat ceva pe net, dar nu am gasit nimic. Asybaris ^aport 7 iulie 2017 13:25 (EEST)

Reformulez: a avut vreo influență asupra picturii altora ? Există copii sau prelucrări cunoscute/ celebre ? A fost model pentru diverse ? --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 7 iulie 2017 14:01 (EEST)

Daca exista copii cunoscute / celebre, celebre nu puteau fi, fie vorba intre noi, Oprescu, Motroc, Cebuc, Popescu, Brezianu enumerandu-i doar pe cei de dupa 1950 incoace pana in 2009 de unde am bibliografie ar fi spus ceva, nu? Zic si eu, doar nu e o copie celebra si neconsemnata pana acum 10 ani de zile, parerea mea. N-am surse ptr asa ceva. Vrei sa consemnez spune o sursa care zice asa ceva, o caut si scriu aici-așa. Nu? Asa pot face si eu teorii fantasmagorice care pot avea suport in realitate prin extensia logica comparativa cu alte subiecte de acest gen. Despre deteriorari spune doar sursa de la romania libera care nu este sustinuta de referinte. Am preluat informatiile de acolo pentru ca sunt prea bine scrise fara sa aibe un suport informativ autentic. DAR, se face referire cum ca s-ar deteriora si nu ca s-a deteriorat. Trecerea la Pinacoteca s-a facut ca masura de preventie. Acum ... poate a mai dat vreun restaurator cu pensula pe tablou, dar nu am surse de asa ceva. Pot veni si eu cu o supozitie ce tine de realitate. Aceasta este urmatoarea: uitandu-ma la TVEU am vazut cu ocazia unui interviu a lui MIHAI GADEA cu Carmen Dan ministreasa de la interne, ca plimbandu-se ei asa smecheri cum erau prin palatul de interne... am vazut la TVEU Atacul de la Smardan aninat pe holul ministerului. Imediat dupa asta am vazut pe net articolul cu conservarea lui de la Muzeul de Istorie. Am ramas interzis. Inseamna ca este o copie sau tabloul de la muzeu a fost adus la minister dupa aparitia articolului de pe net. Deci... as putea zice si eu ca un pictoras a facut o copie, dar nu sunt sigur de asta. Sunt de parere ca cei ce doresc sa-si spuna parerea aici s-o faca. Eu cred in continuare ca articolul spune prea multe pentru a ramane la stadiul de AB. Asybaris ^aport 7 iulie 2017 14:21 (EEST)

Uite am gasit o sursa care spune ca Atacul de la Smardan nu mai exista de fapt. El a fost rupt pe bucati si furat in intregime in timpul Revolutiei din 89. Sursa asta am mai vazut-o pe parcursul intocmirii articolului dar nu am luat-o in considerare. O pun la incertitudini? E pe linkedin, asta-i sursa de incredere? Yo nu cred. Asybaris ^aport 7 iulie 2017 14:52 (EEST)P.S. Oricum individul spune despre studiul de la MNAR nu despre pictura de la MIR. Daca a fost furat studiul de la MNAR la revolutie si tabloul de la MIR sta prin depozite atunci se explica secretomania ce inconjoara decizia de a nu le expune in muzee. Daca faptul este adevarat, trebuie sa se nasca un scriitor sau critic sau istoric notabil care sa publice aceste informatii pentru a putea sa le punem noi pune pe wiki conform ceritelor de editare. Ori, acest lucru tine de viitor, nu de actualitate informationala.

• Ceva mai mult despre circulația în sine a tabloului și a schițelor (există deja date în text)

 Rezolvat--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 29 iulie 2017 01:26 (EEST)

Tabloul nu a circulat. A fost la Primaria Capitalei pana in anul 1910, an in care a intrat la Pinacoteca statului ca bun de patrimoniu. Circulatia schitelor nu cred ca-i deosebit de relevanta, este mai mult o chestiune de detaliu.Asybaris ^aport 7 iulie 2017 13:25 (EEST)

Bun și când a fost expus apoi la MNIR ? Să zicem că eu (un simplu cititor - de exemplu) habar nu am unde a fost Pinacoteca Statului și ce înseamnă asta exact. Deci "pe strada... în clădirea ...., între anii.... Din ... a fost relocat la MNIR unde a fost expus... etc...etc." Au existat deteriorări consemnate sau restaurări ale tabloului făcute de specialiști ? --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 7 iulie 2017 14:01 (EEST)

