Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 1

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD)
ODD 1
Fără sărăcie
"Fără sărăcie, în toate formele ei, pretutindeni"
Inițiator:
Tip:
Adoptare:
Website:		Organizația Națiunilor Unite
Non-profit
septembrie 2015
sdgs.un.org
Acest infocasetă: vizualizare • discuție • modificare

Obiectivul de dezvoltare durabilă 1 (ODD 1 sau Obiectivul Global 1) - Fără sărăcie este unul dintre cele 17 obiective de dezvoltare durabilă stabilite de Națiunile Unite în 2015, urmărește eradicarea sărăciei în toate formele ei. Formularea oficială este: „Fără sărăcie, în toate formele ei, pretutindeni”[1]. Țările membre s-au angajat „să nu lase pe nimeni în urmă”, subliniind că obiectivul reprezintă un „angajament ferm de a nu lăsa pe nimeni în urmă și de a-i ajunge pe cei mai avansați”[2]. ODD 1 urmărește eradicarea oricărei forme de sărăcie extremă, inclusiv lipsa alimentelor, a apei potabile și a canalizării. Atingerea acestui obiectiv include găsirea de soluții la noile amenințări cauzate de schimbările climatice și conflicte. ODD 1 se concentrează nu doar asupra persoanelor care trăiesc în sărăcie, ci și asupra serviciilor pe care oamenii se bazează și asupra politicilor sociale care fie promovează, fie previn sărăcia[3].

Obiectivul are 7 ținte și 13 indicatori pentru a măsura progresul. Cele cinci ținte de rezultat sunt: eradicarea sărăciei extreme, reducerea sărăciei la jumătate, implementarea sistemelor de protecție socială, asigurarea drepturilor egale la proprietate, servicii de bază, tehnologie și resurse economice și dezvoltarea rezistenței la dezastrele de mediu, economice și sociale. Cele două ținte legate de mijloacele de implementare[4] ale ODD 1 sunt mobilizarea de resurse pentru a pune capăt sărăciei și stabilirea cadrelor politice de eradicare a sărăciei la toate nivelurile[1][5].

În ciuda progresului în curs, 10% din populația lumii trăiește în sărăcie și se luptă pentru a-și satisface nevoile de bază, cum ar fi sănătatea, educația și accesul la apă potabilă și canalizare[6]. Sărăcia extremă rămâne prevalentă în țările cu venituri mici, în special cele afectate de conflicte și tulburări politice[7]. În 2015, mai mult de jumătate din cei 736 de milioane de oameni din lume care trăiau în sărăcie extremă trăiau în Africa Subsahariană[8]. În 2016, rata sărăciei în zonele rurale era de 17,2% iar în zonele urbane de 5,3%[9].

Unul dintre indicatorii cheie care măsoară sărăcia la nivel internațional și național este ponderea populației care trăiește sub pragul sărăciei. Măsurarea proporției populației acoperite de sisteme de protecție socială și care locuiește în gospodării cu acces la servicii de bază este, de asemenea, un indiciu al nivelului sărăciei[5].

Context[modificare | modificare sursă]

Vezi și: Sărăcie.
Populația globală care trăiește cu mai puțin de 1,90 USD pe zi, 1990–2015, 2018 și proiecție 2030 (în procente)[5]

În 2013, se estimează că 385 de milioane de copii trăiau cu mai puțin de 1,90 USD pe zi. Aceste valori nu sunt exacte, din cauza lacunelor uriașe în datele privind situația copiilor la nivel mondial[10].

Din 1990, țările din întreaga lume au luat diferite măsuri pentru a reduce sărăcia și au obținut rezultate remarcabile. Numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie extremă a scăzut de la 1,8 miliarde la 776 milioane în 2013[11][12] și la 736 milioane în 2015[3]. Totuși, oamenii continuă să trăiască în sărăcie, Banca Mondială estimează că între 40 și 60 de milioane de oameni vor cădea în sărăcie extremă în 2020[13]. Sunt de asemenea urmărite modificările în raport cu pragurile mai ridicate ale sărăciei, nu doar în privința sărăciei extreme. Rata sărăciei extreme reprezintă procentul populației care trăiește cu mai puțin de 1,90 USD pe zi (actualizat la 2,15 USD pe zi după 2015)[5].

