Selma Lagerlöf

Selma Ottilia Lovisa Lagerlöf (n. , Östra Ämtervik church parish(d), Comitatul Värmland, Suedia – d. , Östra Ämtervik church parish(d), Comitatul Värmland, Suedia) a fost o scriitoare suedeză, prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură (1909) și prima femeie membră a Academiei Suedeze (1914).
Opera sa posedă puternice tendințe moral-educative, cultivând trecutul legendar, conservarea valorilor perene și tradiția. A scris romane de factură epopeică, pline de fantezie și lirism, cu rezonanțe din vechile legende scandinave.
De asemenea, a mai scris proză pentru copii, îmbinând într-o viziune poetică unică o lecție metaforică de geografie, istorie și cultură. "... ca prețuire pentru nobilul său idealism, bogăția fanteziei și expunerea spirituală care îi caracterizează opera"[22]...
Date biografice
[modificare | modificare sursă]Selma Lagerlöf s-a născut în Mårbacka (Värmland) la 20 noiembrie 1858. Tatăl ei, locotenentul Lagerlöf, era vesel, activ, sociabil, cu o fantezie bogată, îi plăcea să cânte și să se joace cu copiii. Mama sa era serioasă, muncitoare, înțeleaptă și avea o adâncă înțelegere pentru problemele sufletești ale celorlalți. Bunica sa după tată era o adevărată comoară de legende și cântece populare. Conacul părintesc din Mårbacka apare în toate amintirile ei din copilărie. Casa cu etaj, cu acoperișul învelit cu turbă, cu oameni veseli, cuviincioși și muncitori, apare uneori direct în opera sa. Când Selma avea trei ani, se trezi într-o dimineață cu un picior paralizat, maladie de care nu s-a vindecat complet niciodată. Din acest motiv, Selma nu a frecventat cursurile unei școli, ci a învățat acasă. De mică a citit mult, cărți de aventuri pline de fantezie, O mie și una de nopți, cărțile lui Walter Scott, povestirile lui Andersen. Încă de la 15 ani a început să scrie versuri (nereușite) și și-a propus să devină scriitoare. Dorința de a-și face o situație și starea economică precară a familiei au determinat-o, în 1881, să plece la Stockholm, unde a urmat un an cursurile unui liceu pentru fete și trei ani cursurile Școlii pedagogice. Din 1885 până în 1895 a fost învățătoare într-o școală de fete la Landskrona. În această perioadă a scris "Gösta Berlings saga" (1891). Cartea a fost primită cu răceală de către critică; de exemplu Carl David af Wirsen face o recenzie nimicitoare. Faptul acesta se explică prin aceea că Selma Lagerlöf, începând să scrie cartea, a simțit că nu se poate încadra în canoanele literare ale epocii, povestirile ei, atât de intim legate de copilărie și de adolescență, aveau nevoie de o libertate de expresie asemănătoare cu aceea a legendelor populare, aveau nevoie de aerul de saga, de libertate. Abia la doi ani după apariția acestui "eșec literar", un traducător danez a tălmăcit cartea în daneză și astfel "Gösta Berlings" a ajuns pe masa de lucru a lui Georg Brandes, cel mai autorizat critic literar din vremea sa, iar recenzia favorabilă a acestuia a adus consacrarea definitivă a cărții. În opera Selmei Lagerlöf predomină povestirea, legenda. Din motive didactice, scrie o carte de lecturi geografice despre Suedia, plină de amintiri istorice și de excelente descrieri ale pământului suedez. Micii sau marii cititori ai acestei cărți, nici nu-și imaginează că a fost scrisă pentru școala elementară. Cartea a fost tradusă în foarte multe limbi și este cea mai cunoscută lucrare a Selmei Lagerlöf: Nils Holgersson underbara resa genom Sverige (Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia) (1907). Pentru deosebitele ei merite, Selma Lagerlöf a primit titlul de Doctor Honoris Causa și a devenit membru al Academiei Suedeze (1914). În 1939, Selma Lagerlöf a salvat-o de la exterminarea de către regimul nazist pe scriitoarea germană Nelly Sachs, care s-a refugiat la Stockholm. Selma Lagerlöf a decedat în 1940.