Buna intrebare !!! Chestiunea asta nu apartine tabloului in sine. De exemplu: Pinacoteca Bucureștiului daca citesti vei vedea pe unde avea depozitele pe unde s-a mutat de-a lungul vremurilor. Astazi Pinacoteca Bucurestiului nu are sala de expozitii si a fost asimilata in spatiul mare de la etaj al Muzeului Șuțu de la Universitate. Acum, nu stiu daca Pinacoteca statului cum era ea denumita atunci este acelasi lucru cu Pinacoteca Bucurestiului, nu stiu nici daca ala care a scris articolul are habar de o diferenta dintre Pinacoteca statului (daca o fi existand asa ceva) si cea a Bucurestiului. Intram aici in alt subiect referitor la spatiile expozitionale ale Muzeul National de Arta al Romaniei care patroneazza de fapt mai multe muzee din Bucuresti ca si din tara, exceptie facand muzeele private care nu au fost donate statului. Este mult de discutat asa ceva si nici nu cred ca cineva a facut o astfel de analiza doar pentru Atacul de la Smardan. Nu stiu ce sa zic. Imi ceri ceva care ma depaseste in chestiunea asta. Asybaris ^aport 7 iulie 2017 14:08 (EEST)

• Ceva mai mult despre preluarea ca simbol a imaginii de către mediul cultural + al istoriei oficiale (există deja câteva date în text)

--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 4 iulie 2017 18:50 (EEST)

 Rezolvat--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 29 iulie 2017 01:10 (EEST)

Articolul de pe historia.ro este de o calitate cel puțin îndoielnică (părerea mea) și în nici un caz nu susține faptul că tabloul a fost folosit de propaganda comunistă, ci relatează doar date legate de prima jumătate a secolului XX. Am reformulat în consecință.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 28 iulie 2017 21:56 (EEST)

O fi de cacao, Calin Hentea nu este dupa cum scrie si ce scrie. Are doua referinte, una la cacao si una la ZF. O fi si Zf de cacao? Habar n-am. Mie mi s-a parut adevarat tot ce a spus pentru ca am trait vremurile alea si stiu. O fi mistificare... Puteti sterge. Imi cer scuze ca am bagat din surse slabe. Asybaris ^aport 28 iulie 2017 22:10 (EEST)

Articolul din Ziarul financiar mi s-a părut foarte ok, dar în ceea ce privește pe cel de la Historia îmi mențin opinia. Siteul și redacția de la Historia parcă își fac un titlul de glorie din a pune la înaintare texte de o calitate îndoielnică. Nu este prima dată când se întâmplă, din păcate. Referitor la articolul din ZF, mi s-a părut ilustrativ următorul pasaj:

„viziunea pictorilor și sculptorilor români care au creat în a doua jumătate a secolului XIX imaginile-simbol ale marilor figuri și momente ale trecutului se va înscrie mereu pe linia tonului optimist-patriotic, educativ-eroic, iar pe alocuri exaltat-naționalist din manualele noastre de istorie, oricât de alternative ar fi ele. În fine, poate nu ultimul dintre argumentele prezenței acestor lucrări în imaginarul național oferit copiilor și adolescenților este forța plastică, măiestria artistică, inspirația compozițiilor, portretelor și alegoriilor istorice semnate de marii clasici ai picturii românești care le-au conferit dintotdeauna credibilitate și au entuziasmat spiritele privitorilor.”

Eu unul l-alș introduce în articol pentru că descrie exact problema, dar nu prea știu cum să-l leg astfel încât să se integreze armonios.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 28 iulie 2017 22:32 (EEST)

Nu-l poti introduce daca nu refaci ce am pus eu din cacao referitor la comunisti. Nu ti-or place tie, dar au facut treaba buna. Ca sa bagi textul asta trebuie facuta referirea la realismul socialist care a fost principala miscare artistica timp de o jumatate secol. La textul cu realismul trebuie dezvoltata iconografia voievozilor pornind de la litografiile facute de artistii straini de la inceputul secolului al XIX si la pictura bisericeasca a ctitorilor care a fost folosita si ea la propaganda. Intri in lăstăriș intr-un articol dedicat unei picturi. Aportul colateral istoriografic devine subiectul principal. Nu e in regula. Faci cum crezi. Eu sunt foooooarte multumit de ce se poate citi din articolul asta. Este bine inchegat in toate cele. Faci cum vrei, baga-l ca citat, e cel mai bine. Asybaris ^aport 28 iulie 2017 22:45 (EEST)

Era doar o idee care ar fi vrut să împace capra cu varza. Poate pune cineva mâna pe carte lui Boia și vedem ce scrie tipul acolo despre tabloul lui Grigorescu. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 28 iulie 2017 22:51 (EEST)

