Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 13

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD)
ODD 13
Acțiune climatică
"Măsuri urgente pentru combaterea schimbărilor climatice și a impactului acestora"
Inițiator:
Tip:
Adoptare:
Website:		Organizația Națiunilor Unite
Non-profit
septembrie 2015
sdgs.un.org
Acest infocasetă: vizualizare • discuție • modificare

Obiectivul de dezvoltare durabilă 13 (ODD 13 sau Obiectivul Global 13) - „Acțiune climatică” este unul dintre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă adoptate de Națiunile Unite în 2015. Potrivit Organizației Națiunilor Unite, obiectivul este: „Măsuri urgente pentru combaterea schimbărilor climatice și a impactului acestora”[1]. ODD 13 și ODD 7 - Energie curată și la prețuri accesibile sunt strâns legate și complementare[2]:101

Obiectivul are 5 ținte care urmează să fie atinse până în 2030. Acestea acoperă o gamă largă de probleme legate de acțiunea climatică. Primele 3 sunt ținte de rezultat: consolidarea rezilienței și capacitatea de adaptare la dezastrele legate de climă, integrarea măsurilor privind schimbările climatice în politici și planificare consolidarea cunoștințelor și a capacităților pentru a face față schimbărilor climatice. Celelalte două ținte sunt mijloace de implementare[3]: implementarea Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice[n 1] (United Nations Framework Convention on Climate Change - UNFCCC[en]) și promovarea mecanismelor de creștere a capacității de planificare și management.

Context[modificare | modificare sursă]

Temperaturile medii globale în perioada 2011-2021, comparativ cu media 1956-1976[4]
Creșterea temperaturii medii globale după revoluția industrială și factorii care au determinat această schimbare[5]
Bobcat Fire in Monrovia, CA, September 10, 2020
Bleached colony of Acropora coral
A dry lakebed in California, which is experiencing its worst megadrought in 1,200 years[6]
Câteva efecte ale schimbărilor climatice: incendiu de vegetație intensificat de căldură și secetă, albirea coralilor cauzată de valurile de căldură marină și intensificarea secetei care compromite rezervele de apă

ODD 13 prevede măsuri urgente pentru combaterea schimbărilor climatice și atenuarea impactului acestora[7].

Schimbările climatice amenință populația globală cu inundații crescute, căldură extremă, deficit crescut de alimente și apă, mai multe boli și pierderi economice. Migrația umană și conflictele pot fi, de asemenea, un rezultat al încălzirii globale[8].

Multe efecte ale schimbărilor climatice sunt deja resimțite la nivelul actual al creșterii temperaturii globale cu 1,2°C. Încălzirea suplimentară va crește impactul acestora și poate depăși pragul de reversibilitate, ducând spre exemplu la topirea calotei polare din Groenlanda[9]. Conform Acordului de la Paris din 2015, națiunile au convenit să mențină încălzirea „cu mult sub 2°C”. Cu toate acestea, luând în considerare angajamentele făcute în temeiul Acordului, încălzirea globală va crește în continuare cu aproximativ 2,7°C până la sfârșitul secolului[10]. Începând cu 2020, multe țări au trecut la punerea în aplicare a planurilor naționale de adaptare la schimbările climatice[11]:15.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră necesită generarea de energie electrică din surse cu emisii scăzute de carbon, mai degrabă decât prin arderea combustibililor fosili. Această schimbare include eliminarea treptată a centralelor electrice pe cărbune și gaze naturale, creșterea considerabilă a utilizării energiei eoliene, solare și altor tipuri de surse de energie regenerabilă, precum și reducerea consumului de energie[12].

Ținte, indicatori și progres[modificare | modificare sursă]

Pentru informații suplimentare, vezi Lista țintelor și indicatorilor ODD

ONU a definit 5 ținte pentru ODD 13 care urmează să fie atinse până în anul 2030: consolidarea rezilienței și a capacității de adaptare la dezastrele legate de climă (ținta 13.1), integrarea măsurilor privind schimbările climatice în politici și planificare (ținta 13.2), consolidarea cunoștințelor și capacităților de a face față schimbărilor climatice (ținta 13.3), implementarea Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările climatice[n 2] (ținta 13.a) și promovarea mecanismelor de creștere a capacității de planificare și management (ținta 13.b)[13].