Până la sfârșitul anului 2022, prognoza arăta că 8,4% din populația lumii, sau până la 670 de milioane de oameni, ar putea trăi în continuare în sărăcie extremă. Acest regres cauzat de pandemia Covid-19 a șters efectiv aproximativ trei ani de progres în reducerea sărăciei[14], împingând încă 71 de milioane de oameni în sărăcie extremă[15]. În ciuda extinderii protecției sociale în timpul crizei COVID-19, peste 4 miliarde de oameni au rămas complet neprotejați. Multe dintre grupurile vulnerabile ale populației lumii, inclusiv tinerii și bătrânii, rămân neacoperite de programele statutare de protecție socială[14].

Ținte, indicatori și progres[modificare | modificare sursă]

Pentru informații suplimentare, vezi Lista țintelor și indicatorilor ODD

Eradicarea sărăciei este importantă pentru reducerea inegalităților care există în prezent în rândul oamenilor și pentru stabilitatea socio-economică și politică a țărilor rămase în urmă. ONU a definit 7 ținte și 14 indicatori pentru ODD 1. Principala sursă de date pentru indicatorii ODD 1 (inclusiv hărți) este Our World in Data[5]. Țintele acoperă o gamă largă de aspecte, inclusiv eradicarea sărăciei extreme (ținta 1.1), reducerea la jumătate a sărăciei (1.2), implementarea sistemelor de protecție socială (1.3), asigurarea drepturilor egale la proprietate, servicii de bază, tehnologie și resurse economice (1.4), asigurarea rezilienței față de dezastrele de mediu, economice și sociale (1.5) și mobilizarea resurselor pentru a pune capăt sărăciei (1.6)[16]. Cinci dintre ținte urmează să fie atinse până în 2030, iar două nu au specificat un termen limită.

Țintele specifică obiectivele, în timp ce indicatorii reprezintă parametrii prin care se monitorizează progresul către atingerea țintelor respective[5]. ODD 1 are două ținte specifice care se referă în mod direct la reducerea sărăciei: eradicarea sărăciei extreme (ținta 1.1) și reducerea la jumătate a sărăciei până în 2030 (ținta 1.2).

Ținta 1.1: Eradicarea sărăciei extreme[modificare | modificare sursă]

Harta lumii pentru indicatorul 1.1.1: Ponderea populației care trăiește sub pragul internațional al sărăciei[n 1][5])

Textul integral al Țintei 1.1 este: „Până în 2030, eradicarea sărăciei extreme pentru toți oamenii de pretutindeni[n 1]”[1].

Ținta 1.1 include un singur indicator[5]: indicatorul 1.1.1 reprezintă „Ponderea populației care trăiește sub pragul internațional al sărăciei, agregată în funcție de sex, vârstă, statut profesional și locație geografică (urban/rural)".

În 2020 s-a raportat că „la nivel global, proporția lucrătorilor care trăiesc în sărăcie extremă a scăzut la jumătate în ultimul deceniu: de la 14,3% în 2010 la 7,1% în 2019”[17].

Un studiu publicat în septembrie 2020 a constatat că sărăcia extremă a crescut cu 7% în doar câteva luni, după o scădere constantă în ultimii 20 de ani[18]:9.

Ținta 1.2: Reducerea sărăciei cu cel puțin 50%[modificare | modificare sursă]

Textul integral al Țintei 1.2 este: „Până în 2030, reducerea cel puțin la jumătate a proporției de bărbați, femei și copii de toate vârstele care trăiesc în sărăcie în toate dimensiunile sale, conform definițiilor naționale”[1].