Soimanule, daca nu erau comunistii Atacul... si celelalte nu ajungeau celebre. Comunistii au facut propaganda in randul maselor. Du-te azi intr-o scoala si intreaba de Atacul de la Smardan si vezi ca nu stie nimeni de el. Ai denaturat textul, dupa mine. Sensul era comunismul si cautarea ideologica a eroilor neamului. Ai scos textul cu graficienii ce au facut manuale afise ilustratii si pe Nazarie care era un smecher. Poate ca structurarea nu era buna si trebuia schimbata... nu zic, dar textul era profi si la obiect. Comunistii au avut aportul lor in popularizarea operei. Zic si yo, nu te supara. Eu am terminat definitiv cu articolul asta, nu cred ca mai am ce sa pun in el. Cum doreste comunitatea sa fie textul si imaginile, asa sa fie, eu mi-am luat mana de pe el. Continui epopeea grigoresciana. Numai de bine. Asybaris ^aport 28 iulie 2017 22:04 (EEST)

Te contrazic un pic. Nu știu în ce măsură ai apucat să pui mâna pe literatură școlară sau literatură dedicată copiilor, tipărită în perioada interbelică. Eu unul am avut marea șansă de a mă înfrupta din ea încă din copilărie și crede-mă, Grigorescu se afla pe acolo... în podul casei bunicilor sub un covor gros de nuci uscate puse pe post de camuflaj, deasupra cărților ascunse sub o pătură și un carton. Ce e drept nu la nivelul la care l-au promovat comuniștii, dar se afla - inclusiv prin Atacul de la Smârdan.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 28 iulie 2017 22:17 (EEST) P.S. Ani de zile nu am avut voie să mut nucile de acolo, dar a trebuit să cresc pentru ca să pricep de ce...

E ok, e si in podul bunicii si in perioada interbelica. Verificabilitatea textului, ca nu am scris de la mine, spune de perioada comunista. N-am un autor care sa zica de perioada interbelica. Asybaris ^aport 28 iulie 2017 22:29 (EEST)

Inițial am fost de acord, dar citind mai atent articolul, am văzut altceva:

• Începe cu ce a făcut biserica catolică, o ia apoi cu neoclasicismul și cu Goya, continuă cu Delacroix și cum s-a folosit de Gaulle de treaba asta și mai apoi italianul cu libertatea Algeriei. Începe după aia cu realismul socialist stalinist și o continuă cu fasciștii
• În a doua parte descrie cum a fost în Ro: începe cu Evul mediu, o continuă cu secolul XIX și scurt zboară peste perioada anterioară WWI, ca să plonjeze în comunism descriind modul cum aceștia își transmiteau mesajele către bobor.

Treaba cu Grigorescu e băgată cam de-ampixulea în articol. Ia și gândește mâine la rece după ce-ți trec piticii pentru că am reformulat pasajele și ai să vezi că am dreptate.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 28 iulie 2017 22:46 (EEST)

Nu am probleme de rece sau cald. Chiar daca a bagat-o din pix intr-un discurs elucubrant, chestiunea este adevarata. Eu nu tin la textul ala, poti sterge tot ce am pus. Eu cred cu convingere si nu abdic. Gaseste tu un alt autor care sa vorbeasca de propaganda comunista si vei vedea aceleasi opinii. Parol! Asybaris ^aport 28 iulie 2017 22:52 (EEST)

Deci: de acord cu tine că Grig a fost supralicitat în epoca naționalismului comunist cu conotațiile de rigoare. O știm amândoi prea bine. Problema e de a găsi o sursă credibilă care să descrie chestiunea într-un mod inteligibil și inteligent. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 28 iulie 2017 22:56 (EEST)

Galeria cu propaganda comunista sta aiurea acolo........ acum. E ca nuca-n perete. Asybaris ^aport 28 iulie 2017 22:57 (EEST)

Am rezolvat, cred eu... --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 28 iulie 2017 23:03 (EEST)

• Nu merită nici statutul de AB. E amplu, bine documentat, dar frazele sunt alambicate, punctuația e catastrofală, cu virgule băgate între subiect și predicat, numeroase apoziții deschise și neînchise sau nedeschise dar închise. Formulări ca „Argumentele alegerii lui Grigorescu au fost hotărâtoare și datorită susținerii pe care acesta o avea din partea unor personalități importante” (!) nu îs unice. --Mihai (discuție) 11 august 2017 01:43 (EEST)
• Paragraful 3 din introducere, se repetă „realizarea” de 4 ori.
• Formulare absurdă: Atacul de la Smârdan, prin monumentalitatea și prin dimensiunile lui, este impresionant prin mișcarea pe care o redă. Adică pre principiul Mama, pentru clătitele pe care le face, e impresionantă pentru cum spală rufele.--Mihai (discuție) 11 august 2017 01:54 (EEST)