Fiecare țintă include unul sau mai mulți indicatori care ajută la măsurarea și monitorizarea progresului. Unii dintre indicatori reprezintă numărul de decese, persoane dispărute și persoane direct afectate atribuite dezastrelor la 100.000 de locuitori (13.1.1) sau emisii totale de gaze cu efect de seră generate pe an (13.2.2.)[13]

Ținta 13.1: Consolidarea rezilienței și a capacității de adaptare la dezastrele legate de climă[modificare | modificare sursă]

Harta lumii pentru indicatorul 13.1.1: Persoane strămutate intern din cauza dezastrelor naturale[14]
Harta lumii pentru indicatorul 13.1.2: Numărul de țări care au adoptat și implementează strategii naționale de reducere a riscului de dezastre în conformitate cu Cadrul Sendai pentru reducerea riscului de dezastre 2015–2030[n 2][14]

Textul integral al Țintei 13.1 este: „Consolidarea rezilienței și a capacității de adaptare la pericolele legate de climă și dezastrele naturale în toate țările”[1].

Această țintă are trei indicatori[14]:

  • indicatorul 13.1.1: „Numărul de decese, de persoane dispărute și de persoane direct afectate atribuit dezastrelor la 100.000 de locuitori”,
  • indicatorul 13.1.2: „Numărul de țări care au adoptat și implementează strategii naționale de reducere a riscului de dezastre în conformitate cu Cadrul Sendai pentru reducerea riscului de dezastre 2015–2030[n 2]”,
  • indicatorul 13.1.3: „Ponderea administrațiilor locale care au adoptat și implementează strategii locale de reducere a riscului de dezastre în conformitate cu strategiile naționale de reducere a riscului de dezastre”[15].

Indicatorul 13.1.2 servește drept punte de legătură între Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și Cadrul Sendai pentru Reducerea Riscului de Dezastre[16]. În aprilie 2020, numărul de țări și teritorii care au adoptat strategii naționale de reducere a riscului de dezastre a crescut la 118, față de 48 în primul an de la adoptarea Cadrului Sendai[15].

Ținta 13.2: Integrarea măsurilor privind schimbările climatice în politici și planificare[modificare | modificare sursă]

Harta lumii pentru indicatorul 13.2.2: Emisiile de gaze cu efect de seră, în tone pe an[14]
Emisiile de dioxid de carbon după sector[14]

Textul integral al Țintei 13.2 este: „Integrarea măsurilor privind schimbările climatice în politicile, strategiile și planificarea naționale"[1].

Această țintă are doi indicatori[15]:

  • indicatorul 13.2.1: „Numărul de țări care au adoptat un plan național de acțiune (Nationally Determined Contribution), strategii pe termen lung, planuri și strategii naționale de adaptare la schimbările climatice, așa cum sunt raportate în comunicările privind adaptarea și comunicările naționale”[14],
  • indicatorul 13.2.2: „Emisii anuale totale de gaze cu efect de seră”.

Pentru a păstra încălzirea globală sub 1,5°C, emisiile de dioxid de carbon (CO2) din țările G20 trebuie să scadă cu aproximativ 45% până în 2030 și să atingă zero net până în 2050[17]. Pentru a putea atinge obietivul de 1,5°C sau chiar de 2°C, care este maximul stabilit de Acordul de la Paris, emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să scadă cu 7,6% pe an începând din 2020[18]. Cu toate acestea, există un decalaj mare între aceste obiective generale privind temperatura globală și planurile de acțiune adoptate la nivel național de fiecare țară[18]. Între 2000 și 2018, emisiile de gaze cu efect de seră ale economiilor în tranziție și ale țărilor dezvoltate au scăzut cu 6,5%. În schimb, țările în curs de dezvoltare au înregistrat emisii cu 43% mai mari între 2000 și 2013[18].

Începând cu 2015, 170 de țări fac parte din cel puțin un acord multilateral de mediu, în fiecare an înregistrându-se o creștere a numărului de țări care semnează acorduri de mediu[7].

