Sari la conținut

Sierras Subbéticas

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sierras Subbéticas
Categoria V IUCN (Peisaj terestru/marin protejat)
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Spania
Coordonate37°27′07″N 4°20′09″W ({{PAGENAME}}) / 37.4519°N 4.3358°V
Suprafață32.056 ha[1]  Modificați la Wikidata
Înființare[2]  Modificați la Wikidata
Cod Natura 2000ES6130002[1]  Modificați la Wikidata

Sierras Subbéticas este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[3], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA[4]) din Spania întinsă pe o suprafață de 32.055,74 ha, integral pe uscat.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Centrul sitului Sierras Subbéticas este situat la coordonatele 37°26′40″N 4°18′42″W / 37.4445°N 4.3117°V ({{PAGENAME}}).

Înființare[modificare | modificare sursă]

Situl Sierras Subbéticas a fost declarat sit de importanță comunitară în decembrie 1997 pentru a proteja 3 specii de plante și 69 de specii de animale. Alte tipuri de protecție:

  • arie de protecție specială avifaunistică (în octombrie 2002)[4]
  • arie specială de conservare (în septembrie 2012)[3][5][6]

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Situată în ecoregiunea mediteraneană, aria protejată conține 19 habitate naturale: Dehesas cu Quercus spp. perene, Peșteri inaccesibile publicului, Pseudostepă cu ierburi și specii anuale de Thero-Brachypodietea, Pajiști alpine și subalpine calcaroase, Tufărișuri termo-mediteraneene și de pre-deșert, Galerii de Salix alba și de Populus alba, Galerii și tufărișuri riverane sudice (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae), Iazuri temporare mediteraneene, Păduri iberice de Quercus faginea și Quercus canariensis, Păduri de pin mediteraneene cu pini mezogeni endemici, Formațiuni stabile xerotermofile de Buxus sempervirens pe pante stâncoase (Berberidion p.p.), Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Grohotișuri termofile și vest-mediteraneene, Lande oro-mediteraneene cu formațiuni endemice de grozamă, Păduri de Quercus ilex și Quercus rotundifolia, Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Pajiști umede mediteraneene cu ierburi înalte de Molinio-Holoschoenion, Păduri termofile cu Fraxinus angustifolia.[6]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[5]

  • plante (3): Atropa baetica, Glandora nitida, Narcissus fernandesii
  • păsări (56): uliu porumbar (Accipiter gentilis), pescăruș albastru (Alcedo atthis), rață mare (Anas platyrhynchos), fâsă de pădure (Anthus spinoletta), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), Aquila fasciata, ciuf de câmp (Asio flammeus), buha (Bubo bubo), șorecarul comun (Buteo buteo), caprimulg (Caprimulgus europaeus), Caprimulgus ruficollis, Certhia brachydactyla, barză albă (Ciconia ciconia), mierla de apă (Cinclus cinclus), șerpar (Circaetus gallicus), erete cenușiu (Circus pygargus), porumbel gulerat (Columba palumbus), dumbrăveancă (Coracias garrulus), prepeliță (Coturnix coturnix), gușă vânătă (Cyanecula svecica), șoim de iarnă (Falco columbarius), șoim călător (Falco peregrinus), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturel roșu (Falco tinnunculus), cinteză (Fringilla coelebs), ciocârlan (Galerida cristata), Galerida theklae, găinușă de baltă (Gallinula chloropus), cocor (Grus grus), vulturul pleșuv sur (Gyps fulvus), acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), capîntorsul (Jynx torquilla), forfecuță gălbuie (Loxia curvirostra), ciocârlie de bărăgan (Melanocorypha calandra), prigoare (Merops apiaster), gaia neagră (Milvus migrans), mierlă de piatră (Monticola saxatilis), codobatura galbenă (Motacilla flava), muscar sur (Muscicapa striata), pietrar mediteranean (Oenanthe hispanica), Oenanthe leucura, pietrar sur (Oenanthe oenanthe), ciuf-pitic (Otus scops), viespar (Pernis apivorus), codroșul de pădure (Phoenicurus phoenicurus), Prunella collaris, Pyrrhocorax pyrrhocorax, lăstun de mal (Riparia riparia), mărăcinar (Saxicola rubetra), turturică (Streptopelia turtur), silvie roșcată (Sylvia cantillans), Sylvia conspicillata, silvie de tufiș (Sylvia undata), pănțărușul (Troglodytes troglodytes), mierlă gulerată (Turdus torquatus), pupăză (Upupa epops)
  • amfibieni (1): Discoglossus galganoi
  • mamifere (8): liliac cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliac cărămiziu (Myotis emarginatus), liliac comun (Myotis myotis), liliacul mediteranean cu potcoavă (Rhinolophus euryale), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), liliacul cu potcoavă a lui méhely (Rhinolophus mehelyi)
  • pești (2): Cobitis paludica, Pseudochondrostoma polylepis
  • reptile (2): țestoasa de baltă (Emys orbicularis), Mauremys leprosa

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 34 de specii de plante, 73 de specii de păsări, 1 specie de amfibieni, 6 specii de mamifere, 14 specii de nevertebrate, 2 specii de pești, 11 specii de reptile.[5]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Q107660553, accesat în  
  2. ^ Nationally designated areas inventory, accesat în  
  3. ^ a b Decreto 493/2012, de 25 de septiembre, por el que se declaran determinados lugares de importancia comunitaria como Zonas Especiales de Conservación de la Red Ecológica Europea Natura 2000 en la Comunidad Autónoma de Andalucía.
  4. ^ a b Disposición transitoria séptima de la Ley 18/2003, de 29 de diciembre, por la que se aprueban medidas fiscales y administrativas
  5. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Sierras Subbéticas”. Accesat în . 
  6. ^ a b „Sierras Subbéticas”. biodiversity.europa.eu. Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]