Suzana Gâdea

Date personale
Suzana Gâdea

Nume la naștere	Suzana Gădea, Susănica Gâdea
Născută	29 septembrie 1919 Întorsura Buzăului, România
Decedată	25 august 1996, (77 de ani) București, România
Părinți	Ștefan Stănescu^[2]
Frați și surori	Un frate și trei surori
Căsătorită cu	Dumitru Gâdea^[1]
Copii	Doina
Cetățenie	România
Ocupație	politiciană inginer chimist[] inginer metalurg[] ministru
Limbi vorbite	limba română
Ministru al Educației și Învățământului
În funcție 16 iunie 1976 – 28 august 1979
Președinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste (cu rang de ministru)
În funcție 28 august 1979 – 22 decembrie 1989
Membru al CPEX al PCR
În funcție 1979 – 1989

Premii	1. Ordinul Muncii clasa a III-a și a II-a 2. Ordinul Steaua RPR 3. Ordinul Tudor Vladimirescu
Partid politic	Partidul Comunist din România
Alma mater	1. Facultatea de Chimie Industrială a Institutului Politehnic din București 2. Academia Ștefan Gheorghiu
Profesie	inginer chimist - metalurgist, politician comunist
Modifică date / text

Susănica Irina Gâdea (născută Stănescu), mai cunoscută sub numele de Suzana Gădea, (n. 29 septembrie 1919, Întorsura Buzăului, județul Covasna – d. 25 august 1996, București)^[3] a fost o ingineră chimistă-metalurgistă, femeie politică comunistă și ministră română, membră marcantă a regimului Ceaușescu în perioada 1976-1989. A fost aleasă în anul 1974 ca membră corespondentă a Academiei Române, din care a fost exclusă în 1992.^[4] A fost decorată cu Ordinul Muncii, clasa a III-a și a II-a, Ordinul Steaua RPR, și Ordinul Tudor Vladimirescu.^[5]

Biografie

Susănica Irina Gâdea (născută Stănescu) s-a născut la data de 29 septembrie 1919 în orașul Întorsura Buzăului (județul Covasna). Tatăl, Ștefan Stănescu, era fost funcționar și brigadier silvic. Mama sa era casnică. La 27 de ani, Suzana s-a căsătorit cu Dumitru Gâdea, originar din Teleorman, inginer constructor, absolvent al Politehnicii București. Soții au devenit părinți în 1948, când s-a născut Doina. Suzana Gâdea a avut un frate și trei surori (un inginer, o educatoare, o funcționară și o casnică). A absolvit Facultatea de Chimie Industrială a Institutului Politehnic din București (1943), obținând ulterior^[când?] titlul științific de doctor chimist în metalurgie fizică și semiconductori. A urmat apoi stagii de specializare în domeniul metalurgiei fizice în R.S. Cehoslovacă (Praga, Zbroyovsko și Brno, 1951), R.P. Polonă (Varșovia, 1953) și în R.D. Germană (Dresda, 1954).

După absolvirea facultății, a fost încadrată ca asistent universitar (1943), fiind promovată apoi în gradele didactice de șef de lucrări (1946), conferențiar (1948) și profesor universitar (1956). A îndeplinit funcțiile de prodecan (1948-1951) și apoi de decan (1951-1955) la Facultatea de Mecanică din București. Între anii 1955-1976 a fost prorector al Institutului Politehnic din București. În anul 1962 a devenit membră al PCR.

În anul 1972 a obținut titlul științific de doctor docent în științe cu teza Cercetări asupra durificării aliajelor de aluminiu. În anul 1974, Suzana Gâdea a fost aleasă ca membră corespondentă a Academiei Române. A fost membră a mai multor institute cum ar fi: Institutul Iron and Steel (Anglia, 1968), Academia Franceză de Științe (1970, membră de onoare), Comisia Internațională de microscopie electronică (1973, vicepreședinte).

A efectuat cercetări fundamentale cu privire la teoria dislocațiilor (lichid-solid, lichid-lichid, solid-solid) și cu privire la aliajele semiconductoare pentru: circuite integrate, generatori piezoelectrici, componente electronice. Are realizate cercetări asupra tratamentelor termice și termochimice, studii asupra difuziei, a sărurilor topite și depunerilor de structuri subțiri. A studiat problema aliajelor de aluminiu de mare rezistență mecanică pentru construcții de avioane.^{[necesită clarificare]}

În perioada 16 iunie 1976 - 28 august 1979, a îndeplinit funcția de ministru al educației și învățământului și apoi, în perioada 28 august 1979 - 22 decembrie 1989, pe cea de președinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste (cu rang de ministru). Ea a mai îndeplinit și funcția de președinte al Consiliului Național al Femeilor. Între anii 1979-1989 a deținut funcția de membră al CPEX al PCR. Suzana Gâdea a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioada 1965 - 1989.^[6]

