Priboj

— așezare umană —

Stemă

Priboj (Serbia)

Poziția geografică în Serbia

Coordonate: 43°34′54″N 19°31′38″E / 43.58163°N 19.52734°E

Comună[*]

Suprafață

- Total

553 km²

Altitudine

882 m.d.m.

Populație (2011)

- Total

27.133 locuitori

Cod poștal

31330

Prefix telefonic

013

Prezență online

site web oficial

Poziția localității Priboj

Priboj (în sârbă Прибој, cu alfabetul latin: Priboj) este un oraș situat în comuna Priboj din districtul Zlatibor al Serbiei, pe valea râului Lim. Potrivit recensământului din 2002 are o populație de 19.564 locuitori. A fost fondat în Evul Mediu în apropierea cetății Jagat, care se afla la poalele muntelui Bić.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Orașul Priboj este situat în extremitatea vestică a Serbiei centrale, lângă granița cu Muntenegru și Republika Srpska, în regiunea munților Stari Vlah, care fac parte din Alpii Dinarici. El este înconjurat din toate părțile de munți: munții Zlatibor la nord și nord-est, micul masiv Murtenica la est, munții Tara și începutul munților Zlatar la sud-est, muntele Pobijenik (1.423 m) la sud-vest și muntele Varda (din Bosnia și Herțegovina) la nord-vest.^[2] Fiind aplasat pe valea râului Lim, afluent Drinei, la 5 km de confluența sa cu râul Uvac, orașul se află în partea cea mai joasă a comunei Priboj, la o altitudine de 395 m.^[2] În amonte de oraș, la sud de satul Banja, a fost construit pe râul Lim un baraj de acumulare numit lacul Potpeć (în sârbocroată Potpećko jezero), cu o lungime de 20 km și o suprafață de 3,605 km².^[3]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Nu departe de Priboj, în cătunul Jarmovac, au fost descoperite vestigii ale unor ateliere de confecționare a obiectelor din cupru care datează din vremurile preistorice, una dintre puținele instalații metalurgice de acest fel descoperite la sud de Sava și Dunăre.^[4] La rândul lor, izvoarele cu apă termală din Pribojska Banja erau cunoscute încă din vremea stăpânirii romane.^[5]

În zona actualului oraș au fost construite în perioada medievală mai multe fortărețe: Oštrik (lângă satul Čelice), Jagat (pe muntele Bić deasupra orașului Priboj), Ravanjski grad (la Crnetići), Ostro (la Kukurovići) și Sjeverin.^[4] Mănăstirea Banja a fost întemeiată în secolul al XII-lea pe vremea țarilor din dinastia Nemanjić, în aceeași perioadă cu Mănăstirea Mileševa.^[5] Orașul Priboj, construit la poalele cetății Jagat, este menționat pentru prima dată în 1448, într-un hrisov al regelui Frederic al III-lea, fiind înscris apoi în actele recensământului din 1463 ca făcând parte din nahija Dobrun și apoi, în 1485, ca sediu al aceleiași nahija.^[6]^[7] El a fost descris mai târziu de călătorul sloven Benedikt Kuripešić în 1530 și apoi de călătorul otoman Evliya Çelebi în 1662.^[8]

Poziția sa de graniță a determinat o dezvoltare economică rapidă a orașului, dar a făcut să fie distrus în momentul cuceririi otomane, sub stăpânirea austriecilor (în secolul al XVIII-lea), în timpul primei răscoale a sârbilor împotriva turcilor, în perioada Războaielor Balcanice, precum și în timpul Primului și al celui de-al Doilea Război Mondial. Până în 1912 a făcut parte din Turcia, iar în timpul Primului Război Balcanic a fost eliberat și anexat Regatului Serbiei.^[9] Orașul a suferit mari distrugeri în cursul celor două războaie mondiale. Poziția sa de graniță a făcut ca populația sa să scadă mult în timpul Războiului Civil din fosta Iugoslavie.

Populație[modificare | modificare sursă]

În anul 2002 locuiau în Priboj 19.564 de persoane, din care 15.093 erau adulți, cu o vârstă medie de 36,4 ani (36 de ani la bărbați și 36,7 ani la femei). Existau în oraș 6.199 de familii, cu o medie de 3,16 persoane pe familie. Populația orașului era majoritar sârbă.