Indicatorii includ[5]:

  • indicatorul 1.2.1: „Ponderea populației care trăiește sub pragul național de sărăcie[n 2], după sex și vârstă”,
  • indicatorul 1.2.2: „Ponderea bărbaților, femeilor și copiilor de toate vârstele care trăiesc în sărăcie în toate dimensiunile sale, conform definițiilor naționale”.

Ținta 1.3: Implementarea sistemelor de protecție socială adecvate la nivel național[modificare | modificare sursă]

Harta lumii pentru indicatorul 1.3.1: Acoperirea programelor de protecție socială[n 3][5]

Textul integral al Țintei 1.3 este: „Implementarea sistemelor și măsurilor de protecție socială[n 3] adecvate la nivel național pentru toți, până în 2030, pentru a obține o acoperire substanțială a persoanelor sărace și vulnerabile”[1].

Indicatorul 1.3.1 reprezintă „Ponderea populației acoperită de sistemele de protecție socială, pe sexe, cu evidențierea copiilor, șomerilor, persoanelor în vârstă, persoanelor cu dizabilități, femeilor însărcinate, nou-născuților, victimelor accidentelor de muncă și a celor săraci și vulnerabili"[5]. Indicatorul este măsurat ca pondere a populației acoperită efectiv de un sistem de protecție socială. Astfel de sisteme includ alocații pentru copii, femei însărcinate, sprijin pentru persoanele fără loc de muncă, persoanele cu dizabilități, victimele accidentelor de muncă și persoanele în vârstă.

Ținta 1.4: Drepturi egale la proprietate, servicii de bază, tehnologie și resurse economice[modificare | modificare sursă]

Textul integral al Țintei 1.4 este: „Până în 2030, asigurarea că toți bărbații și femeile, în special cei săraci și cei vulnerabili, au drepturi egale de acces la resurse economice, servicii de bază, proprietate și control asupra terenurilor și a altor forme de proprietate, moștenire, resurse naturale, noi tehnologii adecvate și servicii financiare, inclusiv microfinanțare"[1].

Cei doi indicatori sunt[5]:

  • indicatorul 1.4.1: „Ponderea populației care trăiește în gospodării cu acces la servicii de bază”,
  • indicatorul 1.4.2: „Ponderea din populația adultă totală cu drepturi de proprietate sigure asupra terenurilor, (a) cu documentație recunoscută legal și (b) care își percep drepturile asupra terenurilor ca fiind sigure, după sex și tip de proprietate”.

Ținta 1.5: Construirea rezilienței la dezastrele de mediu, economice și sociale[modificare | modificare sursă]

O femeie din Haiti merge cu copilul ei spre linia de distribuție a ajutoarelor din Port-au-Prince, Haiti, după ce un cutremur masiv a zguduit întreaga țară în 2010

Textul integral al Țintei 1.5 este: „Până în 2030, consolidarea rezilienței celor săraci și a celor aflați în situații vulnerabile și reducerea expunerii și vulnerabilității acestora la evenimente extreme legate de climă și la alte șocuri sau dezastre economice, sociale și de mediu"[1].

Ținta 1.5 include patru indicatori[5]:

  • indicatorul 1.5.1: „Numărul de decese, de persoane dispărute și de persoane direct afectate atribuite dezastrelor naturale la 100.000 de locuitori”,
  • indicatorul 1.5.2: „Pierderi economice directe atribuite dezastrelor în raport cu produsul intern brut (PIB) global”,
  • indicatorul 1.5.3: „Numărul de țări care adoptă și implementează strategii naționale de reducere a riscului de dezastre în conformitate cu Cadrul Sendai pentru reducerea riscului de dezastre 2015–2030[n 4]”,
  • indicatorul 1.5.4: „Ponderea autorităților locale care adoptă și implementează strategii locale de reducere a riscului de dezastre în conformitate cu strategiile naționale de reducere a riscului de dezastre”.