În decembrie 1989, a fost pentru un scurt timp arestată, în lotul liderilor PCR, pentru comiterea infracțiunii de favorizare la genocid.^[7] În 1991 Suzana Gâdea este condamnată la 2 ani închisoare.^[7] Pe 20 aprilie 1992 Curtea Supremă de Justiție acceptă cererea procuraturii, schimbă încadrarea juridică în "complicitate la infracțiunea de omor deosebit de grav".^[7] Suzana Gâdea primește sentința definitivă și irevocabilă – 8 ani de închisoare.^[4] Pe 13 mai, Academia Română hotărăște excluderea ei dintre membrii corespondenți.^[8]^[4]

Decorații

Medalia Muncii (14 septembrie 1953)^[9]
Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne” clasa a III-a (18 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”^[10]
Ordinul Muncii clasa a II-a (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, [...] pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”^[11]

Lucrări publicate

Metalurgia fizică (1950)
Studiul metalelor și aliajelor (1954)
Metalurgia pulberilor (1958)
Metalurgia fizică (1961)
Studiul topiturilor (1962)
Metalurgia fizică a semiconductorilor (1963) - în colaborare
Aliaje neferoase (1965) - în colaborare
Metale rare și semiconductoare (1967)
Metalurgia fizică a materialelor semiconductoare (1968) - în colaborare
Solidificarea direcționată a aliajelor de aluminiu (1968)
Teorii asupra oboselii materialelor metalice (1972)
Manualul inginerului metalurg (coordonator general al vol. I și II, 1978 și 1982)
Metalurgie fizică și studiul metalelor (1979) - în colaborare

Note

^ ro Suzana Gâdea, universitar la tinerețe, membru de partid la vârsta a doua
^ ro Tatăl Suzanei Gâdea, angajatul lui Caragiale la restaurantul din Buzău
^ ro Membrii CC al PCR
^ ^a ^b ^c „Renaşterea Bănăţeană, mai 1992 (Anul 4, nr. 660-683) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în 16 decembrie 2024.
^ Suzana Gâdea, universitar la tinerețe, membru de partid la vârsta a doua Arhivat în 18 martie 2012, la Wayback Machine., 11 decembrie 2009, Florin Mihai, Jurnalul Național, accesat la 16 iulie 2012
^ Wayback Machine (PDF), www.cnsas.ro
^ ^a ^b ^c „Rechizitoriu în Dosar nr. 11/P/2014” (PDF). Ministerul public. 29 iulie 2022. Accesat în 16 decembrie 2024.
^ Laurențiu Ungureanu și Radu Eremi, "Apostolii epocii de aur". Episodul VI: "Suzana Gâdea, mama vitregă a culturii române." Reaccesat pe adevarul.ro la 16 dec. 2024.
^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 371 din 14 septembrie 1953 pentru conferirea „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii”, unor cadre didactice din învățământul superior, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul II, nr. 34, 25 septembrie 1953, pp. 375–376.
^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 509 din 18 august 1964 pentru conferirea unor ordine ale Republicii Populare Romîne, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 12, 27 august 1964, p. 91.
^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 157 din 4 mai 1971 privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul VII, nr. 96, Partea I, vineri 6 august 1971, p. 634.

Bibliografie

*** - Personalități românești ale științelor naturii și tehnicii (Editura Științifică și enciclopedică, București, 1982)
Suzana Gâdea, universitar la tinerețe, membru de partid la vârsta a doua Arhivat în 18 martie 2012, la Wayback Machine., 11 decembrie 2009, Florin Mihai, Jurnalul Național

[1] ro Suzana Gâdea, universitar la tinerețe, membru de partid la vârsta a doua

[2] ro Tatăl Suzanei Gâdea, angajatul lui Caragiale la restaurantul din Buzău

[3] ro Membrii CC al PCR

[:0-4] „Renaşterea Bănăţeană, mai 1992 (Anul 4, nr. 660-683) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în 16 decembrie 2024.

[cp2012-07-16-5] Suzana Gâdea, universitar la tinerețe, membru de partid la vârsta a doua Arhivat în 18 martie 2012, la Wayback Machine., 11 decembrie 2009, Florin Mihai, Jurnalul Național, accesat la 16 iulie 2012

[6] Wayback Machine (PDF), www.cnsas.ro

[:1-7] „Rechizitoriu în Dosar nr. 11/P/2014” (PDF). Ministerul public. 29 iulie 2022. Accesat în 16 decembrie 2024.

[8] Laurențiu Ungureanu și Radu Eremi, "Apostolii epocii de aur". Episodul VI: "Suzana Gâdea, mama vitregă a culturii române." Reaccesat pe adevarul.ro la 16 dec. 2024.

[9] Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 371 din 14 septembrie 1953 pentru conferirea „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii”, unor cadre didactice din învățământul superior, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul II, nr. 34, 25 septembrie 1953, pp. 375–376.

[Decret509-10] Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 509 din 18 august 1964 pentru conferirea unor ordine ale Republicii Populare Romîne, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 12, 27 august 1964, p. 91.

[11] Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 157 din 4 mai 1971 privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul VII, nr. 96, Partea I, vineri 6 august 1971, p. 634.

[2]

[1]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]