Vandana Shiva

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Vandana Shiva
Dr. Vandana Shiva DS.jpg
Date personale
Născută (69 de ani)[1][6][7][8] Modificați la Wikidata
Dehradun, Uttar Pradesh, India Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of India.svg India Modificați la Wikidata
Religiehinduism Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozoafă
scriitoare
profesoară universitară[*]​
politiciană
ecologist Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din Western Ontario[*]​
Panjab University[*][[Panjab University (public university in Chandigarh, India)|​]]
Universitatea din Guelph[*]​[2]  Modificați la Wikidata
Organizație Indian Institute of Science, Bengaluru[*][[Indian Institute of Science, Bengaluru (public university for scientific research and higher education in Bengaluru)|​]]
Indian Institute of Management[*][[Indian Institute of Management (Public business school located in Amritsar, Punjab, India)|​]]  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul Nobel alternativ ()
Sydney Peace Prize[*][[Sydney Peace Prize |​]] ()
Fukuoka Asian Culture Prize[*][[Fukuoka Asian Culture Prize (award)|​]] ()
Thomas Merton Award[*][[Thomas Merton Award (award)|​]] ()
LennonOno Grant for Peace[*][[LennonOno Grant for Peace |​]] ()
Blue Planet Award[*][[Blue Planet Award (German award for ethics and economy)|​]] ()
MIDORI Prize for Biodiversity[*][[MIDORI Prize for Biodiversity |​]] ()[3]
Das Glas der Vernunft[*][[Das Glas der Vernunft (politics award)|​]] ()[4]
BBC 100 Women[*][[BBC 100 Women (premiu dat de BBC)|​]] ()[5]
Honorary doctorate from University of Toronto[*][[Honorary doctorate from University of Toronto |​]]
Honorary doctorate from university of Florence[*][[Honorary doctorate from university of Florence |​]]
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Vandana Shiva

Vandana Shiva (n. 5 noiembrie 1952 în Dehradun, India) este o feministă militantă pentru protecția mediului și drepturilor cetățenești. Ei i s-a decernat în anul 1993 Premiul Nobel alternativ (Right Livelihood Award).

Trecerea la agricultură biologică în Sri Lanka[modificare | modificare sursă]

În 2021 Sri Lanka a început primul program de „agricultură 100% organică” și a impus o interdicție la nivel național asupra îngrășămintelor chimice și a pesticidelor în iunie 2021. Programul a fost propus de consilierul Vandana Shiva,[9] dar a ignorat vocile critice din partea comunității științifice și agricole care au avertizat despre posibila prăbușire a agriculturii,[10][11][12][13][14] inclusiv criza financiară din cauza devalorizării monedei naționale pivotate în jurul industriei ceaiului.[10] Până la sfârșitul anului 2021 Sri-Lanka a înregistrat o scădere masivă a producției agricole până la 50% și lipsă de alimente. Situația din industria ceaiului a fost descrisă ca fiind critică, agricultura în cadrul programului ecologic fiind descrisă de 10 ori mai scumpă și producând jumătate din randamentul de până acum al agricultorilor.[15] În septembrie 2021, guvernul a anunțat „o stare de urgență economică”, întrucât situația a fost agravată în continuare de scăderea ratei de schimb a monedei naționale, a inflației în creștere ca urmare a prețurilor ridicate la alimente și a restricțiilor pandemice în turism, care a scăzut și mai mult veniturile țării.[16]

Sri Lanka și-a propus să treacă la 100% agricultură biologică și a fost interzis importul de îngrășăminte chimice și pesticide. Acest lucru a produs o criză economică gravă, deoarece populația se așteaptă să rămână fără venituri și fără alimente.[17][18][19] Guvernul a anulat unele măsuri, dar importul ureei rămâne interzis.[20] Sri Lanka se pregătește pentru acordarea de rații alimentare sub control militar.[18]