Ținta 1.a: Mobilizarea resurselor pentru a eradica sărăcia[modificare | modificare sursă]

Textul integral al Țintei 1.a este: „Asigurarea unei mobilizări semnificative a resurselor dintr-o varietate de surse, inclusiv prin cooperarea consolidată pentru dezvoltare, pentru a oferi mijloace adecvate și previzibile pentru țările în curs de dezvoltare, în special pentru țările cel mai puțin dezvoltate, în scopul implementării de programe și politici care să pună capăt sărăciei în toate dimensiunile ei”[1].

Ținta 1.a include doi indicatori[5]:

  • indicatorul 1.a.1: „Totalul granturilor de Asistență Oficială pentru Dezvoltare[n 5], de la toți donatorii, care se concentrează pe reducerea sărăciei, ca pondere din venitul național brut al țării beneficiare”,
  • indicatorul 1.a.2: „Ponderea serviciilor esențiale (educație, sănătate și protecție socială) din totalul cheltuielilor guvernamentale”.

În 2020 a fost depusă o propunere de ștergere a Țintei 1.a[19].

Ținta 1.b: Stabilirea cadrelor politice de eradicare a sărăciei la toate nivelurile[modificare | modificare sursă]

Textul integral al Țintei 1.b este: „Crearea de cadre de politici solide la nivel național, regional și internațional, bazate pe strategii de dezvoltare pro-săraci și sensibile la gen, pentru a sprijini investițiile accelerate în acțiuni de eradicare a sărăciei”[1].

Ținta 1.b include un singur indicator[20]: indicatorul 1.b.1 reprezintă „Cheltuielile publice sociale în favoarea săracilor”.

Agenții custode[modificare | modificare sursă]

Agențiile custode au sarcina de a măsura progresul indicatorilor[21][22]:

Monitorizare[modificare | modificare sursă]

Forumul Politic la Nivel Înalt pentru Dezvoltare Durabilă al ONU (HLPF) se întrunește în fiecare an pentru monitorizarea globală a ODD, sub auspiciile Consiliului Economic și Social al Națiunilor Unite. Rapoartele de progres la nivel înalt pentru toate ODD-urile sunt publicate de Secretarul General al Națiunilor Unite[23][24][25].

Vânzător de fructe în timpul pandemiei de COVID-19 încearcă să obțină niște bani pentru a cumpăra alimente pentru familia sa din Kathmandu, Nepal

Provocări[modificare | modificare sursă]

Impactul pandemiei de COVID-19[modificare | modificare sursă]

Eradicarea sărăciei a fost îngreunată de pandemia COVID-19 în 2020. Perioadele de izolare (carantină) la nivel local și național au dus la un colaps al activității economice care a redus sau eliminat sursele de venit și a crescut accelerat rata sărăciei[26].

COVID-19 a provocat o creștere a ratei sărăciei la nivel global[18]:9. S-a estimat că 71 de milioane de oameni au fost împinși spre sărăcie extremă în 2020[27]. Perioadele de izolare au determinat prăbușirea activităților economice, ceea ce a dus la reducerea veniturilor, deci la creșterea accelerată a ratei sărăciei[26]. Se raportează că ponderea lucrătorilor tineri afectați de șomaj este de două ori mai mare decât a celor mai în vârstă[28]. Există previziuni conform cărora Africa Subsahariană va avea cea mai mare rată de creștere a sărăciei, deoarece există deja mai multe comunități care trăiesc aproape de pragul internațional de sărăcie[29].

Pandemia COVID-19 a sporit și mai mult provocările privind atingerea obiectivului „fără sărăcie”, precum și a altor ODD până în 2030. Deși sunt implementate multe măsuri alternative, instrumentele și metodele disponibile nu au reușit să abordeze suficient climatul în continuă evoluție[30].

