Sari la conținut

Ovidiu Lipan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Ovidiu Lipan Țăndărică)
Ovidiu Lipan

Ovidiu Lipan-Țăndărică (martie 2012)
Date personale
Născut (73 de ani) Modificați la Wikidata
Iași, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiemuzician
baterist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Gen muzicalrock  Modificați la Wikidata
Instrument(e)baterie, percuție, claviaturi
Interpretare cuPasărea Rock, Roșu și Negru, Phoenix, Madhouse, Lipan Connection, Rated X

Ovidiu Lipan (n. , Iași, România) este un muzician, compozitor și baterist român, cunoscut ca membru a două formații marcante de muzică rock din România: Roșu și Negru și Phoenix.

A a învăţat în mod autodidact să cânte la acordeon și la pian. Trăgându-se dintr-o familie de muzicieni, bunicul său fiind percuționist și Ovidiu având bateria în casă, era inevitabil ca el să nu bată și în tobe. Din acel moment nu se știe cine pe cine a luat în stăpânire: toba pe Ovidiu sau Ovidiu pe tobă. A urmat liceul „Costache Negruzzi” din Iași în paralel cu școala de muzică (clarinet). În primul rând, când a apărut în grupul Roșu și Negru strămutat de Nancy Brandes la Iași (anii '67-'68, când Lipan avea vârstă de 13 ani), s-a dovedit (inclusiv că vârstă, revăzând filmările de arhivă) copilul teribil al tobelor și implicit al rock-ului românesc. La cele două festivaluri ale Arhitecturii ('69 și '71), practic gale naționale ale rockului românesc din acei ani, a câștigat de fiecare dată premiul pentru cel mai bun baterist (fiind clar și cel mai tânăr, 15 ani). Muzica ieșenilor, de altfel, era evadată din obișnuințele vremii, spre un jazz-rock de mare clasă, elitist (și oricum nou pentru România). Având un mare succes în rândul studenților, au făcut concerte în toată țară cu sălile pline, Ovidiu Lipan fiind cap de afiș.

A continuat să cânte după 1971, în București, cu Roșu și Negru (cu care apare pe trei discuri EP) până la jumătatea anilor 70, dar și în alte formații de acompaniament ale vremii. Așa că în 1975, când postul de baterist de la Phoenix (cea mai populară trupa a momentului atunci) a rămas liber prin plecarea lui Costin Petrescu, a fost primul contactat. De atunci, începând cu capodopera discografică «Cantafabule», incepută și repetată cu Costin Petrescu, apare în aproape toate show-urile și pe toate discurile Phoenix. A fugit din țară laolaltă cu ceilalți, conduși de Nicolae Covaci, la începutul verii 1977, iar în Germania a continuat să cânte în diverse formule, nu numai cu foștii colegi de la Phoenix. Astfel, în 1978 a înființat grupul Madhouse, cu Josef Kappl și Erlend Krauser, formulă în care a înregistrat două discuri. Au cântat mult prin cluburile germane și la mari festivaluri internaționale. Apoi colegii au intrat în Lake, el în schimb cântând ba în studiouri, cu Eruption, cu Eloy, cu Joachim Witt⁠(d) (curentul Neue Deutsche Welle), diverse sessions cu Herman Rarebell de la Scorpions, ba prin cluburi, inclusiv cu Ginger Baker și cu Rated X (trupa nemțească cu care a făcut două albume), și fiind un muzician complet, a avut propriul său big band și a cântat la turnire de dans internaționale cu Michael Hall. A terminat studiile la academia de jazz W. Hartman.[necesită clarificare] O viață muzicală complexă, onorând comenzi dintre cele mai variate. Firește, când Phoenix s-a repus pe roate, a fost din nou alături de fugari.

A revenit în țară în ianuarie 1990 (Revoluția din decembrie 1989 a prins Phoenix-ul cântând în Hyde Park din Osnabrück) nu cu trupa, ci cu un convoi de ajutoare trimise din Austria pentru copiii din Moldova natală, împreună cu maestrul Celibidache. Dragostea de țară fiind prea puternică, Ovidiu Lipan a revenit în România după revoluție și a realizat “Visul Toboșarului”, un poem simfonic, într-un spectacol de world music de succes.