Ținta 13.3: Dezvoltarea cunoștințelor și a capacității de a face față schimbărilor climatice[modificare | modificare sursă]

Harta lumii pentru indicatorul 13.3.1c: Măsura în care educația privind cetățenia globală și dezvoltarea durabilă este integrată în formarea profesorilor[14]

Textul integral al Țintei 13.3 este: „Îmbunătățirea educației, a conștientizării și a capacităților umane și instituționale privind atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea, reducerea impactului și avertizarea timpurie"[1].

Această țintă are un singur indicator[14]: indicatorul 13.3.1 reprezintă „Măsura în care (i) educația privind cetățenia globală și (ii) educația privind dezvoltarea durabilă sunt integrate în (a) politicile naționale de educație, (b) programă, (c) formarea profesorilor și (d) evaluarea elevilor".

Indicatorul 13.3.1 reprezintă măsura în care țările integrează educația privind cetățenia globală (Global Citizenship Education - GCED) și educația privind dezvoltarea durabilă (Education for Sustainable Development - ESD) în sistemele și politicile educaționale[19]. Pentru a explica conceptul de „Educație pentru dezvoltare durabilă și cetățenie globală”, Institutul Național de Statistică din Regatul Unit (Office for National Statistics) încearcă să prezinte modul în care alegerile fiecăruia dintre noi influențează pe ceilalți și mediul înconjurător[20].

Ținta 13.a: Implementarea Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice[modificare | modificare sursă]

Textul integral al Țintei 13.a este: „Punerea în aplicare a angajamentului asumat de țările dezvoltate, părți ale Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice, cu privire la obiectivul de a mobiliza în comun, din toate sursele, 100 de miliarde de dolari anual până în 2020 pentru a răspunde nevoilor țărilor în curs de dezvoltare în contextul unor acțiuni semnificative de atenuare și transparență în implementarea și operaționalizarea Fondului verde pentru climă (Green Climate Fund - GCF) prin capitalizarea acestuia cât mai curând posibil"[1].

Această țintă are un singur indicator: indicatorul 13.a.1 reprezintă „Sumele furnizate și mobilizate în dolari SUA pe an în raport cu obiectivul existent de mobilizare colectivă al angajamentului de 100 de miliarde de dolari până în 2025"[21].

Anterior, indicatorul era definit ca „Suma mobilizată de dolari SUA pe an între 2020 și 2025 responsabilă față de angajamentul de 100 de miliarde de dolari”[21].

Acest indicator măsoară angajamentele actuale asumate din partea țărilor față de Fondul verde pentru climă (Green Climate Fund - GCF), sumele furnizate și mobilizate în dolari SUA pe an în raport cu obiectivul existent de mobilizare colectivă al angajamentului de 100 de miliarde de dolari SUA până în 2025[14].

Un raport al ONU din 2020 a evidențiat că fluxurile financiare pentru finanțarea globală a schimbărilor climatice, precum și pentru energia regenerabilă sunt „relativ mici în raport cu amploarea investițiilor anuale necesare pentru a asigura tranziția către emisii reduse de carbon și reziliență la schimbările climatice"[11]:15.

Ținta 13.b: Promovarea mecanismelor de creștere a capacității de planificare și management[modificare | modificare sursă]

Grafic global pentru indicatorul 13.b.1: Numărul de țări cel mai puțin dezvoltate și state insulare mici în curs de dezvoltare care au adoptat și implementează planuri naționale de adaptare la schimbările climatice[14]

Textul integral al Țintei 13.b este: „Promovarea mecanismelor de creștere a capacității de planificare și gestionare eficientă a schimbărilor climatice în țările cel mai puțin dezvoltate și micile state insulare în curs de dezvoltare, inclusiv concentrarea asupra femeilor, tinerilor, comunităților locale și marginalizate"[1].

Această țintă are un singur indicator[1]: indicatorul 13.b.1 reprezintă „Numărul de țări cel mai puțin dezvoltate și state insulare mici în curs de dezvoltare cu contribuții determinate la nivel național, strategii pe termen lung, planuri naționale de adaptare, strategii, așa cum sunt raportate în comunicările privind adaptarea și comunicările naționale”.