Pentru a realiza și a monitoriza corespunzător progresul obiectivelor de dezvoltare durabilă, factorii de decizie, precum și părțile interesate, au nevoie de acces la date oportune și de încredere[31]. Pe măsură ce țările au fost blocate în 2020 din cauza pandemiei COVID-19, multe activități de colectare a datelor care se bazează pe interviuri directe au fost suspendate[30]. Pandemia a întrerupt activitatea de colectare a datelor, iar factorii de decizie nu au avut acces la date fiabile, mai ales în primele luni[31].

Mai mult, COVID-19 a expus ineficiența lanțului alimentar global[32]. Pandemia are un impact major asupra națiunilor fragile, de exemplu, se estimează că 15,6 milioane de locuitori ai Yemenului suferă zilnic de foame, alte milioane fiind într-o stare de nesiguranță[32].

Legături cu alte ODD[modificare | modificare sursă]

ODD-urile sunt interconectate, deoarece o creștere poate afecta pozitiv pe alta și invers. Eradicarea sărăciei poate duce la eradicarea foametei (ODD 2 - Zero foamete), deoarece foamea și sărăcia sunt conectate.

ODD 1 se leagă în special de ODD 3 - Sănătate și bunăstare, deoarece eradicarea sărăciei va duce la creșterea nivelului de trai.

Organizații[modificare | modificare sursă]

Organizațiile dedicate eradicării sărăciei extreme pentru a ajuta la realizarea ODD 1 includ:

  • Oxfam International
  • Organization for Poverty Alleviation and Development (OPAD)
  • End Poverty Now
  • The Global Citizen
  • Humanitarian Organization for Poverty Eradication
  • Concern Worldwide
  • World Relief
  • ONE Campaign
  • Care International
  • Institute for Research on Poverty
  • World Vision International

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Pragul internațional de sărăcie este cel definit de un nivel de trai de 2,15 USD pe zi (actualizat de la pragul de sărăcie anterior de 1,90 USD în 2015). Pragul internațional de sărăcie este măsurat în dolari internaționali, o monedă ipotetică care se ajustează pentru diferențele de preț între țări (paritatea puterii de cumpărare). Se măsoară în prețuri din 2017 ajustate cu modificările prețurilor în timp (inflație)
  2. ^ Pragul național de sărăcie este stabilit la 60% din venitul disponibil median echivalent național după transferuri
  3. ^ a b Protecția socială, așa cum este definită de Institutul de Cercetare al Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Socială, se ocupă cu prevenirea, gestionarea și depășirea situațiilor care afectează negativ bunăstarea oamenilor
  4. ^ Cadrul Sendai pentru reducerea riscului de dezastre 2015–2030 (Sendai Framework for Disaster Risk Reduction) este un document internațional care a fost adoptat de statele membre ale Națiunilor Unite la Conferința Mondială pentru Reducerea Riscului de Dezastre desfășurată la Sendai, Japonia (14-18 martie 2015) și aprobat de Adunarea Generală a ONU în iunie 2015
  5. ^ Asistența Oficială pentru Dezvoltare reprezintă fluxurile financiare alocate de Comitetul de asistență pentru dezvoltare al OCDE către țări și teritorii sau către instituții multilaterale care îndeplinesc un set de criterii legate de sursa finanțării, scopul tranzacției și natura concesională a finanțării

