Scutelnic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Scutelnic (sau scutnic, de la verbul românesc a scuti; plural: scutelnici, scutnici) este denumirea care se dădea în Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova, unui țăran care, în schimbul unor obligații suplimentare față de domn, de stăpânul de moșie sau de mănăstiri, era scutit de plata birului domnesc.[1][2]

Categoria scutelnicilor a fost introdusă prin reformele lui Constantin Mavrocordat.[3][4] Ea a fost abolită în Basarabia după ce această regiune a fost anexată de Imperiul Rus la 29 aprilie 1818 prin Așezământul de organizare administrativă a Basarabiei.[5]

Tot scutelnic se numea și un scutier, adică un tânăr nobil vasal care purta scutul și celelalte arme ale cavalerului sau seniorului.

Termenul s-a păstrat în diferite num, precum numele de familie Skutnik, Skutelnik (transliterări alternative a cuvântului din scrierea chirilică) și localitatea Scutelnici.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Comments to the Russian book "Очерк истории Молдавии" by П. П. Свиньин ru
  2. ^ Definition of "Scutélnic"ro
  3. ^ Neagu Djuvara, Între Orient și Occident. Țările române la începutul epocii moderne, Ed. Humanitas, București, 1995, pp. 227-228.
  4. ^ "Fiscal Administration", a section from a book in Romanian history ru
  5. ^ Charter for the organization of the Bessarabian Oblast, 29 aprilie 1818, in "Печатается по изданию: Полное собрание законов Российской империи. Собрание первое.", Vol 35. 1818, Sankt Petersburg, 1830, pg. 222-227. Available online at hrono.info ru

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  • Neagu Djuvara, Între Orient și Occident. Țările române la începutul epocii moderne, Humanitas, Bucharest, 1995, pp.227-228.
  • "Fiscal Administration", a section from a book in Romanian history ru