O versiune anterioară a acestui indicator a fost: „Numărul de țări cel mai puțin dezvoltate și state insulare mici în curs de dezvoltare care primesc sprijin specializat și valoarea sprijinului, inclusiv finanțare, tehnologie și consolidare a capacităților, pentru mecanismele de creștere a capacităților de planificare și gestionare eficientă a schimbărilor climatice, inclusiv concentrarea asupra femeilor, tinerilor și comunităților locale și marginalizate"[21] Accentul anterior al acestui indicator pe femei, tineri și comunități locale și marginalizate nu mai este inclus în cea mai recentă versiune a indicatorului.

Rapoartele anuale ale ONU monitorizează numărul țărilor care implementează planuri naționale de adaptare la schimbările climatice[11]:15.

Agenții custode[modificare | modificare sursă]

Agențiile custode au sarcina de a măsura progresul indicatorilor[22].

  • pentru indicatorii 13.1.1, 13.1.2 și 13.1.3: Strategia internațională a ONU pentru reducerea dezastrelor - Oficiul Națiunilor Unite pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre (United Nations Office for Disaster Risk Reduction - UNISDR)
  • pentru indicatorul 13.2.1: Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC), Institutul UNESCO pentru Statistică (UNESCO-UIS)
  • pentru indicatorii 13.3.1, 13.a.1 și 13.b.1: Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)

Provocări[modificare | modificare sursă]

Impactul pandemiei de COVID-19[modificare | modificare sursă]

În timpul pandemiei COVID-19, s-a înregistrat o reducere a activității economice la nivel global[18][23]. Acest lucru a dus la o scădere cu 6% a emisiilor de gaze cu efect de seră față de ceea ce era proiectat inițial pentru 2020, însă această îmbunătățire a fost doar temporară[24]. Emisiile de gaze cu efect de seră au revenit mai târziu la valorile inițiale, deoarece multe țări au început să ridice restricțiile, impactul direct al politicilor pandemice având un impact neglijabil pe termen lung asupra schimbărilor climatice[25]. O revenire a nivelelor poluării din sectorul transporturilor a avut loc după ridicarea restricțiilor de circulație (carantină)[26]. Poluarea din transporturi reprezintă aproximativ 21% din emisiile globale de carbon, deoarece este încă dependentă în proporție de 95% de petrol[27].

După pandemie, guvernele la nivel global se grăbesc să stimuleze economiile locale prin alocarea de fonduri pentru producția de combustibili fosili și, în consecință, pentru stimularea creșterii economice[28]. Finanțarea politicilor economice va devia probabil fondurile de urgență alocate de obicei finanțării climatice, cum ar fi Fondul verde pentru climă și alte politici durabile, cu excepția cazului în care se pune accent pe acordurile ecologice în redirecționarea fondurilor monetare[29][30][31].

Invazia Rusiei în Ucraina[modificare | modificare sursă]

Invazia Rusiei în Ucraina și sancțiunile comerciale care au rezultat au avut un efect negativ suplimentar asupra ODD 13, deoarece unele țări au răspuns crizei prin creșterea producției interne de petrol[32].

Monitorizare și progres[modificare | modificare sursă]

Forumul Politic la Nivel Înalt pentru Dezvoltare Durabilă al ONU (High-level Political Forum on Sustainable Development - HLPF) se întrunește în fiecare an pentru monitorizarea globală a ODD, sub auspiciile Consiliului Economic și Social al Națiunilor Unite. Rapoartele de progres la nivel înalt pentru toate ODD-urile sunt publicate de Secretarul General al Națiunilor Unite[11]. Actualizările și progresele pot fi găsite și pe site-ul SDG, care este gestionat de Departamentul Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale, Divizia de Statistică sau pe site-ul Our World in Data.

Legături cu alte ODD[modificare | modificare sursă]

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă sunt interdependente. Obiectivul de dezvoltare durabilă 13 este conectat cu celelalte 16 ODD-uri, cele mai importante mențiuni fiind:

LinkedSDG[modificare | modificare sursă]

Organizația Națiunilor Unite a creat o platformă numită LinkedSDG, concepută pentru a face informațiile despre obiectivele de dezvoltare durabilă mai accesibile părților interesate și publicului larg prin diagrame și grafice[34].