Inteleg micile răutăți in comentariile de mai sus, mi se intampla si mie adesea cand citesc unele articole si chiar ma manifest uneori cam la fel. Va multumesc pentru semnalarea problemelor de mai sus. Voi mai trece o data, de doua ori, prin articol sa le corectez. De asemenea, v-as fi recunoscator daca v-ati gasi timp sa ma ajutati la acest demers. In orice editura, exista un asa zis cap limpede care corecteaza textele scrise de catre cei care vor sa publice o carte. Intr-un fel vede cel care a scris si altfel vede o terță persoană, mai ales cand aceasta din urma este si avizata prin profesie sau educatie. Asybaris ^aport 11 august 2017 09:22 (EEST)

E bine când se implică cineva la o evaluare AB, chiar post factum. În plus critica – chiar aspră și însoțită de anumite aspecte particulare în ceea ce privește limbajul, e binevenită și constituie un impuls în ceea ce privește dezvoltarea articolelor. Pe de altă parte, eu unul nefiind de meserie, întotdeauna am privit cu foarte mult respect recursul la normele limbii, în calitate de unic argument.

Cu toate acestea spuse, eu unul sunt încrezător în șansele articolului de a rămâne AB, cu atât mai mult cu cât el este pentru ro.wiki expresia unei inovații în domeniu. Ca la orice început, drumul nebătut e mai greu de parcurs, atâta tot.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 11 august 2017 11:32 (EEST)

Am corectat ce am mai gasit, am mai eliminat din virgule, am scos formatul de ortografie. Daca mai este ceva de corectat ii rog pe cei care depisteaza erori sa faca corecturile. Dupa parerea mea nu mai sunt elemente importante legate de text, el nefiind unul agramat care sa necesite o rescriere a lui. Sa se mai uite si alti vorbitori si scriitori de limba romana si ii rog sa semnaleze eventualele greseli. Asybaris ^aport 11 august 2017 12:34 (EEST)

Am frunzarit cartea lui Boia si nu am gasit nimic referitor la Smardan. Nimic nimic despre razboiul de independenta. Are cu Dacia, Burebista, ungurii, Gelu, Menumorut, Decebal, Mihai Viteazul, Tepes, tigani, evrei, taierea boierilor, țepe, mitul de aparatori ai occidentului, comunisti, evrei din nou, Ceausescu, revolutia din 1989, etc... E interesanta, dar n-am cumparat-o, era un singur volum la anticariatunu.ro. Cartea lui Pop nu am gasit-o. Asybaris ^aport 23 august 2017 10:00 (EEST)

Am făcut-o eu pe "cap limpede" și mi-a mâncat ceva timp, dar cred că a meritat efortul. Mie mi se pare acum că și obiecțiile de ordin stilistic formulate, pertinente de altfel, au fost rezolvate și evaluarea poate merge înainte. Articolul ar trebui recitit și văzut dacă noua cosmetizare nu a afectat vreun aspect de fond. --Macreanu Iulian (discuție) 16 septembrie 2017 09:13 (EEST)

Am vazut ca a introdus cineva un text care aduce o ambiguitate referitoare la... pe ce teren a ridicat Sturdza palatul sau. Sursele se cam bat cap in cap. Textul nou introdus mentioneaza cate ceva despre un teren de circa 1000 mp aflati in vecinatatea terenului lui Grigorescu (Oana Marinache... cine-o fi?). Se intelege ca Sturdza a ridicat palatul pe cei 1000 de metri si nu pe terenul pictorului asa cum spune Vasile Radu (expert de arta - zice in antetul articolului). Eu nu cred ca este in regula modul de abordare. Daca sunt surse ce se bat cap in cap... se trece informatia la incertitudini - controverse. Adevarul este ca eu nu stiu cine are dreptate si care dintre ei este sursa de incredere. V. Radu e din cluj si e critic de arta, asta nu inseamna ca le are cu Palatul lui Sturdza. Marinache pare ca a avut acces la diferite planuri si proiecte ale edificiului, dar nu stim daca documentele pe care le-a vazut contineau si info despre teren. Si Iulia Iliescu și Marina Motroc spun ce zice V Radu... ca Sturdza a construit pe terenul lui Gtigorescu si nu pe cei 1000 de mp. Habar n-am, si astia care scriu si zic ca-s profesionisti... sunt urechiști. Asybaris ^aport 4 octombrie 2017 23:28 (EEST)

Din câte țin minte, cred că eu sunt responsabil de introducerea info de la articolul lui Marinache. Aporpo de ea, vezi aici. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 5 octombrie 2017 01:38 (EEST)

Eu am introdus legătura către articolul lui Marinache, pentru că este de departe mult mai solid documentat decât cel al lui Radu, citând și ilustrând articolul cu referiri la documentele originale, din arhive. Formal, acest articol e o sursă secundară, pentru că indică și sursele primare pe care se bazează. Cel al lui Radu spune o poveste, adevărată sau nu, dar nu aduce nici cea mai mică dovadă în sprijinul celor afirmate. De aceea tind să cred ce afirmă foarte clar articolul lui Marinache: "Anterior licitației, pictorul Nicolae Grigorescu (1838-1907) se oferise să cumpere proprietatea de 936,8 m.p.,pentru completare, dând o formă regulată lotului aflat deja în posesia sa, dar prețul de 20 lei/m.p. nu convenise Primăriei. (A.N.D.M.B., P.M.B. Tehnic, dosarul 83/1896).

