Octavian Pavelea
| Octavian Pavelea | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1877 Năsăud |
| Decedat | secolul al XX-lea |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | avocat |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Octavian Pavelea (n. 1877, Năsăud – d. secolul al XX-lea ) a fost un delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]:p.126[2]
Biografie[modificare | modificare sursă]
Octavian Pavelea a studiat dreptul [3] la Debrecen , ulterior profesând ca avocat în Beclean.[1]:p.126
Activitatea politică[modificare | modificare sursă]
Octavian Pavelea a contribuit la constituirea Consiliului Național Român Central la nivelul localității Beclean, în acest sens, fiind relevantă menționarea sa, într-un proces-verbal datat la 10 noiembrie 1918, ca fiind președinte al Consiliului Național Român Central, la nivelul localității Beclean.
Conform procesului-verbal din 10 noiembrie 1918, Octavian Pavelea a vorbit în adunarea Consiliului Național Român, care s-a ținut la Agrișu de Jos, despre necesitatea instituirii unei Gărzi Naționale.[4] :p.123.
La data de 11 noiembrie 1918, Octavian Pavelea mai apare menționat într-un proces-verbal, tot în calitate de președinte al Consiliului Național Român Central, la nivelul localității Beclean, în care se consemnează numirea unor membri în Consiliul Național Român Central.[4]:p.132. De asemenea, lui Octavian Pavelea i s-a trimis o scrisoare, la data de 12 noiembrie 1918, de către preotul Ioan Lemeny, președintele Consiliului Național Român, la nivelul localității Șirioara, prin care lui Octavian Pavelea i se aducea la cunoștință că s-a format o unitate a Consiliului Național Român și în Șirioara.[4]:p.136-137.
Conform unui proces-verbal încheiat în cadrul unei adunări a cercului electoral Beclean, la data de 27 noiembrie 1918, Octavian Pavelea a fost ales delegat al cercului electoral Beclean [1]:p.126[4]:p.141, din Comitatul Solnoc-Dăbâca [4]:p.330, la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia, din 1 decembrie 1918.
Notarul Grigore Ilișiu l-a menționat pe Octavian Pavelea în memoriile sale cu privire la Marea Adunare Națională din 1 decembrie 1918. Astfel, după ce Grigore Ilișiu i-a expus lui Octavian Pavelea, președinte al Consiliului Național Român de la nivelul localității Beclean, situația gravă din Florești, acesta ar fi dispus cercetarea nemulțumirilor localnicilor și întrunirea unei adunări generale a locuitorilor.[4]:p.366-371[5]:p.225-230.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
- ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
- ^ Universitatea din Debrecen.Facultăți, site accesat la 26 noiembrie 2018
- ^ a b c d e f Adrian Onofreiu, Ioan Pintea, Cornelia Vlașin (coord.), Anul 1918 în județul Bistrița-Năsăud.Contribuții documentare, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2018
- ^ Mircea Gelu-Buta, Memoriile unui gimnazist năsăudean. Notarul Grigore Ilișiu (30 mai 1890-2 martie 1960), în Arhiva Someșană, Năsăud, Seria a III-a, IV, 2015
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
- Mircea Gelu-Buta, Memoriile unui gimnazist năsăudean. Notarul Grigore Ilișiu (30 mai 1890-2 martie 1960), în Arhiva Someșană, Năsăud, Seria a III-a, IV, 2015
- Adrian Onofreiu, Ioan Pintea, Cornelia Vlașin (coord), Anul 1918 în județul Bistrița-Năsăud.Contribuții documentare, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2018, ISBN 978-606-543-956-6
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)
- Ștefan Pascu, Ion Popescu-Puțuri (coord.principali), 1918 la Români.Documentele Unirii.Unirea Transilvaniei cu România, 1 decembrie 1918 , volumul VII, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918
- Universitatea din Debrecen.Facultăți, site accesat la 26 noiembrie 2018
- Parlamentari aleși în 1919, site accesat la 26 noiembrie 2018
- Întoarcere în timp: ce s-a întâmplat în comitatul Bistrița-Năsăud acum 99 de ani: adunări populare, revolte împotriva băncilor maghiare, dezarmarea gărzilor guvernului de la Budapesta, site accesat la 26 noiembrie 2018