Organizații[modificare | modificare sursă]

Organizațiile Națiunilor Unite[modificare | modificare sursă]

  • Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (United Nations Framework Convention on Climate Change - UNFCCC)[35]
  • Comisia interguvernamentală pentru schimbările climatice (Intergovernmental Panel on Climate Change - IPCC)[36]
  • Conferințele Națiunilor Unite privind schimbările climatice (United Nations Climate Change Conferences - UNCCC, Conferences of the Parties - COP)[37]
  • Organizația Meteorologică Mondială (World Meteorological Organization - WMO)[38]
  • Programul Națiunilor Unite pentru așezările umane (United Nations Human Settlements Programme - UN-Habitat)[39]
  • Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (United Nations Environment Programme - UNEP)[40]
  • Fondul verde pentru climă (Green Climate Fund - GCF)[41]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (United Nations Framework Convention on Climate Change - UNFCCC[en]) este principalul forum internațional interguvernamental pentru negocierea răspunsului global la schimbările climatice. Pentru fiecare țintă, sunt prevăzuți indicatori care oferă o metodă de monitorizare a progresului general
  2. ^ a b c Cadrul Sendai pentru reducerea riscului de dezastre 2015–2030 (Sendai Framework for Disaster Risk Reduction) este un document internațional care a fost adoptat de statele membre ale Națiunilor Unite la Conferința Mondială pentru Reducerea Riscului de Dezastre desfășurată la Sendai, Japonia (14-18 martie 2015) și aprobat de Adunarea Generală a ONU în iunie 2015