Palatul Victoria a fost construit categoric pe lotul lui Sturdza după cum se poate vedea din această fotografie din 1944. Palatul Ghika se afla pe actualul spațiu verde din fața Guvernului în colțul dinspre strada Paris, lipit de actualul Palat Victoria.

În final o părere pur subiectivă, care poate fi ignorată în procesul de evaluare: personal consider că articolul lui Radu e mai degrabă unul scris dintr-un anume interes concret, să încetățenească ideea existenței unui al treilea tablou care era - din pură coincidență desigur, disponibil pentru a fi achiziționat de cine ar fi sărit cu banul ("își așteaptă azi un nou proprietar", ne spune autorul).

Radu încearcă să-și protejeze reputația, nedând de înțeles niciun moment că ar fi văzut tabloul și că îl consideră ca posibilă operă a lui Grigorescu. În schimb, spune o poveste, din auzite ("după spusele proprietarului") în care folosește jumătăți de adevăr și omisiuni, pentru a crea o legendă cât de cât credibilă care să lege presupusul tablou de la Cluj de Grigorescu, via Sturdza:

• spune că palatul Sturdza a fost construit pe terenul lui Grigorescu (inexact au fost doar vecini)
• spune că tabloul ar fi avut (nu rezultă clar că mai are încă) o mențiune olografă că i-ar fi aparținut lui Dimitrie Sturdza
• imediat se referă la palatul Sturdza, creând o confuzie, deliberată sau întâmplătoare, că ar fi vreo legătură între Dimitrie Sturdza (presupusul proprietar al tabloului) - Grigore Sturdza (proprietarul palatului)
• afirmă fără a aduce argumente că presupusul tablou „probabil era adăpostită la începutul secolului trecut în Palatul Sturdza”, deși acela fiind un edificiu public (sediul MAE), inventarul obiectelor de patrimoniu care s-ar fi găsit fiind ușor de verificat. Sincer nu văd cum existența timp de peste 40 de ani, într-un loc atât de public a unei opere a lui Grigorescu ar fi rămas neobservată și neconsemnată.

Cum am precizat, personal cred că e un articol scris la comandă, dar e o opinie care poate fi ignorată. Articolul prezintă corect situația, în sensul în care aceste informații sunt controversate, neexistând surse alternative de verificare a lor. --Macreanu Iulian (discuție) 5 octombrie 2017 07:47 (EEST)

Scuze, țineam minte că am făcut ceva modificări la pasajul respectiv și e posibil să fie amestecat asta cu o discuție despre Călin Hentea, astfel încât am crezut că eu sunt reponsabilul. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 5 octombrie 2017 10:04 (EEST) P.S. Tipa (specialistă în istoria artei) pare că știe ce vorbește, deoarece are diverse contribuții care au ca subiect domeniul istoriei arhitecturii bucureștene. Vezi și articolul scris de ea în noiembrie 2012 Complexul Palatului Grigore M. Sturdza, sediul Ministerului de Afaceri Străine în Bucureștiul meu drag, noiembrie 2012 nr. 11, pp. 88-93 (45-47 din fișierul PDF) --> țineam eu minte ceva cu Marinache și Sturdza, fiindcă într-o vreme m-a interesat subiectul forturile Bucureștiului, iar numărul ăsta din Bucureștiul meu drag l-am mai răsfoit (online), în acest sens.

Pentru că în timpul de aproape o lună care a trecut de de la revizia generală pe care am făcut-o articolului nu au fost sesizate aspecte negative referitoare la acesta, propun închiderea discuției și acordarea statutului de AC, dacă nu se înregistrează nicio obiecție relevantă până la data de 20 octombrie 2017. --Macreanu Iulian (discuție) 12 octombrie 2017 09:36 (EEST)

Tușă de final

Trebuie amanata decizia... Vin cu texte suplimentare. Asybaris ^aport 18 octombrie 2017 19:34 (EEST)

Obiecția trebuie respinsă. Motiv: nu este o obiecție care se bazează pe argumente valabile. Articol poate fi îmbunătățit și ulterior promovării sale ca AC. Propun promovarea articolului în procedură de urgență, pentru a tăia din rădăcină cheful de cârteală ... :).

