Pădurea Braniștea Catârilor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pădurea Braniștea Catârilor
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Harta locului unde se află Pădurea Braniștea Catârilor
Harta locului unde se află Pădurea Braniștea Catârilor
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția România
Județul Olt
Cel mai apropiat orașCorabia
Coordonate43°53′38″N 24°14′43″E / 43.89389°N 24.24528°E43.89389°N 24.24528°E / 43.89389; 24.24528 ()43°53′38″N 24°14′43″E / 43.89389°N 24.24528°E43.89389°N 24.24528°E / 43.89389; 24.24528 ()[1]
Suprafață301,10 ha
Înființare1995, declarat în 2000

Pădurea Braniștea Catârilor este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) situată în județul Olt, pe teritoriul administrativ al comunelor Obârșia și Ștefan cel Mare.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală cu o suprafață de 301,10 hectare se află în partea sud-vestică a județului Olt în Câmpul Leu-Rotunda din nord-vestul Câmpiei Olteniei, la limita teritorială cu județul Dolj[2].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Rezervația naturală suprapusă sit-ului Natura 2000 - Braniștea Catârilor[3] a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[4] și reprezintă zonă împădurită din sud-vestul Câmpiei Romanațiului cu rol de protecție pentru specii arboricole de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) și stejar pufos (Quercus pubescens), stejar balcanic (Quercus virgiliana) cu înălțimi cuprinse între 25 și 28 de metri[5].

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Rezervația naturală dispune de două tipuri de habitate, astfel: vegetație de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar (stejar brumăriu, stejar pufos și stejar balcanic) și zone cu tufărișuri de foioase ponto-sarmatice.

Floră[modificare | modificare sursă]

Brânduşă de toamnă (Crocus banaticus)

Stejarul vegetează în asociere cu specii de salcâm (Robinia pseudoacacia), arțar (Acer pseudoplatanus), tei pucios (Tilia cordata), frasin (Fraxinus), precum și cu specii de arbusti cu exemplare de păducel (Crataegus monogyna), mur (Rubus fruticosus), porumbar (Prunus spinosa) sau măceș (Rosa canina).

La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice de silvostepă cu elemente de: sadină (Chrysopogon gryllus), iarbă bărboasă (Andropogon gerardii), păiuș roșu (Festuca rubra), firuță (Poa pratebsis), valeriană (Valeriana officinalis), peliniță (Artemisia annua), timoftică (Phleum pratense), brândușă galbenă (Crocus moesicus) sau brândușă de toamnă (Crocus banaticus)[6].

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]