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g h i en Organizația Națiunilor Unite. „Resolution adopted by the General Assembly on 25 September 2015” [Rezoluție adoptată de Adunarea Generală la 25 septembrie 2015] (pdf). Transforming our world: the 2030 Agenda for Sustainable Development [Transformarea lumii noastre: Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă] (în engleză). 
  2. ^ en Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (2016), Leaving No One Behind - Social Protection Primer for Partitioners Arhivat în , la Wayback Machine. [A nu lăsa pe nimeni în urmă: manual de protecție socială pentru practicieni] (PDF). Accesat la 30 septembrie 2020
  3. ^ a b en Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. „SDG 1: No poverty” [ODD 1: Fără sărăcie]. undp.org (în engleză). Accesat în . 
  4. ^ en Bartram, Jamie; Brocklehurst, Clarissa; Bradley, David; Muller, Mike; Evans, Barbara (decembrie 2018). „Policy review of the means of implementation targets and indicators for the sustainable development goal for water and sanitation” [Revizuirea politicii mijloacelor de implementare a țintelor și indicatorilor pentru Obiectivul de Dezvoltare Durabilă pentru apă curată si canalizare]. npj Clean Water. 1 (1): 3. doi:10.1038/s41545-018-0003-0 Accesibil gratuit. 
  5. ^ a b c d e f g h i j k l m n en Our World in Data. „End poverty in all its forms everywhere” [Eradicarea sărăciei în toate formele ei, pretutindeni]. ourworldindata.org (în engleză). Accesat în . 
  6. ^ en Banca Mondială. „Decline of Global Extreme Poverty Continues but Has Slowed” [Reducerea sărăciei extreme globale continuă, dar a încetinit]. worldbank.org (în engleză). Accesat în . 
  7. ^ en „Poverty and conflict” [Sărăcie și conflict]. GSDRC (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ en Departamentul Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale, Divizia de Statistică. „Goal 1 - End poverty in all it forms, everywhere” [ODD 1 - Eradicarea sărăciei în toate formele ei, pretutindeni]. unstats.un.org (în engleză). Accesat în . 
  9. ^ en Departamentul Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale (). The Sustainable Development Goals Report 2016 [Obiectivele de Dezvoltare Durabilă - Raport 2016] (în engleză). doi:10.18356/3405d09f-en. ISBN 978-92-1-058259-9. 
  10. ^ en Fondul Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite. „Progress for Every Child in the SDG Era” [Progres pentru fiecare copil în era ODD] (PDF). unicef.org. UNICEF. Accesat în . 
  11. ^ en Banca Mondială. „The Role of Trade in Ending Poverty” [Rolul comerțului în eliminarea sărăciei]. worldbank.org (în engleză). Accesat în . 
  12. ^ en Banca Mondială (aprilie 2017). „World Development Indicators 2017” [Indicatori de dezvoltare mondială 2017]. worldbank.org (în engleză). Accesat în . 
  13. ^ en Banca Mondială. „Overview” [Vedere de ansamblu]. worldbank.org (în engleză). Accesat în . 
  14. ^ a b en Departamentul Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale. „The Sustainable Development Goals Report 2023” [Raport 2023 privind obiectivele de dezvoltare durabilă]. sdgs.un.org (în engleză). Accesat în . 
  15. ^ en Organizația Națiunilor Unite. „Why it matters: No poverty” [De ce este important: Fără sărăcie] (pdf). un.org (în engleză). Sustainable Development Goals. Accesat în . 
  16. ^ en The Danish Institute for Human Rights. „Goals, targets and indicators” [Obiective, ținte și indicatori]. sdg.humanrights.dk. The Human Right Guide to the Sustainable Development Goals [Ghidul Drepturilor Omului către Obiectivele de Dezvoltare Durabilă]. Accesat în . 
  17. ^ en Divizia de Statistică a Națiunilor Unite (UNSD). „SDG Indicators” [Indicatori ODD]. unstats.un.org. Accesat în . 
  18. ^ a b en Fundația Bill și Melinda Gates (). „Covid-19 A Global Perspective - 2020 Goalkeepers Report” [O perspectivă globală asupra Covid-19 - Raport de monitorizare 2020] (pdf) (în engleză). Seattle, SUA: Bill and Melinda Gates Foundation BMGF. Accesat în . 
