Acordul de la Paris

Acordul de la Paris
Semnat	12 decembrie 2015  Paris, Franța
Intrat în vigoare	4 noiembrie 2016
Semnatari	Republica Populară Chineză  Rusia  India  Japonia  Tunisia  Germania  Canada  Coreea de Sud  Franța  Iran  Turcia  Cehia  Andorra  Australia  Uniunea Europeană
Ratificat de	Republica Populară Chineză
Depozitar	secretar general al Națiunilor Unite
Limbă	limba engleză limba arabă limba spaniolă limba chineză limba rusă limba franceză
Prezență online
bibliotecă electronică
Paris Agreement la Wikisource

Acest articol se referă la un tratat care reglementează măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon. Pentru alte sensuri, vedeți Tratatul de la Paris (dezambiguizare).

Acordul de la Paris este un tratat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC- acronim în limba engleză ), care reglementează măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon începând cu anul 2020. Acordul a fost negociat în timpul COP-21^⁠(d) la Paris și a fost aprobat la 12 decembrie 2015. Liderul conferinței, Laurent Fabius, ministrul afacerilor externe al Franței, a declarat că acest plan „ambițios și echilibrat” a fost un „punct de cotitură istorică” în obiectivul de reducere a încălzirii globale.

Începând cu februarie 2023, 195 de membri ai Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC) sunt părți la acord. Dintre cele trei state membre UNFCCC care nu au ratificat acordul, singurul emițător major este Iranul. Statele Unite, al doilea mare emițător, s-au retras din acord în 2020, au reintrat în 2021, și și-au anunțat din nou retragerea în 2025.

Acordul de la Paris are un obiectiv pe termen lung privind temperatura, și anume menținerea creșterii temperaturii globale la suprafață cu mult sub 2 °C (3,6 °F) peste nivelurile preindustriale. De asemenea, tratatul prevede că, de preferință, limita creșterii ar trebui să fie de numai 1,5 °C (2,7 °F). Aceste limite sunt definite ca medii ale temperaturii globale măsurate pe parcursul mai multor ani.

Scop

Scopul acordului, astfel cum este descris la articolul 2, este de a avea un răspuns mai puternic la pericolul schimbărilor climatice; acesta urmărește să consolideze punerea în aplicare a Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice prin:

„(a) Menținerea creșterii temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C față de nivelurile preindustriale și continuarea eforturilor de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C față de nivelurile preindustriale, recunoscând că acest lucru ar reduce semnificativ riscurile și impactul schimbărilor climatice;

(b) Creșterea capacității de adaptare la efectele negative ale schimbărilor climatice și încurajarea rezilienței la schimbările climatice și a dezvoltării cu emisii reduse de gaze cu efect de seră, într-un mod care să nu amenințe producția alimentară;

(c) Asigurarea coerenței fluxurilor financiare cu o traiectorie către o dezvoltare cu emisii reduse de gaze cu efect de seră și rezilientă la schimbările climatice.”

În plus, țările își propun să atingă „cât mai curând posibil un nivel maxim global al emisiilor de gaze cu efect de seră”.

Bibliografie

• Cooper, Mark (iulie 2018). „Governing the global climate commons: The political economy of state and local action, after the U.S. flip-flop on the Paris Agreement”. Energy Policy. 118: 440–454. doi:10.1016/j.enpol.2018.03.037. 
• Union, Publications Office of the European (2017). Implementing the Paris agreement : COP 22 (în engleză). 
• Union, Publications Office of the European (2017). Research for REGI Committee : cohesion policy and Paris agreement targets (în engleză). </ref>
• Murphy, Fionnuala; McDonnell, Kevin (mai 2017). „Investigation of the potential impact of the Paris Agreement on national mitigation policies and the risk of carbon leakage; an analysis of the Irish bioenergy industry”. Energy Policy. 104: 80–88. doi:10.1016/j.enpol.2017.01.042. hdl:10197/8510 . 
• Liobikienė, Genovaitė; Butkus, Mindaugas (iunie 2017). „The European Union possibilities to achieve targets of Europe 2020 and Paris agreement climate policy”. Renewable Energy. 106: 298–309. doi:10.1016/j.renene.2017.01.036. 
• Teske, Sven; et al. (2019). „Achieving the Paris Climate Agreement Goals”. Springer. ISBN 9783030058425. 

Legături externe

Materiale media legate de Acordul de la Paris la Wikimedia Commons

en Text of the Paris Agreement — Textul integral a Acordului de la Paris