Centrul istoric (cartier în Constanța)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Centrul istoric este un cartier din Constanța, fără existanță administrativă, limitat de strada Duca, bulevardul Mamaia și prelungirea Bucovinei. Corespunde cu întinderea Constanței în 1900. Cuprinde „Peninsula” unde este concentrată toată istoria antică și medievală a orașului. Aceasta este în mod curent socotită ca înglobând partea din Constanța situată între mare, bd. Ferdinand, strada Mihai Viteazu și strada Termelor, perimetru care corespunde cu orașul antic Tomis, cu cetatea bizantină Constantiniana și cu localitatea otomană Küstence (Chiustenge).

Aici se află vestigiile arheologice antice (printre care marele edificiu cu mozaic), medievale (temeliile farului zis „Genovez”[1]), precum și cele mai vechi construcții și monumente moderne din oraș (sec. XIX și XX) cum sunt cea mai veche biserică ortodoxă din oraș „Schimbarea la față”, cea mai veche biserică romano-catolică „Sf. Anton de Padova”, cea mai veche geamie „Hünkiyâr Cami”, cea mai veche sinagogă (pe str. C.A.Rosetti, azi părăginită), fosta primărie care adăpostește Muzeul de Istorie și Arheologie, statuia lui Ovidiu, Muzeul de Sculptură „Ion Jalea”, edificiul Cazinoului, Acvariul, „Amiralitatea” (comandamentul forțelor navale) și multe alte mărturii arhitectonice din istoria orașului, din păcate multe în paragină.[2]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • De la Tomis la Constanța, Muzeul de Arheologie Constanța, 1968
  • Constantin și Natalia Boncu, Constanța: contribuții la istoricul orașului, Editura Litera, 1979
  • Radu Florescu și Doina Păuleanu, Constanța, ed. Romart-design 2002, ISBN 973-97864-2-1
  • Doina Păuleanu, Constanța 1878 – 1928, spectacolul modernității târzii, editura Arcade, 2006

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Temelia farului genovez original, din jurul anului 1300 (Ștefan Bălan, N. Șt. Mihăilescu: Istoria științei și tehnicii în România, date cronologice, Ed. Acad. RSR, București, 1985, p. 37.), ce călăuzea corăbiile pe o rază de 2 mile pe mare, spre micul port Constanza (vezi "europeanaCT-II-m-A-02800"), i-a fost de folos inginerului francez de origine armeană Artin Aslan, pentru a construi între anii 1858-1860 farul actual la comanda companiei engleză „Danube and Black Sea Railway co. Limited”: vezi "europeanaCT-II-m-A-02800".
  2. ^ Gabriel Botezatu, Imagini din orașul nimănui: cum se transformă Constanța într-un loc lăsat în paragină, [1], 19 septembrie 2018.

CT Acest articol despre o localitate din județul Constanța este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.