  19. ^ en Organizația Națiunilor Unite, Departamentul pentru Afaceri Economice și Sociale, Divizia de Statistică. „IAEG-SDGs 2020 Comprehensive Review Proposals Submitted to the 51st session of the United Nations Statistical Commission for its consideration” [IAEG-SDGs 2020 Propuneri de revizuire cuprinzătoare transmise celei de-a 51-a sesiuni a Comisiei de Statistică a Națiunilor Unite pentru examinare]. unstats.un.org (în engleză). Accesat în . 
  20. ^ en Organizația Națiunilor Unite, Departamentul pentru Afaceri Economice și Sociale, Divizia de Statistică. „Metadata-01-0b-01” (pdf). unstats.un.org (în engleză). Accesat în . 
  21. ^ en Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite. Conferința Statisticienilor Europeni, Geneva (). „Understanding the system of custodian agencies for Sustainable Development Indicators” [Înțelegerea sistemului agențiilor custode pentru Indicatorii de dezvoltare durabilă"] (PDF). unece.org. Accesat în . 
  22. ^ en Divizia de Statistică a Națiunilor Unite (UNSD). „SDG Indicators” [Indicatori ODD]. unstats.un.org (în engleză). Accesat în . 
  23. ^ en Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite (2020) (). „High-level political forum on sustainable development (E/2020/57). Progress towards the Sustainable Development Goals, Report of the Secretary-General” [Forum politic la nivel înalt privind dezvoltarea durabilă (E/2020)/57). Raportul Secretarului General privind progresul către obiectivele de dezvoltare durabilă]. undocs.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ en Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite (2019) Special edition: progress towards the Sustainable Development Goals [Ediție specială: progresul către Obiectivele de dezvoltare durabilă], Raportul Secretarului General (E/2019/68), Forum politic la nivel înalt privind dezvoltarea durabilă, convocat sub auspiciile Consiliului Economic și Social (8 mai 2019)
  25. ^ en Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite (). „Progress towards the Sustainable Development Goals Report of the Secretary-General” [Raportul Secretarului General privind progresul către Obiectivele de Dezvoltare Durabilă] (PDF). sustainabledevelopment.un.org. Forumul politic la nivel înalt privind dezvoltarea durabilă. 
  26. ^ a b en Leal Filho, Walter; Brandli, Luciana Londero; Lange Salvia, Amanda; Rayman-Bacchus, Lez; Platje, Johannes (). „COVID-19 and the UN Sustainable Development Goals: Threat to Solidarity or an Opportunity?” [COVID-19 și Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU: amenințare la solidaritate sau oportunitate?]. Sustainability (în engleză). 12 (13): 5343. doi:10.3390/su12135343 Accesibil gratuit. ISSN 2071-1050. 
  27. ^ en Departamentul Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale. „Goal 1 End poverty in all its forms everywhere” [ODD 1 Eradicarea sărăciei în toate formele ei, pretutindeni]. sdgs.un.org. Accesat în . 
  28. ^ en Departamentul Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale (). „Sustainable development goal report 2020” [Raport 2020 asupra Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă] (PDF). unstats.un.org. Divizia de Statistică a Națiunilor Unite. 
  29. ^ en Gerszon Mahler, Daniel; Lakner, Christoph; Castaneda Aguilar, R. Andres; Wu, Haoyu. „The impact of COVID-19 (Coronavirus) on global poverty: Why Sub-Saharan Africa might be the region hardest hit” [Impactul COVID-19 (Coronavirus) asupra sărăciei globale: de ce Africa Subsahariană ar putea fi regiunea cel mai grav afectată]. worldbank.org (în engleză). Banca Mondială. Accesat în . 
  30. ^ a b en Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO). „Impact of COVID-19 on agriculture and food statistics” [Impactul COVID-19 asupra statisticilor agricole și alimentare]. fao.org. Accesat în . 
  31. ^ a b en Divizia de Statistică a Națiunilor Unite (UNSD). „Harnessing the power of data for sustainable development” [Valorificarea datelor pentru dezvoltarea durabilă] (în engleză). Accesat în . 
  32. ^ a b en Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. „COVID-19 and the SDGs” [COVID-19 și ODD-urile] (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Obiectivul_de_Dezvoltare_Durabilă_1&oldid=16195627