Sindromul Asperger
 | Acest articol necesită mai multe referințe medicale pentru verificare sau se bazează prea mult pe surse primare. Vă rugăm să revizuiți conținutul articolului și să adăugați surse de încredere suplimentare. (decembrie 2014) |
| Sindromul Asperger | |
| Specialitate | psihiatrie  |
|---|---|
| Clasificare și resurse externe | |
| ICD-9 | 299.80 |
| ICD-10 | F84.5 |
| ICD-11 | |
| OMIM | 608638 |
| DiseasesDB | 31268 |
| MedlinePlus | 001549 |
| eMedicine | ped/147 |
| Patient UK | Sindromul Asperger |
| MeSH ID | D020817[1][2] |
Modifică date / text  | |
Sindromul Asperger (în engleză Asperger's Syndrome) este o tulburare comportamentală din spectrul autistic. Este discutabil faptul daca acesta este distinct de autismul înalt-funcțional (HFA).[3]
Studiile indică faptul că între 0,2% și 0,4% (1/500 la 1/250) dintre copiii de vârstă școlară suferă de acest sindrom.[necesită citare] Sindromul Asperger începe în copilărie și durează de regulă până la maturitate. Sindromul Asperger afectează mai mulți băieți decât fete.[necesită citare]
S-a estimat ca în 2015 la nivel global sindromul Asperger afecta 37,2 milioane de oameni.[4]
Cauze[modificare | modificare sursă]
Cauzele exacte ale sindromului Asperger nu sunt încă cunoscute,[5] dar cauza cea mai probabilă este de natură ereditară, genetică.[6]
Simptome[modificare | modificare sursă]
Sindromul Asperger se caracterizează prin comportament repetitiv care afectează capacitatea de a comunica.
Diagnosticul[modificare | modificare sursă]
Medicii pot stabili diagnosticul sindromului Asperger la copil atunci când cel puțin 3 din 4 simptome sunt îndeplinite:
- incapacitatea de a înțelege cum cred alții și de a se transpune în situația altor persoane.
- incapacitatea de a înțelege limbajul non-verbal, "ceea ce nu este spus" și de a "citi printre rânduri".
- vorbire întârziată, vocabular sărac
- comportament repetitiv
Copiii cu sindrom Asperger sunt supradotați intelectual (IQ peste 130) și de foarte multe ori excelează în domenii ale științelor exacte sau artelor (cu precădere în muzică, desen, artă fotografică).
Diagnosticul de sindrom Asperger poate fi stabilit unui copil numai de către un specialist, însă întotdeauna, din bateria de teste, trebuie să facă parte un test IQ (de regulă Matricele Progresive Raven)
Tratamentul[modificare | modificare sursă]
- crearea unui mediu potrivit (inclusiv de educație și terapie) și axarea educației pe domeniul în care subiectul excelează.
- medicație (în special anxiolitice)
- psihoterapie (psihoterapie comportamentală).
Tratamentul trebuie să fie individual.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- sfatulmedicului.ro
- Bjørklund G. Asperger syndrome: a literature study. Poster presented at the conference "Evidence Based Assessment and Intervention in Autism and Comorbid Disorders". Cluj-Napoca: Universitatea Babes-Bolyai, November 12-14, 2009.
- ^ Disease Ontology release 2019-05-13[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor); - ^ Disease Ontology release 2019-08-22, accesat în
- ^ Klin A (mai 2006). „[Autism and Asperger syndrome: an overview]”. Revista Brasileira de Psiquiatria. 28 Suppl 1 (suppl 1): S3–11. doi:10.1590/S1516-44462006000500002. PMID 16791390. Arhivat din originalul de la . Parametru necunoscut
|df=ignorat (ajutor) - ^ Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numiteGBD2015Pre - ^ „Autism Spectrum Disorder”. National Institute of Mental Health. septembrie 2015. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
- ^ Klauck SM (iunie 2006). „Genetics of autism spectrum disorder”. European Journal of Human Genetics. 14 (6): 714–20. doi:10.1038/sj.ejhg.5201610. PMID 16721407.