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g en Organizația Națiunilor Unite. „Resolution adopted by the General Assembly on 6 July 2017” [Rezoluție adoptată de Adunarea Generală la 6 iulie septembrie 2017] (pdf). Work of the Statistical Commission pertaining to the 2030 Agenda for Sustainable Development [Activitatea Comisiei de Statistică referitoare la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă] (în engleză). 
  2. ^ a b en Agenția Internațională pentru Energie (IEA), Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă (IRENA), Divizia de Statistică a Organizației Națiunilor Unite (UNSD), Banca Mondială (BM), Organizația Mondială a Sănătății (OMS) (2019), Tracking SDG 7: The Energy Progress Report 2019 [Monitorizarea ODD 7: Raport 2019 privind progresul energetic] Arhivat în , la Wayback Machine. (pdf), sau Tracking SDG 7 website Arhivat în , la Wayback Machine. (online)
  3. ^ en Bartram, Jamie; Brocklehurst, Clarissa; Bradley, David; Muller, Mike; Evans, Barbara (decembrie 2018). „Policy review of the means of implementation targets and indicators for the sustainable development goal for water and sanitation” [Evaluarea politicilor privind mijloacele de implementare a țintelor și indicatorilor pentru obiectivul de dezvoltare durabilă pentru apă și canalizare]. npj Clean Water. 1 (1): 3. doi:10.1038/s41545-018-0003-0 Accesibil gratuit. 
  4. ^ IPCC AR6 WG1 2021, SPM-7.
  5. ^ IPCC AR6 WG1 2021, SPM-7.
  6. ^ en Ivanova, Irina (). „California is rationing water amid its worst drought in 1,200 years”. CBS News. 
  7. ^ a b en Our World in Data. „Take urgent action to combat climate change and its impacts” [Măsuri urgente pentru combaterea schimbărilor climatice și a impactului acestora]. ourworldindata.org (în engleză). Accesat în . 
  8. ^ Cattaneo et al. 2019. ; IPCC AR6 WG2 2022, p. 15, 53.
  9. ^ IPCC AR6 WG1 Technical Summary 2021, p. 71.
  10. ^ United Nations Environment Programme 2021, p. 36. : "Continuarea eforturilor prevăzute în cele mai recente planuri naționale de acțiune (Nationally Determined Contributions - NDC) și angajamente anunțate se estimează că va duce la o încălzire de aproximativ 2,7°C (interval: 2,2–3,2°C) cu o șansă de 66%"
  11. ^ a b c d en Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite (). „Progress towards the Sustainable Development Goals Report of the Secretary-General” [Raportul Secretarului General privind progresul către obiectivele de dezvoltare durabilă]. undocs.org. Forumul politic la nivel înalt privind dezvoltarea durabilă. Accesat în . 
  12. ^ en M. Pathak; R. Slade; P.R. Shukla; J. Skea; R. Pichs-Madruga; D. Ürge-Vorsatz (). „Technical Summary” [Rezumat tehnic] (pdf) (în engleză).  în P.R. Shukla, J. Skea, R. Slade, A. Al Khourdajie, R. van Diemen, D. McCollum, M. Pathak, S. Some, P. Vyas, R. Fradera, M. Belkacemi, A. Hasija, G. Lisboa, S. Luz, J. Malley (). „Climate Change 2022: Mitigation of Climate Change. Contribution of Working Group III to the Sixth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change” [Schimbările climatice 2022: atenuarea schimbărilor climatice. Contribuția Grupului de Lucru III la cel de-al șaselea raport de evaluare al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice]. Cambridge, UK și New York, SUA: Cambridge University Press. doi:10.1017/9781009157926.002. 
  13. ^ a b en The Global Goals for Sustainable Development. „Goal 13 Climate Action” [ODD 13 Acțiune climatică]. globalgoals.org. Accesat în . 
  14. ^ a b c d e f g h i j en Our World in Data (). „SDG Traker” [Monitorizare ODD]. ourworldindata.org (în engleză). Accesat în . 
  15. ^ a b c en Departamentul Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale. „Goal 13 Take urgent action to combat climate change and its impacts” [ODD 13 Măsuri urgente pentru combaterea schimbărilor climatice și a impactului acestora]. sdgs.un.org (în engleză). Accesat în . 
  16. ^ en Organizația Națiunilor Unite, Departamentul pentru Afaceri Economice și Sociale, Divizia de Statistică. „Metadata-13-01-02” [Metadate 13-01-02] (pdf). unstats.un.org (în engleză). Accesat în . 
  17. ^ en Organizația Națiunilor Unite. „Report of the Secretary General on the 2019 Climate Action Summit and the way Forward in 2020” [Raportul Secretarului General cu privire la Summitul privind acțiunea climatică din 2019 și calea de urmat în 2020] (PDF). un.org (în engleză). Arhivat din original (pdf) la . Accesat în . 
  18. ^ a b c d en Departamentul Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale (). „The Sustainable Development Goals Report 2020” [Raport 2020 privind obiectivele de dezvoltare durabilă]. unstats.un.org (în engleză). Accesat în . 
  19. ^ en Organizația Națiunilor Unite, Departamentul pentru Afaceri Economice și Sociale, Divizia de Statistică. „Metadata-13-03-01” [Metadate 13-03-01] (pdf). unstats.un.org (în engleză). Accesat în . 
  20. ^ en UK Office for National Statistics. „Indicator 13.3.1” [Indicatorul 13.3.1]. sdgdata.gov.uk (în engleză). 
