Suzana Gâdea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Suzana Gâdea

Politiciana Suzana Gâdea
Date personale
Nume la naștereSuzana Gădea, Susănica Gâdea
Născută29 septembrie 1919
Întorsura Buzăului, România
Decedată25 august 1996, (77 de ani)
București, România
PărințiȘtefan Stănescu[2]
Frați și suroriUn frate și trei surori
Căsătorită cuDumitru Gâdea[1]
CopiiDoina
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepoliticiană
inginer chimist[*]
inginer metalurg[*]
ministru Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Ministru al Educației și Învățământului
În funcție
16 iunie 1976 – 28 august 1979
Președinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste (cu rang de ministru)
În funcție
28 august 1979 – 22 decembrie 1989
Membru al CPEX al PCR
În funcție
1979 – 1989

Premii1. Ordinul Muncii clasa a III-a și a II-a
2. Ordinul Steaua RPR
3. Ordinul Tudor Vladimirescu
Partid politicPartidul Comunist din România
Alma mater1. Facultatea de Chimie Industrială a Institutului Politehnic din București
2. Academia Ștefan Gheorghiu
Profesieinginer chimist - metalurgist, politician comunist

Susănica Irina Gâdea (născută Stănescu), mai cunoscută sub numele de Suzana Gădea, (n. 29 septembrie 1919, Întorsura Buzăului, județul Covasna – d. 25 august 1996, București)[3] a fost o ingineră chimistă-metalurgistă, femeie politică comunistă și ministră română, membră marcantă a regimului Ceaușescu în perioada 1976-1989. A fost aleasă în anul 1974 ca membră corespondentă a Academiei Române. A fost exclusă din Academia Română în 1989. A fost decorată cu Ordinul Muncii, clasa a III-a și a II-a; Ordinul Steaua RPR; Ordinul Tudor Vladimirescu.[4]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Susănica Irina Gâdea (născută Stănescu) s-a născut la data de 29 septembrie 1919 în orașul Întorsura Buzăului (județul Covasna).Tatăl, Ștefan Stănescu, era fost funcționar și brigadier silvic. Mama sa era casnică. La 27 de ani, Suzana s-a căsătorit cu Dumitru Gâdea, originar din Teleorman, ingi­ner constructor, absolvent al Politeh­nicii București. Soții au devenit părinți în 1948, când s-a născut Doina. Suzana Gâdea a avut un frate și trei surori (un inginer, o educatoare, o funcționară și o casnică). A absolvit Facultatea de Chimie Industrială a Institutului Politehnic din București (1943), obținând ulterior titlul științific de doctor chimist în metalurgie fizică și semiconductori. A urmat apoi stagii de specializare în domeniul metalurgiei fizice în R.S. Cehoslovacă (Praga, Zbroyovsko și Brno, 1951), R.P. Polonă (Varșovia, 1953) și în R.D. Germană (Dresda, 1954).

După absolvirea facultății, a fost încadrată ca asistent universitar (1943), fiind promovată apoi în gradele didactice de șef de lucrări (1946), conferențiar (1948) și profesor universitar (1956). A îndeplinit funcțiile de prodecan (1948-1951) și apoi de decan (1951-1955) la Facultatea de Mecanică din București. Între anii 1955-1976 a fost prorector al Institutului Politehnic din București. În anul 1962 a devenit membră al PCR.

În anul 1972 a obținut titlul științific de doctor docent în științe cu teza Cercetări asupra durificării aliajelor de aluminiu. În anul 1974, Suzana Gâdea a fost aleasă ca membră corespondentă a Academiei Române. A fost membră a mai multor institute cum ar fi: Institutul Iron and Steel (Anglia, 1968), Academia Franceză de Științe (1970, membră de onoare), Comisia Internațională de microscopie electronică (1973, vicepreședinte).

A efectuat cercetări fundamentale cu privire la teoria dislocațiilor (lichid-solid, lichid-lichid, solid-solid) și cu privire la aliajele semiconductoare pentru: circuite integrate, generatori piezoelectrici, componente electronice. Are realizate cercetări asupra tratamentelor termice și termochimice, studii asupra difuziei, a sărurilor topite și depunerilor de structuri subțiri. A studiat problema aliajelor de aluminiu de mare rezistență mecanică pentru construcții de avioane.

În perioada 16 iunie 1976 - 28 august 1979, a îndeplinit funcția de ministru al educației și învățământului și apoi, în perioada 28 august 1979 - 22 decembrie 1989, pe cea de președinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste (cu rang de ministru). Ea a mai îndeplinit și funcția de președinte al Consiliului Național al Femeilor. Între anii 1979-1989 a deținut funcția de membră al CPEX al PCR. Suzana Gâdea a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioada 1965 - 1989.[5]

În decembrie 1989, a fost pentru un scurt timp arestată, în lotul liderilor PCR. Imediat după 1989, conform unui articol din statutul Academiei Române care prevede că sunt excluși toți acei membri care au suferit condamnări penale, Elena Ceaușescu, Manea Mănescu, Suzana Gâdea și alții au fost excluși din Academia Română.

Decorații[modificare | modificare sursă]

Lucrări publicate[modificare | modificare sursă]

  • Metalurgia fizică (1950)
  • Studiul metalelor și aliajelor (1954)
  • Metalurgia pulberilor (1958)
  • Metalurgia fizică (1961)
  • Studiul topiturilor (1962)
  • Metalurgia fizică a semiconductorilor (1963) - în colaborare
  • Aliaje neferoase (1965) - în colaborare
  • Metale rare și semiconductoare (1967)
  • Metalurgia fizică a materialelor semiconductoare (1968) - în colaborare
  • Solidificarea direcționată a aliajelor de aluminiu (1968)
  • Teorii asupra oboselii materialelor metalice (1972)
  • Manualul inginerului metalurg (coordonator general al vol. I și II, 1978 și 1982)
  • Metalurgie fizică și studiul metalelor (1979) - în colaborare

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]