--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 18 octombrie 2017 19:45 (EEST)

Trebuie exploatata sursa pe care am pus-o acum la bibliografie. Cine vrea sa ajute, il rog sa s-o faca. In primul rand, tinand cont de bogatia (groaza) de informatie care o aduce Adrian-Silvan Ionescu, trebuie structurat ce anume bagam in articol. Aici as avea nevoie de ajutor. Mai multe căpățâni mai multă șansă sa iasa ceva bun. Nu ca nu m-as descurca, dar pot baga prea exhaustiv si atunci trebuie fragmentat cumva articolul, eventual in articol/e separate. Nu stiu... acum am gasit sursa cautand pe Silvan Ionescu ptr alte chestiuni care ma interesau. Asybaris ^aport 18 octombrie 2017 20:21 (EEST)

Sunt de acord cu Accipiter, că nu aceasta e procedura corectă: dezbracă-te că te ... îmbracă-te că nu te mai .. :) Articolul poate fi completat perpetuu cu informații din surse de încredere. Oprirea evaluării s-ar impune doar în situația în care noua sursă ar aduce o cantitate semnificativă de informații relevante - care nu au fost cuprinse în articol, caz în care seriozitatea propunerii pentru a fi evaluat ca AC ar cădea în derizoriu. Din fericire nu este cazul cu sursa indicată, care poate servi doar pentru completări și referențieri. Ea are puține referiri la subiectul articolului (vreo 10), care nu aduc însă noutăți majore. O spune de altfel direct și domnul Ionescu, că „lucrarea a fost amplu analizată de G. Oprescu și este greu a mai adăuga ceva la pertinentele sale studii.” Iar lucrarea lui Oprescu e baza temeliei fundamentului articolului. Din punctul meu de vedere, ce ar putea fi folosit din noua sursă ar fi:

• pus ca referință suplimentară la paragrafele referitoare la comanda de la primăria Bucureștiului, neparticiparea lui Grigorescu la lupta redată în tablou, documentarea pe front etc.
• completat și referențiat paragraful cu unitățile care au participat la atacul real

Cred că treaba asta trebuie să se afle în articolul despre atac, nu în cel despre tablou. Am să fac eu articolul despre Atacul de la Smârdan, după care - ținând cont că probabil va fi bazat în principal pe o singură sursă, d-l Macreanu - dacă va considera că e cazul, îl va adăugi/ corecta/etc... --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 19 octombrie 2017 19:08 (EEST)

• completat cu un mic paragraf despre confuzia dorobanți-infanteriști, pe care o rezolvasem deja
• completat la analiza critică cu evaluările lui Vlahuță, Delavrancea și Petrașcu, care aduc unel nuanțe și confirmări ale altor aprecieri deja prezentate.

Alte elemente ar putea fi folosite, eventual, doar pentru context, dar nu trebuie exagerat, pentru că riscăm să alocăm mai mult spațiu contextului decât subiectului propriu-zis (tabloul). --Macreanu Iulian (discuție) 19 octombrie 2017 09:40 (EEST)

... urâcioșilor ! Lumea vrea giagichi si voi cu reguliliii ! Asybaris ^aport 19 octombrie 2017 10:26 (EEST)

Mey, am încercat să găsesc sursa aia ca să o citesc și eu, în ideea de a da un ajutor, dar cred că m-am ramolit, nu am dat de ea... Trimite-mi-o pe e-mail, te rog, sau dă-mi un link, ceva...--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 19 octombrie 2017 19:00 (EEST)

Păsărarule are link colea la Bibliografia articolului, cum naiba nu dai de ea, că Șeful a citit si-a dat si citat din ea. PENEL SI SABIE... are link bossule. E un PDF. Asybaris ^aport 19 octombrie 2017 20:28 (EEST)

Ti-am dat mail. Vezi ca gasesti pe net si ptr razboiul crimeii: CRUCE SI SEMILUNA de acelasi autor. E ffff buna. Asybaris ^aport 19 octombrie 2017 20:32 (EEST)

Eu credeam că vorbești de Crăciun, Cornel, Reprezentări ale războiului în pictura românească, Anuarul Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române, vol. V-VI/2002-2003, Târgu Mureș, pp. 284-296. Am căutat-o de mi-au sărit okii...--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 19 octombrie 2017 20:51 (EEST) P.S. Croncăne și tu în japoneză, ca să te înțeleg...