Începând cu 1992, când Țăndărică participa cu un clip, pentru Germania, la «Cerbul de Aur», își edifică propria carieră solistică. Un single și un LP (cu compoziții proprii, avându-l inclusiv ca solist vocal – «Lipan Connection»), iar din 1999 apare cu proiecte ample (însoțite de transpuneri discografice ale coloanelor sonore) inițiate și dezvoltate într-un spirit al muzicii românești tradiționale, identitare, la intersecții stilistice fără granițe. Așa a fost opera etno-rock «Visul Toboșarului», în paralel cu colaborările cu Fanfara din 10 Prăjini, apoi «Renașterea / Pro Europa», colaborări cu Gheorghe Zamfir, Grigore Leșe, Marius Mihalache, «Getică».[necesită clarificare]

Ovidiu Lipan a dus numele României peste tot în lume, susținând spectacole în Europa (Franța, Belgia, Albania, Macedonia, Bulgaria), America de Nord și America Latină. De-a lungul timpului, a câștigat numeroase premii care l-au onorat foarte mult și au fost un semn că muncă i-a fost apreciată.

Ovidiu Lipan este un cetățean al lumii, un om care unește prin forță și prin formă lui original-modernistă obiceiurile și tradițiile cu muzică contemporană. Un astfel de exemplu este cel mai recent spectacol al maestrului care a avut loc la Sala Palatului și a inclus elemente sud-americane, balcanice, latine, un parfum și o notă distinsă a ceea ce înseamnă cultură planetară și ecumenism cultural. De-a lungul timpului a avut colaborări cu numeroși artiști: Toni Putrino (Australia), Dzidek Marcinkevici (Polonia), Kappl (Germania), Marius Mihalache, Laurențiu Horjea, Mihai Neniță, Chiba Daki, Mani Neumann etc.

În 2008 începe colaborarea cu Margareta Pâslaru care scrie textele pentru două dintre compozițiile lui Ovidiu Lipan și le înregistrază: Tango Toledo (2008) și Balerină (2009). În ianuarie 2009 Tango Toledo se clasează pe primul loc în Top Românesc - Radio România Actualități.

Ordine și distincții

[modificare | modificare sursă]

În ianuarie 2003, la vârsta de 50 de ani, Ministerul Culturii și Cultelor i-a conferit Premiul de excelență pentru întreagă activitate.

Președintele României Ion Iliescu i-a conferit solistului vocal Ovidiu Lipan la 13 mai 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria D - "Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.[1] În noiembrie 2007, când membrii Phoenix au fost decorați de Președintele României cu Meritul Cultural în grad de Cavaler, Ovidiu Lipan, care avea deja această distincție, a fost înaintat la gradul de Ofițer.

Ovidiu Lipan are un băiat, Alexander, muzician și el, stabilit în Germania.[2]

Solo:

Cu Phoenix:

Cu Madhouse:

Cu Roșu și Negru:

Cu Lipan Connection:

  • Waiting for You (1992, maxi-single)
  • Excalibur (1997, single)
  • Transilvania (1998)

Cu Rated X:

  • Rock Blooded (1983)
  • Baby I Love You/Pick It Up (1984, single)
  • Forbidden for the Youth (1996)

Cu Pasărea Rock:

Alte colaborări:

  • cu Iris – piesa „Bolero / Rhythm Fiesta” (2000)
  • cu Bosquito – piesa „Întuneric în culori” (2012)
  1. Decretul nr. 320 din 13 mai 2004 privind conferirea Ordinului și Medaliei Meritul Cultural, text publicat în Monitorul Oficial nr. 444 din 18 mai 2004.
  2. Ovidiu și Alexander Lipan, o familie muzicală, 8 august 2016, Diana Scarlat, Jurnalul Național, accesat la 14 august 2016

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ovidiu Lipan

Interviuri