Petra (oraș antic)
Aspect
Pentru alte sensuri, vedeți Petra (dezambiguizare).
Petra | |
Patrimoniul Mondial UNESCO | |
Țara | Iordania |
---|---|
Unitate administrativă | Guvernoratul Ma'an, Iordania |
Criterii | reprezintă o capodoperă a geniului creator uman, unic unei tradiții culturale, obiectivul ilustrează un stadiu semnificativ în istoria oamenilor |
Referință | 326 |
Anul | 1985 (Sesiunea a 9-a) |
Poziția geografică | |
Coordonate | 30°19′44″N 35°26′25″E / 30.328888888889°N 35.440277777778°E |
* Lista Patrimonului Mondial ** Regiunile după clasificarea UNESCO | |
Modifică date / text |
Petra (în arabă ٱلْبَتْرَاء , romanizat: Al-Batrāʾ ; în greacă veche Πέτρα, "Stânca"), cunoscută inițial locuitorilor săi ca Raqmu sau Raqēmō[3][4], este un fost oraș antic, situat în Iordania. Este unul din cele mai celebre situri arheologice din lume, datorită templelor săpate direct în stâncă, cel mai cunoscut fiind "Trezoreria" (Al Khazneh), în stil grecesc, din perioada elenistică, cu o înălțime de 42 m, unde s-a turnat și partea finală a filmului "Indiana Jones și ultima cruciadă" (1989).
[modificare | modificare sursă]În antichitate, orașul se numea Rekem și apare menționat în manuscrisele de la Marea Moartă. Se presupune că a fost construit începând cu secolul al VI-lea î.C., de către nabateeni, un popor semitic, și a fost capitala lor până în 106 d.C., când a intrat în componența Imperiului roman, devenind capitala provinciei Arabia Petraea.
[modificare | modificare sursă]Orașul continuă să înflorească în următoarele secole. Și-a revenit după cutremurul de pămȃnt de gradul 8-9 pe scara Richter din anul 363 d.C., precum și după o inundație catastrofală ulterioară.
[modificare | modificare sursă]Resturi de scrieri vechi din secolul al VI-lea descriu orașul ca pe o așezare cu ca. 30.000 locuitori, în stare bună de funcționare.
[modificare | modificare sursă]A fost distrus iremediabil la cutremurul din anul 748, după care nu s-a mai refăcut, populația emigrȃnd în alte zone.
[modificare | modificare sursă]Ruinele sale au devenit o curiozitate în Evul Mediu, fiind vizitate de sultanul Baibars al Egiptului, în secolul al XIII-lea.
[modificare | modificare sursă]Primul european care le-a vizitat și descris a fost exploratorul elvețian Johann Ludwig Burckhardt, în anul 1812.
[modificare | modificare sursă]În 1985, Petra a fost inclusă în lista UNESCO a locurilor din patrimoniul mondial. Este și una din Cele 7 noi minuni ale lumii.[5]
[modificare | modificare sursă]Galerie
[modificare | modificare sursă]-
Siq-ul, cu raze de lumină
-
Ad Deir văzut de aproape
-
Obeliscul mormântului
-
Poarta lui Hadrian, de asemenea, cunoscută sub numele de Poarta Temenos
-
Templul Grădinilor
-
Tricliniul colorat
-
Mormântul urnei
-
Morminte de stâncă
-
Traseul Mănăstirii Petra
-
Strada Fațadelor
-
Cămile la Petra
-
Stânci de lângă Petra. Vedere peste Wadi Arabah
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Browning, Iain (1973, 1982), Petra, Chatto & Windus, London, p. 15, ISBN: 0-7011-2622-1
- ^ „Management of Petra”. Petra National Trust. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Stephan G. Schmid and Michel Mouton (). Men on the Rocks: The Formation of Nabataean Petra. ISBN 9783832533137. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Shaddel, Mehdy (). „Studia Onomastica Coranica: AL-Raqīm, Caput Nabataeae*”. Journal of Semitic Studies (în engleză). 62 (2): 303–318. doi:10.1093/jss/fgx022. ISSN 0022-4480. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Kühlenthal, Michael. (). Petra : die Restaurierung der Grabfassaden = The restoration of the rockcut tomb facades. Fischer, Helge., Germany. Bundesministerium für Wirtschaftliche Zusammenarbeit und Entwicklung. München: Bayerischen Landesamt für Denkmalpflege. ISBN 3-87490-707-4. OCLC 44937402. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Materiale media legate de Petra la Wikimedia Commons
- Misteriosul oraș al nabateenilor, 23 octombrie 2007, Adrian Nicolae, Descoperă
- Petra, orașul de piatră, 21 iulie 2009, Andreea Dogar, Evenimentul zilei
- Petra – minunea din piatră a deșertului iordanian, 21 februarie 2012, Claudia Moșoarcă, Descoperă - Travel
- Iordania, țara unde se află misterioasa Petra Arhivat în , la Wayback Machine., 21 aprilie 2012, Ciprian Enea, Steluța Năstase, Adevărul
- Sanctuarele din Petra Arhivat în , la Wayback Machine., 19 mai 2010, Dorin Marian, Revista Magazin
- Petra, cetatea ascunsă în munți Arhivat în , la Wayback Machine., 23 martie 2011, Revista Magazin
- Orașul de piatră roz din valea Iordaniei Arhivat în , la Wayback Machine., 25 iulie 2010, Narcisa Elena Balaban, Ziarul Lumina
- Petra - Siq-ul săpat în piatră al Iordaniei, 27 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro
- Petra - orașul de piatră din pustiul Iordaniei, 9 iunie 2013, Teodor Dănălache, CrestinOrtodox.ro
- Petra, o nouă minune a lumii, 17 februarie 2008, Mihaela Biliovschi, Jurnalul Național
|