Am scanat rapid după "rdan". Nu prea sunt multe de băgat, la prima vedere, dar ce e, merită completat:

• faza cu Theodor Aman de la pag. 135. și cu Mirea de la 195 (adică au mai fost și alții care au mai încercat să picteze despre subiect). Cred că s-ar putea face un capitolaș, despre momentul Smârdan în pictura românească, bazat pe ce scrie în cartea asta. Eventual, poți să-l faci - dacă vrei, în Atacul de la Smârdan, dar cred că i-ar sta mai bine aici.
• poate faza cu litografia de la pag. 156
• clar diferențierea dorobanți - infanteria de linie de la p. 180 +/- ce mai e nou pe la 179, 181, 182
• Delavrancea 185, chestia cu planșele de la 190 + ce-a zis mai sus d-l Macreanu.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 19 octombrie 2017 21:09 (EEST)

Mey... yo mi-am cam facut damblaua. Mai ie șieva di făcut? Vedeti si mai ziceti. Asybaris ^aport 20 octombrie 2017 16:55 (EEST)P.S. Vedeti sa nu fi facut vreo agramare ceva....

Maestre, nu mai am nimic de adăugat. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 20 octombrie 2017 21:38 (EEST)

O lecție care ar trebui însușită din această discuție este că nu e bine ca după ce am dat ultimul Enter la editarea unui articol să-l și propunem imediat pentru evaluare. Să ne dăm puțin timp nouă ca autori și celoralți interesați să-l citească măcar. Realitatea a arătat că a fost nevoie de destulă muncă și implicare pentru a-l aduce la liman. Suntem o comunitate mică, cu resurse extrem de limitate de expertiză de specialitate, timp și dorință de implicare, care nu sunt disponibile tot timpul. Iar o propunere prematură poate duce la o moarte la fel de prematură, chiar dacă intențiile au fost bune.

Discuție închisă. Articolul primește statutul de AC. --Macreanu Iulian (discuție) 23 octombrie 2017 08:58 (EEST)

Despre evaluare

Și? Cum vedeti abordarea pe mai departe? Oricand se poate gasi o alta sursa care aduce aceva in plus la text. Articolul asta a trecut pe evaluare AB din 12 iuniei si a stat la AC din iulie pana in octombrie. Daca nu descopeream eu inca o sursa ramanea asa. Din ce inteleg eu din comentariul asta de mai sus. Scriem, scriem, scriem ! Scriem, scriem, scriem ! Scriem, scriem, scriem ! Scriem, scriem, scriem ! Lasam pe altii sa le propuna! Lasam pe altii sa le propuna! Lasam pe altii sa le propuna ! Intre timp apar ac-uri cu LGBT, Evrei, Regiuni Economice ale UE, se altereaza prin actiuni neconforme proiecte intregi - alde Bisericile fortificate, se traduc texte dupa ureche din diverse limbi intr-o romana impecabila - vezi pe spaniolul nostru. In final articolele cu potential, articole care vorbesc despre Romania si romani, stau nici macar propuse. Din ce inteleg din comentariile Șefului este ca sa stau in banca mea. Voi sta! Asybaris ^aport 23 octombrie 2017 09:40 (EEST)

Eu cred că lecția principală care trebuie însușită din această discuție, este ce lucruri super-faine pot fi create prin cooperare. Până la acest moment nu exista un Articol de Calitate pe domeniul respectiv la ro.wiki, creat de editorii ro.wiki. Din acest punct de vedere acest articol este dovada unui pionierat, în domeniu. Personal cred că depășește valoric semnificativ traducerea articolului Bonaparte traversând Marele Saint Bernard.

Prin natura procesului de evaluare, acesta este interactiv. Interactivitatea este mai redusă acum la ro.wiki față de acum 5 ani, deoarece dintre cei dispuși să fie interactivi, o mare parte nu mai contribuie. Este normal ca procesul de evaluare să fie la cote de avarie, pentru că pur și simplu nu mai există resurse suficiente de analiză, de implicare din partea altor editori în procesul de editare și de expertiză.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 octombrie 2017 16:48 (EEST)

Corect! Chestia cu expertiza nu sunt de acord. Pai ce expertiza mai buna vreti voi? Uite la chestiuni de arta si razboi ca treaba merge daca ne tinem de stream si mai si colaboram! Asybaris ^aport 23 octombrie 2017 16:55 (EEST)

Mai ții minte că în timpul evaluari AB m-am utat prin câteva Wikiuri și am făcut o sinteză apropo de ceea ce înseamnă AB și AC pe domeniu ? Ei, treaba asta a durat. Câți o fac, înainte de a-și da cu părerea ? În lipsa cuiva avizat în domeniu, e necesar să o faci, adică să te informezi - mai înainte de a da o soluție într-o problemă. Cu toate acestea, aici a lipsit esențialul - un analist (altul decât autorii principali) informat asupra domeniului.

