Pedro Casaldáliga
| Pedro Casaldáliga | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][4]  Balsareny, Catalonia, Spania |
| Decedat | (92 de ani)[5] Batatais, São Paulo, Brazilia[6][7] |
| Cauza decesului | cauze naturale[8] |
| Cetățenie |  Spania Brazilia |
| Religie | Biserica Catolică[9] |
| Ocupație | teolog[*] preot catolic[*] scriitor poet teolog catolic[*] activist politic[*] misionar episcop catolic[*] |
| Limbi vorbite | limba catalană limba spaniolă[10] limba portugheză |
| Funcția episcopală | |
| Premii | Cruz de San Jordi[*] ()[2] Premiul internațional al Cataloniei[*] ()[3] Ordem do Mérito Cultural (Brasil)[*] () Premiul de onoare Lluís Carulla[*] () Premio Internacional Alfonso Comín[*] () |
Modifică date / text  | |
Pedro Casaldáliga (n. , Balsareny, Catalonia, Spania – d. , Batatais, São Paulo, Brazilia) a fost un episcop brazilian, reprezentant al teologiei eliberării, promotor al drepturilor omului, poet și publicist.
Cariera ecleziastică[modificare | modificare sursă]
Papa Paul al VI-lea l-a numit în anul 1970 administrator apostolic în statul Mato Grosso din Brazilia, iar un an mai târziu episcop. Casaldáliga a condiționat hirotonirea sa episcopală de consultarea laicilor, dacă sunt de acord sau nu cu el ca episcop, iar în al doilea rând a cerut să poarte drept mitră episcopală o pălărie de paie specifică indigenilor din Mato Grosso.
În anul 1975 a pus bazele inițiativei Comissão Pastoral da Terra(it)[traduceți], care s-a implicat împotriva exproprierilor terenurilor țăranilor indigeni prin marile concerne și speculanții imobiliari. Din 1983 până în 1985 a fost vicepreședintele Comissão Pastoral da Terra, organism al Conferinței Episcopale Braziliene. În anul 1988 a trebuit să dea explicații cardinalului Joseph Ratzinger, pe atunci prefect al Congregației pentru Doctrina Credinței.[11]
Amenințări cu moartea[modificare | modificare sursă]
Activitatea literară[modificare | modificare sursă]
Casaldáliga a fost unul din cei mai populari poeți brazilieni, cu versuri scrise în portugheză, spaniolă și catalană.
Pensionarea[modificare | modificare sursă]
Papa Ioan Paul al II-lea i-a acceptat retragerea din funcție pe motive de vârstă, în anul 2005. Succesorul său a fost Leonardo Ulrich Steiner, devenit ulterior arhiepiscop de Manaus și cardinal.
Scrieri (listă incompletă)[modificare | modificare sursă]
- Una Iglesia de la Amazonía en conflicto con el latifundio y la marginación social, 1971;
- Clamor elemental, Salamanca 1971;
- Yo creo en la Justicia y en la Esperanza, Bilbao 1975;
- San Romero de América, pastor y mártir, poem, 1980.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Pedro Casaldáliga”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ http://dogc.gencat.cat/ca/pdogc_canals_interns/pdogc_resultats_fitxa/?action=fitxa&documentId=39088 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://web.gencat.cat/ca/generalitat/premis/pic/ Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Pere Casaldàliga i Pla, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ a b https://www.eldiario.es/catalunya/muere-pere-casaldaliga-obispo-pobres_1_6148331.html, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://noticias.uol.com.br/colunas/leonardo-sakamoto/2020/08/08/morre-pedro-casaldaliga-a-pedra-no-sapato-do-autoritarismo-brasileiro.htm Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://oglobo.globo.com/brasil/bispo-emerito-dom-pedro-casaldaliga-morre-aos-92-anos-24575902 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Oriol Solé Altamira (), Muere Pere Casaldàliga, el obispo de los pobres (în spaniolă), El Diario.es
- ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Befreiungstheologe Casaldaliga verstorben, orf.at, 8 august 2020. Accesat la 9 ianuarie 2023.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Francesc Escribano(es)[traduceți], Descalç sobre la terra vermella. Vida del bisbe Pere Casaldàliga („Desculț peste pământul înroșit. Viața episcopului Petre Casaldáliga”), Barcelona 1999.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Christiane Hetterich, Bischof Pedro Casaldáliga, claretiner.org, 2015. Accesat la 10 ianuarie 2023.