An recensământ	Nr. locuitori^[10]
1948	1.549
1953	1.902
1961	5.490
1971	13.034
1981	18.295
1991	21.949
2002	19.564^[11]

Naționalitate	Locuitori^[12]
Sârbi	13.386
Bosniaci	4.538
Muntenegreni	372
Iugoslavi	90
Croați	30
Maghiari	15
Macedoneni	12
Albanezi	11
Sloveni	7
Bunievți	4
Ruși	3
Ucraineni	2
Nedeclarați	38

Componența etnică a orașului Priboj

Sârbi (68,42%)

Bosniaci (27,78%)

Muntenegreni (1,9%)

Alți (1,9%)

Economie[modificare | modificare sursă]

În 1953 a fost înființată fabrica de automobile din Priboj (în sârbă Фабрика Аутомобила Прибој), care este una dintre cele mai mari fabrici de automobile din Serbia modernă. Ea produce în principal autocamioane.^[13]

Note[modificare | modificare sursă]

^ ^a ^b ^c https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ ^a ^b sr en Serbia and Montenegro road map ISBN: 963 00 8053 2
^ sr „Planina Zlatar”. http://www.zlatar.org.rs. Site-ul oficial al Munților Zlatar. Accesat în 3 februarie 2011. Legătură externa în |site= (ajutor)^{[nefuncțională]}
^ ^a ^b sr PDF „Priboj iz kulturno istorijske bastine” (PDF). http://www.novavizija.org. Arhivat din original (PDF) la 27 august 2016. Accesat în 3 februarie 2011. Legătură externa în |site= (ajutor)
^ ^a ^b „Pribojska Banja”, Pribojskabanja.rs/banja_village.php, accesat în 19 aprilie 2020
^ „Prezentacija Priboja by Total”, Tesla.rcub.bg.ac.rs/~bodgy/, accesat în 19 aprilie 2020
^ Kosta Kostić, Naši novi gradovi na jugu, Belgrad, 1922.
^ Goran Reković (26 mai 2011), „Ima da nas nema”, Dnevni list Danas, accesat în 19 aprilie 2020
^ Прибој: Када протерасмо Турке? («Вечерње новости», 1 octombrie 2012)
^ Књига 9, Становништво, упоредни преглед броја становника 1948, 1953, 1961, 1971, 1981, 1991, 2002, подаци по насељима, Републички завод за статистику Arhivat în 3 februarie 2015, la Wayback Machine., Београд, мај 2004, ISBN 86-84433-14-9
^ С учётом иностранцев, имеющих двойное гражданство, насчитывается 21 999 человек
^ Књига 1, Становништво, национална или етничка припадност, подаци по насељима, Републички завод за статистику Arhivat în 3 februarie 2015, la Wayback Machine., Београд, фебруар 2003, ISBN 86-84433-00-9
^ en „Introduction”. http://www.fap.co.rs. Site-ul companiei FAP. Accesat în 3 februarie 2011. Legătură externa în |site= (ajutor)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

[8171bc9a46cd003dde50faf670873ea6-1] ttps://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[carte-2] sr en Serbia and Montenegro road map ISBN: 963 00 8053 2

[lacs-3] sr „Planina Zlatar”. http://www.zlatar.org.rs. Site-ul oficial al Munților Zlatar. Accesat în 3 februarie 2011. Legătură externa în |site= (ajutor)^{[nefuncțională]}

[Priboj-4] sr PDF „Priboj iz kulturno istorijske bastine” (PDF). http://www.novavizija.org. Arhivat din original (PDF) la 27 august 2016. Accesat în 3 februarie 2011. Legătură externa în |site= (ajutor)

[Pribojskabanja-5] „Pribojska Banja”, Pribojskabanja.rs/banja_village.php, accesat în 19 aprilie 2020

[6] „Prezentacija Priboja by Total”, Tesla.rcub.bg.ac.rs/~bodgy/, accesat în 19 aprilie 2020

[7] Kosta Kostić, Naši novi gradovi na jugu, Belgrad, 1922.

[Dnevni_list_Danas_2020-04-19-8] Goran Reković (26 mai 2011), „Ima da nas nema”, Dnevni list Danas, accesat în 19 aprilie 2020

[9] Прибој: Када протерасмо Турке? («Вечерње новости», 1 octombrie 2012)

[10] Књига 9, Становништво, упоредни преглед броја становника 1948, 1953, 1961, 1971, 1981, 1991, 2002, подаци по насељима, Републички завод за статистику Arhivat în 3 februarie 2015, la Wayback Machine., Београд, мај 2004, ISBN 86-84433-14-9

[11] С учётом иностранцев, имеющих двойное гражданство, насчитывается 21 999 человек

[12] Књига 1, Становништво, национална или етничка припадност, подаци по насељима, Републички завод за статистику Arhivat în 3 februarie 2015, la Wayback Machine., Београд, фебруар 2003, ISBN 86-84433-00-9

[13] „Introduction”. http://www.fap.co.rs. Site-ul companiei FAP. Accesat în 3 februarie 2011. Legătură externa în |site= (ajutor)

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]