Potrivit BBC, în septembrie 2021 Sri Lanka trece printr-o criză economică majoră.[16] Șeful băncii centrale a demisionat din cauza crizei.[21] Președintele a declarat starea de urgență din cauza crizei, încercând să interzică „acumularea alimentelor” (stocomanii).[22]

La mijlocul lunii octombrie 2021, interdicția a fost ridicată în mare măsură „până când insula va fi capabilă să producă suficient îngrășământ organic”.[23] În noiembrie 2021, Sri Lanka și-a abandonat planul de a deveni prima țară cu agricultură ecologică din lume, în urma creșterii prețurilor la alimente și a săptămânilor de proteste împotriva acestui plan.[24] Potrivit New York Times, raportând în decembrie 2021, daunele aduse producției agricole sunt deja făcute, prețurile la legume au crescut substanțial în Sri Lanka, iar țara va avea nevoie de timp pentru a-și reveni din această criză. Interdicția privind îngrășământul a fost ridicată pentru anumite culturi, dar prețul ureei a crescut la nivel internațional din cauza prețului petrolului și gazelor.[25]

În 2022, guvernul din Sri Lanka a anunțat o compensație de 200 de milioane de dolari pentru peste un milion de fermieri care au pierdut recoltele ca urmare a interdicției.[26]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Vandana Shiva”, Internet Movie Database, accesat în  
  2. ^ https://www.britannica.com/biography/Vandana-Shiva, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ https://www.aeon.info/ef/en/prize/midori/winner/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ https://www.hna.de/kassel/kassel-indische-aktivistin-vandana-shiva-erhielt-buergerpreis-2515935.html, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ BBC 100 Women 2019 
  6. ^ Vandana Shiva, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  7. ^ Vandana Shiva, FemBio, accesat în  
  8. ^ Vandana Shiva, Discogs, accesat în  
  9. ^ „Sri Lanka's shift towards organic farming”. Navdanya international (în engleză). . Accesat în . 
  10. ^ a b „Opinion | The ban on chemical fertilizer and the way forward of Sri Lankan Tea Industry”. Agrigate Global (în engleză). Accesat în . By diverting the attention of policymakers towards pointless nonscientific arguments instead of promoting such integrated management systems and high technological fertilizer production, will be only a time-wasting effort and meanwhile, the global demand for Ceylon Tea will generate diminishing returns. At present, there are about 500,000 direct beneficiaries from the tea industry and about 600 factories are operating around the country. In general, the livelihood of around 3 million people is directly and indirectly woven around the domestic tea industry. The researchers and the experienced growers have predicted that a 50 percent reduction in the yield has to be anticipated with the ban of chemical fertilizer. The negative implication of this yield reduction is such that there is a risk of collapsing the banking sector which is centralized around the tea industry in the major tea growing areas including Ratnapura, Galle, Matara, Kaluthara, and Kegalle. 
  11. ^ „Opinion | Inorganic Fertilizer and Agrochemicals Ban in Sri Lanka and Fallacies of Organic Agriculture”. Agrigate Global (în engleză). Accesat în . 
  12. ^ „Sri Lanka Going Organic: Rethink the strategy; Agriculturists Write to President | The Sri Lankan Scientist” (în engleză). . Accesat în . 
  13. ^ „Organic Farming In Sri Lanka – Ideology Of Hitler & Sri Lankan Agri "Cults"”. Colombo Telegraph (în engleză). . Accesat în . 
  14. ^ „Sri Lanka's organic push threatens to backpedal ag progress”. AGDAILY (în engleză). . Accesat în . 
  15. ^ „Organic food revolution in Sri Lanka threatens its tea industry”. www.aljazeera.com (în engleză). Accesat în . 
  16. ^ a b „Covid: Sri Lanka in economic emergency as food prices soar”. BBC News. . Accesat în . 
  17. ^ Pandey, Samyak (). „How Sri Lanka's overnight flip to total organic farming has led to an economic disaster”. ThePrint. Accesat în . 
  18. ^ a b Perumal, Prashanth (). „Explained - What caused the Sri Lankan economic crisis?”. The Hindu. Accesat în . 
  19. ^ Jayasinghe, Amal (). „Sri Lanka organic revolution threatens tea disaster”. Phys.org. Accesat în . 
  20. ^ „Sri Lanka walks back fertiliser ban over political fallout fears”. France 24. . Accesat în . 
  21. ^ Ondaatjie, Anusha (). „Sri Lanka Central Bank Chief Steps Down Amid Reserves Crisis”. Bloomberg. Accesat în . 
  22. ^ „Sri Lanka parliament approves state of emergency - Food News”. Al Jazeera. . Accesat în . 
  23. ^ „Sri Lanka reverses organic farming drive as tea suffers”. France 24 (în engleză). . Accesat în . 
  24. ^ Watt, Louise (). „Sri Lanka abandons drive to become world's first organic country amid spiralling food prices”. The Daily Telegraph (în engleză). ISSN 0307-1235. Accesat în . 
  25. ^ Wipulasena, Aanya; Mashal, Mujib (). „Sri Lanka's Plunge Into Organic Farming Brings Disaster”. The New York Times. Accesat în . 
  26. ^ „Sri Lanka to pay $200m compensation for failed organic farm drive”. www.aljazeera.com (în engleză). . Accesat în . 