  21. ^ a b c en Organizația Națiunilor Unite, Departamentul pentru Afaceri Economice și Sociale, Divizia de Statistică (). „SDG Indicator changes (15 October 2018 and onward) - current to 17 April 2020” [Modificări ale indicatorilor ODD (între 15 octombrie 2018 și 17 aprilie 2020)] (pdf). unstats.un.org (în engleză). Accesat în . 
  22. ^ en Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite. Conferința Statisticienilor Europeni, Geneva (). „Understanding the system of custodian agencies for Sustainable Development Indicators” [Înțelegerea sistemului agențiilor custode pentru Indicatorii de dezvoltare durabilă"] (pdf). unece.org (în engleză). Accesat în . 
  23. ^ en Organizația Națiunilor Unite. „Fall in COVID-linked carbon emissions won't halt climate change - UN weather agency chief” [Șeful Agenției meteorologice a ONU: Scăderea emisiilor de carbon legate de COVID nu va opri schimbările climatice]. news.un.org (în engleză). United Nations News. Accesat în . 
  24. ^ en Departamentul Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale (). The Sustainable Development Goals Report 2020 [Raport 2020 privind obiectivele de dezvoltare durabilă] (în engleză). Organizația Națiunilor Unite. ISBN 978-92-1-101425-9. OCLC 1191239852. 
  25. ^ en Tollefson J (ianuarie 2021). „COVID curbed carbon emissions in 2020 - but not by much” [COVID a redus emisiile de carbon în 2020 - dar nu cu mult]. Nature (în engleză). 589 (7842): 343. Bibcode:2021Natur.589..343T. doi:10.1038/d41586-021-00090-3. PMID 33452515. 
  26. ^ en Helm, Dieter (mai 2020). „The Environmental Impacts of the Coronavirus” [Efectele coronavirusului asupra mediului]. Environmental and Resource Economics (în engleză). 76 (1): 21–38. doi:10.1007/s10640-020-00426-z. ISSN 0924-6460. PMC 7204192 Accesibil gratuit. PMID 32382212. 
  27. ^ en Brand, Christian (). „Seven reasons global transport is so hard to decarbonise” [Șapte motive pentru care transportul global este atât de greu de decarbonizat]. The Conversation (în engleză). Accesat în . 
  28. ^ en „Carbon emissions to soar in 2021 by second highest rate in history” [Emisiile de carbon vor crește în 2021 cu a doua cea mai mare rată din istorie]. The Guardian (în engleză). . Accesat în . 
  29. ^ en Naidoo, Robin; Fisher, Brendan (iulie 2020). „Reset Sustainable Development Goals for a pandemic world” [Resetarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă pentru o lume în pandemie]. Nature (în engleză). 583 (7815): 198–201. Bibcode:2020Natur.583..198N. doi:10.1038/d41586-020-01999-x Accesibil gratuit. ISSN 0028-0836. PMID 32632244. 
  30. ^ en Yoshino, Naoyuki; Taghizadeh-Hesary, Farhad; Otsuka, Miyu (iulie 2020). „Covid-19 and Optimal Portfolio Selection for Investment in Sustainable Development Goals” [Covid-19 și alegerea optimă a portofoliului pentru investiții în obiectivele de dezvoltare durabilă]. Finance Research Letters (în engleză). 38: 101695. doi:10.1016/j.frl.2020.101695. PMC 7354763 Accesibil gratuit. PMID 32837379. 
  31. ^ en Markard, Jochen; Rosenbloom, Daniel (). „A tale of two crises: COVID-19 and climate” [O poveste despre două crize: COVID-19 și clima]. Sustainability: Science, Practice and Policy (în engleză). 16 (1): 53–60. doi:10.1080/15487733.2020.1765679 Accesibil gratuit. ISSN 1548-7733. 
  32. ^ en Departamentul Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale. „The Sustainable Development Goals Report 2023” [Raport 2023 asupra Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă]. sdgs.un.org (în engleză). Accesat în . 
  33. ^ en Ansuategi, A; Greño, P; Houlden, V și alții (). „The impact of climate change on the achievement of the post-2015 sustainable development goals” [Impactul schimbărilor climatice asupra atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă post-2015] (pdf) (în engleză). CDKN & HR Wallingford. p. 2. Accesat în . 
  34. ^ en Departamentul Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale. „LinkedSDGs - Sustainable Development Knowledge Platform” [LinkedSDGs - Platforma de cunoștințe privind dezvoltarea durabilă]. sustainabledevelopment.un.org (în engleză). Accesat în . 
  35. ^ en United Nations Climate Change. „About the UNFCCC Secretariat” [Despre Secretariatul UNFCCC]. unfccc.int (în engleză). Accesat în . 
  36. ^ en Intergovernmental Panel on Climate Change. „About the IPCC” [Despre IPCC]. ipcc.ch (în engleză). Accesat în . 
  37. ^ en United Nations Framework Convention on Climate Change (UNFCCC). „Conferences of the Parties (COP)” [Conferințele părților (COP)]. unfccc.int (în engleză). Accesat în . 
  38. ^ en Organizația Meteorologică Mondială (). „About us” [Despre noi]. public.wmo.int. Accesat în . 
  39. ^ en Programul Națiunilor Unite pentru așezările umane. „UN Habitat, About us - Sustainable Development Goals” [UN Habitat, Despre noi - Obiectivele de dezvoltare durabilă]. unhabitat.org. Accesat în . 
  40. ^ en Programul Națiunilor Unite pentru Mediu. „United Nations Environmental Programme (UNEP) established” [Înființarea Programului Națiunilor Unite pentru Mediu]. Environmental and Society Portal. Accesat în . 
  41. ^ en Green Climate Fund (). „About GCF” [Despre GCF]. greenclimate.fund (în engleză). 

Surse[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Obiectivul_de_Dezvoltare_Durabilă_13&oldid=15882849