Pelaghia Fecioara
| Pelaghia Fecioara | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | secolul al III-lea d.Hr.  Antakya, Turcia |
| Decedată | secolul al IV-lea d.Hr. Antiohia, Coele-Syria(d), Imperiul Roman |
| Cauza decesului | sinucidere (înec) |
| Venerație | |
| Sărbătoare | 8 octombrie 5 octombrie 9 iunie |
 Sfinți | |
Modifică date / text  | |
Pelaghia, cunoscută ca Pelaghia din Antiohia și Pelaghia Fecioara, (în greacă Πελαγία; n. secolul al III-lea d.Hr., Antakya, Turcia – d. secolul al IV-lea d.Hr., Antiohia, Coele-Syria(d), Imperiul Roman) a fost o fecioară consacrată și o sfântă muceniță creștină care a preferat mai degrabă să se sinucidă în timpul Persecuției lui Dioclețian, pe când avea 15 ani, decât să fie obligată de soldații romani să aducă o ofrandă publică zeilor păgâni.[1] Inițial, ea era prăznuită pe 8 octombrie,[2] împreună cu Pelaghia, care a fost mai înainte desfrânată și cu Pelaghia din Tars.[3] În Biserica Romano-Catolică, ea este prăznuită pe 9 iunie,[1] iar în orașul Napoli din Italia este sărbătorită pe 5 octombrie.[4]
Viață
[modificare | modificare sursă]Pelaghia este menționată de episcopul Ambrozie al Mediolanului[5] și a fost subiectul a două predici ale arhiepiscopului Ioan Gură de Aur al Constantinopolului.[6] Era singură acasă în timpul Persecuției lui Dioclețian atunci când au sosit soldații romani. A ieșit afară pentru a-i întâmpina și, aflând că intenționau să o ia cu forța pentru a participa la un sacrificiu păgân, a primit permisiunea să intre în casă pentru a-și schimba hainele. S-a urcat pe acoperișul casei și s-a aruncat în mare.[1] Sursele patristice tratează moartea ei mai degrabă ca un martiriu sacru decât ca o sinucidere rușinoasă.
Moștenire
[modificare | modificare sursă]Povestea Pelaghiei a reprezentat sursa probabilă a relatărilor controversate ulterioare cu privire la viața Pelaghiei din Tars.[1]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d Kirsch (1911).
- ^ Wright's Syriac Martyrology.
- ^ Sinaxarul grecesc.
- ^ Butler (1866), "8 October: St. Pelagia, Penitent".
- ^ Ambrozie al Mediolanului, De Virg., III, 7, 33.
- ^ la Ioan Gură de Aur, Hom. in Matth. lxvii.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Butler, Alban (), The Lives of the Saints, Vol. X: October.
- Kirsch, Johann Peter (), „Pelagia”, Catholic Encyclopedia: An International Work of Reference on the Constitution, Doctrine, Discipline, and History of the Catholic Church, Vol. 11, New York: Robert Appleton Co.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Sfânta Marina din Antiohia, cu care este adesea confundată