Opera
[modificare | modificare sursă]- Gösta Berling saga (Povestea lui Gösta Berling) (1890-1891)
- Osynliga länkar (Lanțuri nevăzute) (1894)
- Antikrists mirakler (Miracolele lui Anticrist) (1897)
- Jerusalem(1901-1902)
- Nils Holgersson underbara resa genom Sverige (Minunata călătorie a lui Nils Holgersson în Suedia) (1906-1907)
- Kristuslegender (Legende despre Cristos) (1904)
- Herr Arnes penningar (Banii domnului Arne) (1904)
- Liljecronas hem (Casa din Lilliecrona) (1911)
- Kejsarn av Portugallien (Împăratul Portugaliei) (1914)
- Mårbacka (1922)
- Charlotte Löwensköld (1925).
- Löwensköldska ringen (Inelul familiei Löwensköld) (1925)
- Anna Svärd (1928)
Traduceri
[modificare | modificare sursă]- Povestea lui Gösta Berling, traducere Nicolae Filipovici, București, Editura pentru literatură universală, 1965, 1968;
- Charlotte Löwensköld, traducere Maria și Petre Banuș, București, Minerva, 1972;
- Legende despre Iisus, traducere I. Constantinescu, Craiova, Editura Universalia, 1990;
- Ierusalim, traducere Florin Rotaru, București, Editura Biblioteca Bucureștilor, 1998.
- Minunata calatorie a lui Nils Holgersson prin Suedia, traducere Nicolae Filipovici si Dan Faur, Bucuresti, Editura Tineretului, 1961
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Lagerlöf, Selma”, The Encyclopædia Britannica. Volume XXXI, 1922, Wikidata Q38222745
- 1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „Selma Lagerlöf” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- 1 2 3 4 „Selma Lagerlöf” (în suedeză). Svenskt biografiskt lexikon[*]. Wikidata Q379406.
- ↑ Andrew Bell. „Selma Lagerlof” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
- 1 2 Sveriges dödbok 1830–2020 (în suedeză) (ed. 8), Sveriges släktforskarförbund[*], noiembrie 2021, Wikidata Q110037048
- ↑ „Östra Ämterviks kyrkoarkiv, Födelse- och dopböcker, SE/VA/13685/C/7 (1833-1860), bildid: C0039805_00103”. Wikidata Q10501038.
- 1 2 „Selma O L Lagerlöf” (în suedeză). Svenskt biografiskt lexikon[*]. Wikidata Q379406.
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Лагерлёф Сельма (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
- ↑ „Selma Lagerlöf”. YouTube. Accesat în .
- 1 2 „Folkräkningar (Sveriges befolkning) 1880” (în suedeză). National Archives of Sweden[*]. Wikidata Q49213654. Accesat în .
- 1 2 „Östra Ämterviks kyrkoarkiv, Födelse- och dopböcker, SE/VA/13685/C/7 (1833-1860), bildid: C0039805_00103”. Wikidata Q10501038.
- ↑ , arhivat din original
|archive-url=necesită|url=(ajutor) la|archive-url=necesită|archive-date=(ajutor) Lipsește sau este vid:|title=(ajutor) - ↑ „Selma Lagerlöf”. LIBRIS. . Wikidata Q1798125. Accesat în .
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ „Selma Lagerlöf”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- ↑ „ПроДетЛит” (în rusă). . Wikidata Q124821483.
- ↑ „Selma Lagerlöf”. Svenskt biografiskt lexikon[*]. Accesat în .
- ↑ https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/about/amounts/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „Selma Lagerlöf”. nobelprize.org[*].
- ↑ Selma Lagerlöf (în suedeză). Svenskt kvinnobiografiskt lexikon[*]. ISBN 978-91-639-7594-3. ISSN 2003-0088. Wikidata Q50395049. Accesat în .
- ↑ Laureații Premiului Nobel pentru Literatură - Almanah "Contemporanul", 1983 , pag 71
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- en Biografie
[zh-min-nan:Selma Lagerlöf]
- Nașteri în 1858
- Nașteri pe 20 noiembrie
- Decese în 1940
- Decese pe 16 martie
- Laureați ai Premiului Nobel pentru Literatură
- Laureați suedezi ai Premiului Nobel
- Membri ai Academiei Suedeze
- Romancieri suedezi
- Scriitoare din secolul al XIX-lea
- Suedezi din secolul al XX-lea
- Scriitoare din secolul al XX-lea
- Femei laureate ale Premiului Nobel
- Suedezi din secolul al XIX-lea
- Creștini suedezi
- Pacifiști
- Eponime ale craterelor de pe planeta Venus