Cu tine, eu unul (aka eu evaluatorul), am avut baftă. Ești conștient de propriile limite (chiar dacă mai faci presiuni), încerci să ți le depășești și în dorința de a face un lucru de calitate, studiezi și apoi scrii, ai scris și după aia mai studiezi din nou, reformulezi, iar mai studiezi și apoi iar te auto-corectezi. Uite însă genul de opinie la care nu se cheamă că aș avea baftă: "Articol tradus de pe en.wp, unde este [considerat] de calitate" Adică e suficient numai să-l traduci, și e de calitate... I-am pus amicului cu opinia 2 materiale în articol (ca să-l completeze), dar nu consideră că e treaba lui.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 octombrie 2017 17:04 (EEST)

[Conflict de modificare]

Personal nu sunt convins că acest articol despre pictura lui Grigorescu este exemplul cel mai potrivit pentru ilustrarea celor spuse de domnul Macreanu, dar asta nu face ca realitatea ilustrată de dânsul (nelegată de fapt de acest articol) sa nu existe: editori puțini, implicare redusă din partea altora, expertiză cvasi-inexistentă.

Pe de altă parte ce e drept - și aici îi dau dreptate domnului Macreanu, acest tip de articol solicită o mare parte din puținele resurse existente. De concentrat ne-am concentrat fără doar și poate asupra lui, lăsând altele de izbeliște. Bine, nu am făcut rău ci chiar foarte bine că ne-am concentrat, dar întrebarea este ce se întâmplă cu celelalte ? Vreau din toată inima să-l ajut pe DieselEngienRo să-și aducă articolul cu salina la standarde (cum am făcut împreună cu Ionutzmovie la cel despre Parcul Copou), dar nu am timp. Ca să mă apuc de el va trebui să las altele, după care o să vii tu - care ai o capacitate mare de a pompa articole la evaluări și faci scandal că te ținem pe loc. Nici pe Diesel nu l-aș lăsa, nici pe tine nu te-aș amâna, aș da feedback și m-aș implica și la alții, dar undeva trebuie să fac slalom printre astea. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 octombrie 2017 16:59 (EEST)

Soimanule, eu m-am hotarat, nu mai pompez articole la evaluari, nici la, nici la. Nici că, nici căcă... Eu le voi face cum ma taie capul. Chestiunea insa ramane. Daca un articol care se vede de la o posta ca e ok, nu intra intr-un proces de evaluare si imbunatatire prin evaluare, nu va merge inainte nicicum. Si stii de ce? Se intampla sa-mi pierd cheful de el si sa ma intereseze altceva sa fac, cum s-a mai intamplat pana acum de cel putin cinci ori. Vezi bisericile fortificate, sau chiar Racovita la care mai e de facut cate ceva sau hartile iozefine pe care le voiam integrate pe intreg spatiul imperiului la nivel european(am abandonat ca-mi facusem damblaua cu romanica si am mai facut ceva prin slovacia... se vede la commons). Si atunci... pana vine altul dispus sa faca ceva nu mai face nimeni... ani sau zeci de ani. Cam asta e! Cum e sa aiba ro.wiki un articol ca asta cu Smardanul? O fi bine? Asybaris ^aport 23 octombrie 2017 17:45 (EEST)

Nu știu, ce să zic. Poate că cel mai bine e ca AB și AC să fie în exclusivitate traduceri de AB și AC. E cel mai simplul și pentru tine și pentru mine. Nu ne doare capul și ne vedem fiecare de plăcerile noastre. Tu ce zici ? --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 octombrie 2017 17:56 (EEST)

E incorect să zici că până acum nu a propus nimeni nimeni articolele. O făcea Ionutmovie, care a dezvoltat enorm de mult proiectul AB/AC. Asta era una din specialitatățile lui, să remarce articole și să le împingă înainte. Avea și o pagină unde urmărea evoluția lor. Nu prea am auzit în ultimii ani să-i zică cineva mulțumesc, dar am auzit pe destui care încercau să-i minimalizeze munca și să i-o facă de cacao.

Eu unul nu am zis să nu mai propui, ci să ai puțină înțelegere și pentru noi, iar dl. Macreanu poate a avut și el o zi mai incarcata ca de obicei. Se mai întâmplă.

Ceea ce nu pricep este următorul lucru: articolul despre Atacul de la Smârdan este un real succes, atunci oare ce rost o fi având discuția asta ? În loc să ne batem pe spate și să ne felicităm reciproc, poftim ! --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 octombrie 2017 19:00 (EEST)

M-am răzgândit. Voi propune in continuare... daca voi avea ce, bineinteles, alte articole ptr evaluare. Asybaris ^aport 23 octombrie 2017 20:51 (EEST)