Sari la conținut

Paul-Jacques-Aimé Baudry

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Paul-Jacques-Aimé Baudry
Date personale
Nume la nașterePaule Saint Mordé Baudry Modificați la Wikidata
Născut[3][4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Bourbon-Vendée, Pays de la Loire, Franța[8][2] Modificați la Wikidata
Decedat (57 de ani)[3][4][5][9][10] Modificați la Wikidata
Paris, Franța[8][2] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Père-Lachaise
tombe de Paul Baudry[*][[tombe de Paul Baudry (tomb located in Paris, in France)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriAmbroise Baudry[*][[Ambroise Baudry (arhitect francez)|​]] Modificați la Wikidata
CopiiCécile Paul-Baudry[*][[Cécile Paul-Baudry |​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța[8][11] Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiParis[2][8]
Roma[2] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[4] Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiȘcoala Națională Superioară de Arte Frumoase de la Paris, Academia Franceză din Roma[1]  Modificați la Wikidata
PregătireAntoine Sartoris[*][[Antoine Sartoris (pictor francez)|​]], Michel Martin Drolling  Modificați la Wikidata
Profesor pentruMarcel Rieder  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăacademism[2]  Modificați la Wikidata
Opere importanteJacob wrestles with the angel[*][[Jacob wrestles with the angel (pictură de Paul-Jacques-Aimé Baudry)|​]], Alfred Beurdeley[*][[Alfred Beurdeley (pictură de Paul-Jacques-Aimé Baudry)|​]], The Pearl and the Wave[*][[The Pearl and the Wave (pictură de Paul-Jacques-Aimé Baudry)|​]]  Modificați la Wikidata
PremiiPrix de Rome ()
Prix de Rome ()
Comandor al Legiunii de Onoare[*] ()  Modificați la Wikidata
Semnătură
Mormântul lui Paul Baudry, Cimitirul Pere Lachaise, Paris
Charlotte Corday după asasinarea lui Marat, 1861, Musée des Beaux-Arts din Nantes

Paul-Jacques-Aimé Baudry (n. , Bourbon-Vendée, Pays de la Loire, Franța – d. , Paris, Franța) a fost un pictor francez.

Baudry s-a născut în 1828 în La Roche-sur-Yon, în Vendée. A studiat arta cu Michel Martin Drolling și s-a înscris la École des Beaux-Arts în 1845.[12] A câștigat Prix de Rome în 1850 pentru tabloul său cu Zenobia găsită pe malul râului Araxes.[13]

Talentul său s-a dovedit de la început a fi strict academic, plin de eleganță și grație, dar oarecum lipsit de originalitate.În timpul șederii sale în Italia, Baudry s-a inspirat puternic din arta italiană cu manierismul lui Correggio, așa cum reiese foarte clar din cele două lucrări pe care le-a expus la Salonul din 1857 și care au fost achiziționate pentru Luxemburg: Martirul unei Fecioare Vestale și Pruncul.[13]

Leda, Sfântul Ioan Botezătorul și Portretul lui Beul, expuse în același timp, au luat premiul I în acel an. De-a lungul acestei perioade de început, Baudry a ales în mod obișnuit subiecte mitologice sau fanteziste, unul dintre cele mai demne de remarcat fiind Perla și valul (1862).

O singură dată a încercat să realizeze un tablou istoric, Charlotte Corday după asasinarea lui Marat (1861); și s-a întors de preferință la prima categorie de subiecte sau la pictarea portretelor unor oameni iluștri din vremea sa: Guizot, Charles Garnier, Edmond About.[13][14]

Lucrările care au încununat reputația lui Baudry au fost decorațiunile sale murale, care arată multă imaginație și un mare talent artistic pentru culoare, așa cum se poate vedea în frescele de la Curtea de Casație din Paris, la castelul de Chantilly și în unele reședințe private, la Hôtel Fould și Hôtel Paiva, dar, mai ales, în decorațiunile din foaierul Operei Garnier.

Acestea, peste treizeci de tablouri în total, printre care și compoziții figurative de dans și muzică, l-au ocupat pe pictor timp de zece ani. Baudry a fost membru al Académie des beaux-arts⁠(d), succedându-i lui Jean-Victor Schnetz⁠(d).

Baudry a murit la Paris în 1886.[13] Este înmormântat în cimitirul Pere Lachaise din Paris, cu un monument uriaș și extrem de sculptural.

Doi dintre colegii săi, Paul Dubois⁠(d) și Marius Jean Mercié, cooperând cu fratele său, arhitectul Baudry, i-au ridicat un monument funerar în cimitirul Père Lachaise din Paris (1890). [13]

Statuia lui Baudry de la La Roche-sur-Yon (1897) este realizat de Jean-Léon Gérôme.

Referințe și surse

[modificare | modificare sursă]
Referințe
  1. ^ AGORHA, accesat în  
  2. ^ a b c d e RKDartists 
  3. ^ a b (Jacques-Aimé-)Paul Baudry, Baudry, (Jacques-Aimé-)Paul[*][[Baudry, (Jacques-Aimé-)Paul (encyclopedia article)|​]] 
  4. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  5. ^ a b The Fine Art Archive, accesat în  
  6. ^ Paul Jacques Aimé Baudry (în franceză), Baza de date Léonore 
  7. ^ Paul-Jacques-Aimé Baudry, Allgemeines Künstlerlexikon Online 
  8. ^ a b c d „Paul-Jacques-Aimé Baudry”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  9. ^ Paul Baudry, Roglo 
  10. ^ Paul Baudry (în engleză), Benezit Dictionary of Artists 
  11. ^ RKDartists, accesat în  
  12. ^ Grunchec 1985, p. 147.
  13. ^ a b c d e Chisholm 1911.
  14. ^ Larousse, Pierre (1869). Grand Dictionnaire Universel [du XIXe Siecle] Francais: A-Z 1805-76. France: Administration du Grand dictionnaire universel. p. 117.
  15. ^ Index biographique des membres et associés de l'Académie royale de Belgique (1769-2005). p 24
Surse
  • Acest articol conține text din Chisholm, Hugh, ed. (). „Baudry, Paul Jacques Aimé”. Encyclopædia Britannica (ed. 11). Cambridge University Press. , o publicație aparținând domeniului public.
  • H. Delaborde, Notice sur la vie et les ouvrages de Baudry (1886); Ch. Ephrussi, Baudry, sa vie et son oevre (1887). (H. FR.)
  • Grunchec, P. (1985). The Grand Prix de Rome: Paintings from the École des Beaux-Arts, 1797-1863. Washington, DC: International Exhibitions Foundation. ISBN: 0883970759.