Publicații[modificare | modificare sursă]

  • 1981, Social Economic and Ecological Impact of Social Forestry in Kolar, Vandana Shiva, H.C. Sharatchandra, J. Banyopadhyay, Indian Institute of Management Bangalore
  • 1988, Staying Alive: Women, Ecology and Survival in India, Zed Press, New Delhi, ISBN 0-86232-823-3
  • 1991, Ecology and the Politics of Survival: Conflicts Over Natural Resources in India, Sage Publications, Thousand Oaks, California, ISBN 0-8039-9672-1
  • 1992, The Violence of the Green Revolution: Ecological degradation and political conflict in Punjab, Zed Press, New Delhi
  • 1992, Biodiversity: Social and Ecological Perspectives (editor); Zed Press, United Kingdom
  • 1993, Women, Ecology and Health: Rebuilding Connections (editor), Dag Hammarskjöld Foundation and Kali for Women, New Delhi
  • 1993, Monocultures of the Mind: Biodiversity, Biotechnology and Agriculture, Zed Press, New Delhi
  • 1993, Ecofeminism, Maria Mies and Vandana Shiva, Fernwood Publications, Halifax, Nova Scotia, Canada, ISBN 1-895686-28-8
  • 1994, Close to Home: Women Reconnect Ecology, Health and Development Worldwide, Earthscan, London, ISBN 0-86571-264-6
  • 1995, Biopolitics (with Ingunn Moser), Zed Books, United Kingdom
  • 1997, Biopiracy: the Plunder of Nature and Knowledge, South End Press, Cambridge Massachusetts, I ISBN 1-896357-11-3
  • 1999, Stolen Harvest: The Hijacking of the Global Food Supply, South End Press, Cambridge Massachusetts, ISBN 0-89608-608-9
  • 2000, Tomorrow's Biodiversity, Thames and Hudson, London, ISBN 0-500-28239-0
  • 2001, Patents, Myths and Reality, Penguin India
  • 2002, Water Wars; Privatization, Pollution, and Profit, South End Press, Cambridge Massachusetts
  • 2005, Globalization's New Wars: Seed, Water and Life Forms Women Unlimited, New Delhi, ISBN 81-88965-17-0
  • 2005, Breakfast of Biodiversity: the Political Ecology of Rain Forest Destruction, ISBN 0-935028-96-X
  • 2005, Earth Democracy; Justice, Sustainability, and Peace, South End Press, ISBN 0-89608-745-X
  • 2007, Manifestos on the Future of Food and Seed, editor, South End Press ISBN 978-0-89608-777-4
  • 2008, Soil Not Oil, South End Press ISBN 978-0-89608-782-8

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Vandana Shiva
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vandana_Shiva&oldid=14774281